Șeful companiei Ryanair, Michael O’Leary, solicită interzicerea vânzărilor de alcool în aeroporturi din cauza comportamentului deranjant al unor pasageri, potrivit The Times.

Compania aeriană deviază aproape zilnic un zbor din cauza incidentelor provocate de pasagerii beți, a explicat O’Leary. Vânzarea de alcool ar putea fi interzisă înainte de zboruri, în special pe parcursul dimineții, conform propunerii.

Directorul executiv a mai spus că incidentele s-au înmulțit foarte mult, în condițiile în care în urmă cu un deceniu era, în medie, un singur zbor deviat pe săptămână.

„Devine o adevărată provocare pentru toate companiile aeriene. Nu înțeleg de ce cineva din barurile din aeroporturi servește oameni la ora cinci sau șase dimineața. Cine trebuie să bea bere la acea oră?”, a spus el.

Ryanair a inițiat mai multe acțiuni în justiție împotriva pasagerilor care au perturbat zborurile pentru a recupera pierderile suferite.

Gazele naturale rămase în depozitele României reprezentau aproape un sfert din capacitatea națională de stocare la finalul sezonului rece, când se încheie, teoretic, și ciclul de extracție.

Depogaz Ploiești este controlată de Romgaz, producătorul național de gaze și principalul operator de înmagazinare din România, având o cotă de aproximativ 90,54% din capacitatea activă totală de înmagazinare a României. Restul îî revine companiei Depomureș, deținută de Grupul Engie SA prin Engie Group Participations (59%) și de S.N.G.N. Romgaz S.A. (40%).

Romgaz este o companie controlată de statul român, care deține, prin Ministerul Energiei, pachetul majoritar de acțiuni (70,0071%), este listată la Burse de Valori București, și are o cotă de peste 52% din producția națională de gaze naturale.

Cât s-a consumat și cât s-a extras în sezonul rece

Într-un răspuns la solicitarea Mediafax, directorul general al Depogaz, Mădălina Moise, a subliniat că, și după 1 aprilie, când începe sezonul de injecție, depozitele sunt operate într-un mod coordonat, cu accent pus pe utilizarea etapizată a acestora, pentru a asigura menținerea livrărilor în condiții de stabilitate pe întreaga durată a sezonului.

Oficialii Depogaz Ploiești  anunțat oficial recent că în sezonul rece 2025–2026 asigurat funcționarea în parametri normali a depozitelor, în condiții de operare prudentă, adaptată evoluției consumului, pe întreaga perioadă de iarnă.

Consumurile de gaze naturale înregistrate în România în perioada noiembrie 2025 – martie 2026 au fost de 6,46 mld mc, ușor mai scăzute comparativ cu cele înregistrate anul trecut , care s-au situat la 6,49 mld mc, arată analiza operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale, Transgaz, transmisă la soșicitarea Mediafax chiar pe 1 aprilie, când a început oficial sezonul de extracție, pe baza datelor finale valabile în data de 30 martie.

„Față de media ultimilor 3 ani, consumurile de gaze naturale din perioada sezonului rece 2025-2026 sunt cu 4,0% mai mari din cauza temperaturilor mai scăzute din această perioadă”, au transmis la acea dată oficialii Transgaz.

În ceea ce privește cantitățile de gaze naturale extrase din depozitele de înmagazinare subterană acestea au fost de 2,36 mld mc, cu 5,3% mai mici față de cea înregistrată în ciclul de extracție 2024-2025, dar cu 17% mai mare decât media din ultimii trei ani.

Cu o zi înainte de finalul oficial al sezonului de extracție, la data de 30 martie 2026, stocul în depozitele de înmagazinare subterană a fost de 769,3 mil mc, respectiv un grad de umplere 24,3%, comparativ cu cel de anul trecut, la aceeași dată de 803,4 mil mc, când România mai avea stocuri de 25,3% din capacitatea de depozitare, arătau datele Transgaz.

Depozite operate coordonat

Potrivit datelor Depogaz Ploiești, la începutul sezonului rece, la 1 noiembrie 2025, gradul de umplere a depozitelor Depogaz era de 97,84%. Conform Regulamentului (UE) 2024/2995, statele membre aveau obligația de a atinge un nivel minim de 90% până la această dată. Depogaz a îndeplinit această țintă încă din 20 septembrie 2025, devansând, astfel, termenul limită impus de reglementările europene și depășind media de umplere la nivel european. La finalul sezonului, la 1 aprilie 2026, gradul de umplere a depozitelor operate de Depogaz era de 23,6%, un nivel comparabil cu cel înregistrat în aceeași perioadă a anului anterior (24,82% la 1 aprilie 2025).

Potrivit oficialilor Depogaz, gazele rămase în depozite sunt distribuite în continuare într-o structură echilibrată, inclusiv în depozitele Bilciurești și Urziceni, care permit menținerea livrărilor în această perioadă. Depozitele sunt operate integrat, iar extracția este realizată în funcție de caracteristicile tehnice ale fiecăruia și de necesarul sistemului.

Conform reglementărilor în vigoare, ciclul de injecție a început la 1 aprilie 2026. În această perioadă, operarea depozitelor este adaptată cererii și poate include atât injecție, cât și extracție, în funcție de solicitările clienților și de condițiile pieței.

„Depozitele Depogaz sunt operate într-un mod coordonat, iar în prezent, accentul este pus pe utilizarea etapizată a acestora, în funcție de caracteristicile tehnice specifice fiecărui depozit. Această abordare permite o utilizare mai eficientă a capacităților disponibile și asigură menținerea livrărilor în condiții de stabilitate pe întreaga durată a sezonului”, a transmis Mădălina Moise pentru Mediafax.

Întrebată în ce condiții sunt acceptate extracțiile/livrările din depozite și daă se remarcă în această perioadă o cerere mai ridicată de gaze care să impună urgența extracției, directorul general al Depogaz a precizat că nu există situații care să afecteze funcționarea normală a sistemului.

„Conform reglementărilor, ciclul de injecție începe pe 1 aprilie, însă operarea depozitelor rămâne flexibilă. În funcție de nominalizările clienților, condițiile de piață și de factorii meteorologici, pot fi derulate atât operațiuni de injecție, cât și extracție, de regulă prin mecanisme comerciale specifice, precum swap-ul — o practică uzuală în domeniu. În această perioadă operarea este adaptată evoluției consumului, fără a exista situații care să afecteze funcționarea normală a sistemului”,

Planuri de extindere

Depogaz operează cinci depozite de înmagazinare subterană, dezvoltate în zăcăminte de gaze depletate, care asigură aproximativ 90,54% din capacitatea totală de înmagazinare a României: Bilciurești (capacitate activă – 1,31 miliarde mc, capacitate de extracție – 14 milioane mc/zi), Urziceni (capacitate activă – 0,36 miliarde mc, capacitate de extracție – 4,5 milioane mc/zi), Bălăceanca (capacitate activă – 0,05 miliarde mc, capacitate de extracție – 1,2 milioane mc/zi), Ghercești (capacitate activă – 0,25 miliarde mc, capacitate de extracție – 2 milioane mc/zi) și Sărmășel (capacitate activă – 0,9 miliarde mc, capacitate de extracție – 7,5 milioane mc/zi).

Capacitate de depozitare a României este așteptată să crească anul viitor, potrivit răspunsului șefei Depogaz la solicitarea Mediafax.

„Pentru următorul sezon rece, capacitatea totală de înmagazinare rămâne la un nivel comparabil cu cel actual. Depogaz are însă în derulare proiecte de modernizare la depozitul Bilciurești, care vizează creșterea capacității zilnice de extracție cu până la 6 milioane mc/zi și îmbunătățirea performanței operaționale. Aceste investiții vor avea un impact gradual în perioada următoare, termenul estimat de finalizare fiind anul 2027”, a trasmis directorul general al Depogaz, pentru Mediafax.

Potrivi oficialului, în paralel, compania are în vedere dezvoltarea unor proiecte de extindere, de exemplu la depozitul Ghercești, acesta fiind în faza de identificare fonduri. Implementarea acestui proiect va duce la creșterea capacității de înmagazinare cu 350 milioane mc/an și o creștere a capacității zilnice de extracție / injecție cu 4 milioane mc/zi.

„Capacitatea zilnică totală de extracție este de 29,2 milioane metri cubi, acest nivel fiind atins la începutul ciclului de extracție, când depozitele sunt pline. Debitul scade progresiv pe măsură ce stocurile se diminuează. Depogaz are în derulare proiecte de modernizare și dezvoltare a capacităților de înmagazinare, inclusiv la depozitul Bilciurești, precum și proiecte de extindere, cum este cel de la Ghercești. Aceste investiții vizează creșterea performanței operaționale și a flexibilității sistemului. Strategia noastră urmărește majorarea capacității de înmagazinare și a capacității zilnice de extracție, pentru a reduce variațiile sezoniere și a consolida rolul depozitelor în asigurarea securității energetice”, a declarat Mădălina Moise.

Colaborarea marchează una dintre cele mai importante alianțe din industria inteligenței artificiale și consolidează poziția ambelor companii în competiția globală pentru dezvoltarea de tehnologii AI avansate, scrie Reuters.

Prin acest acord, Anthropic va utiliza întreaga capacitate de procesare a centrului Colossus 1 pentru a îmbunătăți performanțele asistenților săi AI, Claude Pro și Claude Max. Totodată, compania urmărește să elimine limitările de capacitate apărute în urma cererii tot mai mari pentru produsele sale, în special pentru instrumentul de programare asistată de inteligență artificială Claude Code.

Colossus 1 devine unul dintre cele mai importante centre AI din lume

Colossus 1 este considerat unul dintre cele mai mari centre de date dedicate inteligenței artificiale la nivel mondial. Facilitățile sale găzduiesc peste 220.000 de procesoare Nvidia, inclusiv modelele H100, H200 și noile acceleratoare GB200, utilizate pentru antrenarea și rularea modelelor AI de ultimă generație.

Pentru SpaceX, parteneriatul reprezintă o oportunitate majoră de a atrage investitori înaintea unui posibil IPO dedicat diviziei sale AI. În același timp, colaborarea validează ambițiile lui Elon Musk de a transforma infrastructura AI într-un nou pilon strategic al companiei.

SpaceX și Anthropic analizează dezvoltarea unor centre de date spațiale

Pe lângă utilizarea infrastructurii existente, Anthropic și-a exprimat interesul pentru dezvoltarea unor centre de date spațiale de ordinul gigawaților, unul dintre proiectele considerate prioritare de Elon Musk. Astfel de facilități ar urma să fie amplasate în spațiu pentru a beneficia de energie solară continuă și de costuri operaționale reduse pe termen lung.

Proiectul este considerat extrem de costisitor și reprezintă unul dintre motivele principale pentru care SpaceX pregătește noi surse de finanțare și o posibilă listare publică.

SpaceX și Anthropic lansează noi funcții AI pentru companii

Anunțul parteneriatului a fost făcut în cadrul unui eveniment organizat de Anthropic la San Francisco, unde compania a prezentat și o nouă funcție pentru Claude AI, denumită „dreaming”.

Funcția, disponibilă momentan în versiune experimentală, permite agenților AI să își analizeze activitatea între sesiuni, să identifice modele comportamentale și să actualizeze automat fișierele care stochează preferințele utilizatorilor și alte informații relevante.

Anthropic încearcă astfel să își consolideze poziția pe segmentul enterprise, într-un moment în care piața AI generează presiuni tot mai mari asupra companiilor tradiționale de software. Startup-ul susținut de Google și Amazon a anunțat recent și o serie de agenți AI specializați pentru sectorul financiar.

Experții din industrie consideră că noile soluții dezvoltate de Anthropic și SpaceX ar putea accelera transformarea pieței software și automatizarea proceselor enterprise la scară globală.

Sorin Grindeanu i-a răspuns miercuri, printr-o postare pe Facebook, vicepremierului interimar, Oana Gheorghiu, după ce aceasta a publicat un document în care susține că anul trecut, liderul PSD, pe atunci ministru al Transporturilor, ar fi avizat listarea la bursă a mai multor companii de stat, printre care Tarom, Aeroporturi București, Administrația Porturilor Maritime, Carpactica Feroviar, Aeroportul Timișoara.

„Am citit cu atenție postarea doamnei Oana Gheorghiu. Înțeleg indignarea, mai ales când nu citești prima pagină din document. Dacă ar fi citit-o ar fi observat că memorandumul a fost inițiat de Mihnea Claudiu Drumea, colegul de partid al domnului Ilie Bolojan. Dacă tot a făcut efortul să îl publice, să îl și citim împreună. Până la capăt, nu doar până unde convine.”, a scris Grindeanu.

Sorin Grindeanu a explicat faptul că documentul invocat conține mai multe etape și liste diferite.

„1. Doamna Gheorghiu confundă «propunere» cu «aprobare». Memorandumul conține trei liste distincte, nu una singură:
• Lista propunerilor brute primite de la Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Bursa de Valori București și Fondul Proprietatea (paginile 5-6). De aici a copiat doamna Gheorghiu lista ei roșie.
• Lista intermediară rezultată după ședințele de lucru – 6 companii (pagina 6).
• Lista finală propusă Guvernului spre aprobare (pagina 9, «Concluzii») – trei companii: CNCIR, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime, Societatea Carpatica Feroviar România
• TAROM nu este în lista finală.
• Compania Națională Aeroporturi București nu este în lista finală.
• Aeroportul Timișoara nu este în lista finală.
• CEC Bank, Poșta Română, Loteria, ROMGAZ, ELCEN, CNAIR, Salrom, Eximbank — niciuna nu este în lista finală. Sunt propuneri respinse.
Doamna Gheorghiu le prezintă ca propuneri aprobate. Asta nu este o interpretare diferită a faptelor. Este o inversare a lor!”

Liderul PSD a mai spus că nu a aprobat vânzarea companiilor, ci doar un document tehnic.

„2. Nu am avizat «vânzarea» niciunei companii. Ce am avizat, ca ministru al Transporturilor, este un memorandum tehnic care:
• analizează cadrul legal aplicabil unei eventuale listări,
• enumeră propunerile primite de la diverse instituții,
• filtrează acele propuneri și
• propune Guvernului o listă scurtă de trei companii.
Avizul meu privește documentul în ansamblu, inclusiv concluziile lui, adică inclusiv excluderea TAROM, CNAB și a celorlalte companii pe care doamna Gheorghiu le prezintă ca fiind «avizate de mine». A spune că am avizat listarea TAROM pe baza unui document care explică de ce TAROM nu este propusă pentru listare este, ca să fiu blând, un exercițiu de imaginație.”

Grindeanu a adăugat că documentul nu promovează privatizarea rapidă.

„3. Memorandumul este mai prudent decât îl prezintă doamna Gheorghiu. Pentru cei care chiar îl citesc, nu doar îl folosesc ca recuzită:
• Complexul Energetic Oltenia (pagina 8): listarea «se poate lua în considerare după implementarea Planului de restructurare». Adică nu acum.
• TAROM (pagina 7): «nu au fost impuse Statului român obligații cu privire la privatizarea companiei» prin decizia Comisiei Europene. Adică nu este obligatorie.
• CNCIR și Complexul Energetic Oltenia: se cere expres avizul CSAT și Hotărâre de Guvern separată – pentru că sunt societăți de interes strategic național, cu protecții suplimentare prevăzute de lege. Documentul nu este un manifest de privatizare. Este un exercițiu de prudență administrativă, cu filtre succesive și salvgardări legale.”

Totodată, președintele PSD a precizat că „ținta 443 nu este o invenție a mea. Este o obligație asumată de România”.

„4. Ținta 443 nu este o invenție a mea. Este o obligație asumată de România.
⁠Jalonul 443 din PNRR – «cel puțin 3 companii de stat listate / de tip lease / restructurate în domeniul energiei și al transporturilor» – este:
• asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, negociat cu Comisia Europeană,
• recomandare a Comitetului de Guvernanță Corporativă al OCDE (pagina 9 a memorandumului),
• condiție pentru aderarea României la OCDE în 2026.
Eu nu am inventat această țintă.
Eu, ca ministru, am avizat un document tehnic care propune modul cel mai prudent de a o îndeplini – cu trei companii, nu cu douăzeci!
A susține că «Grindeanu voia să vândă țara» pentru că am avizat implementarea unei obligații PNRR este o acuzație care, dacă ar fi adevărată, ar trebui adresată guvernelor care au negociat și semnat PNRR-ul, nu unui ministru care îl execută.”

El a ținut să clarifice diferența dintre listare și vânzare.

„5. «Listare la bursă» nu înseamnă «vânzarea companiei». Memorandumul descrie clar mecanismele avute în vedere:
• majorare de capital social prin aport privat – statul rămâne acționar majoritar,
• pachete minoritare (de exemplu, 20% la Carpatica Feroviar),
• în cazul Fondului Proprietatea – vânzarea participațiilor deja deținute de Fond, nu de stat direct.”

Un videoclip din regiunea Papua a Indoneziei, a devenit viral pe internet, potrivit NEXTA.

În imagini apar turiști chinezi care sunt atacați de membrii unui trib local în timpul unei excursii în junglă.

Papuașii îmbrăcați în costume tradiționale sunt violenți în comportament și după ce îi înconjoară pe turiști îl răpesc pe unul dintre ei.

Turistul este dus în junglă de bărbați înarmați cu sulițe.

Ulterior, s-a aflat că totul făcea parte dintr-un scenariu. Scena a fost inclusă într-un program de divertisment pentru turiștii străini.

A video from Papua, Indonesia has gone viral showing a staged “tribal attack” on Chinese tourists during a jungle tour.

In the footage, people in traditional costumes grab one of the tourists and drag him into the forest. It was later revealed to be part of an entertainment… pic.twitter.com/zzsGx7habk

— NEXTA (@nexta_tv) May 6, 2026

Polonia va contesta acordul comercial al Uniunii Europene cu blocul sud-american Mercosur la Curtea de Justiție a UE (CJUE) cu scopul de a proteja fermierii polonezi, a declarat miercuri viceprim-ministrul Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, potrivit Anadolu.

Kosiniak-Kamysz a declarat că guvernul polonez a aprobat o moțiune privind depunerea unei plângeri la instanța supremă a UE. Anunțul vine după ce ministrul polonez al agriculturii a declarat în aprilie că Varșovia se opune modului în care acordul a fost finalizat.

Varșovia și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la impactul potențial al acordului asupra agriculturii europene, securității alimentare și standardelor de producție. Polonia a făcut lobby pentru garanții suplimentare pentru fermierii polonezi.

UE și Mercosur au semnat în ianuarie acordul de liber schimb negociat timp de aproape 25 de ani de discuții. Cu toate acestea, acordul a atras critici din mai multe țări europene, inclusiv din Polonia. Fermierii se tem că importurile agricole mai ieftine din America de Sud ar putea afecta producătorii interni.

Blocul Mercosur include Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Susținătorii acordului spun că acesta ar consolida legăturile comerciale dintre cele două regiuni și ar crea una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, au discutat miercuri despre dezvoltarea relațiilor bilaterale și punerea în aplicare a acordurilor încheiate în timpul vizitei lui Zelenski în Azerbaidjan, de acum câteva săptămâni.

Potrivit Ukrinform, președintele ucrainean a declarat acest lucru pe pagina sa de Facebook.

„Continuăm să lucrăm la dezvoltarea atât a relațiilor bilaterale dintre Ucraina și Azerbaidjan, cât și a relațiilor cu alte țări din regiune, pentru a spori securitatea și stabilitatea”, a scris Volodimir Zelenski.

Cele două părți au făcut schimb de detalii privind contactele cu partenerii și au convenit asupra pașilor următori.

„Împreună putem cu siguranță să le oferim mai multă putere popoarelor noastre”, a declarat el.

Conform Ukrinform, președintele Ilham Aliyev vede mai multe perspective de extindere a cooperării cu Ucraina, în special în sectoarele energetic și al apărării.

Premierul interimar, Ilie Bolojan, l-a numit astăzi pe Ionel Stoica, un fost jurnalist fără experiență în domeniul achizițiilor publice, secretar general al Agenției Naționale pentru Achiziții Publice.

Potrivit Monitorului Oficial, Bolojan l-a numit pe Ionel Stoica pe o perioadă de 6 luni, plasându-l pe funcția publică vacantă, din categoria înalților funcționari publici.

Datele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice arată că până la numirea din 6 mai, Ionel Stoica era șef serviciu, grad II, în cadru Serviciului de stabilire drepturi salariale și organizare, în Direcția Generală Economică a ANAP.

Surse politice susțin că Ionel Stoica a fost adus în Guvern, la cabinetul președintelui ANAP, Raluca Rogoz, de către purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Ene Dogioiu, apropiata lui Bolojan, cu care Stoica a lucrat la ziare com.

Fără experiență în domeniul achizițiile publice, absolvent de Istorie, Ionel Stoica a activat ca jurnalist pe domeniul Justiției la publicațiile Evenimentul Zilei, Adevărul, Ziare.com, la fundația Freedom House, pentru ca ulterior să lucreze ca ofițer de presă la Primăria Sectorului 1, condusă de Clotilde Armand și să devină activist USR, lipind afișe prin București pentru fostul candidat perdant la Primărie al USR, Cătălin Drulă.

Potrivit G4 Media, în rândul USR au existat nemulțumiri și cu privire la numirea Ralucăi Rogoz la ANAP, Dominic Fritz fiind acuzat că ia decizii în mod autoritar și că sunt numiți în funcții oameni din afara partidului sau dintr-un număr mic de organizații USR.

Premierul interimar Ilie Bolojan a vorbit miercuri, la Antena 1, despre modul în care sunt conduse companiile de stat și despre problemele de eficiență și politizare din aceste structuri.

Discuția a pornit de la o întrebare despre situația companiilor de stat, inclusiv cele profitabile, dar și cele cu pierderi și conducere controversată.

„Știți că e foarte ușor să faci profituri dacă ești un sistem monopolist. Dacă ai transportul în comun și ești unic transportator, nu e niciun fel de problemă. Faci două lucruri. Ridici prețul biletelor, cum au încercat cei de la Metrorex. Sau ceri subvenții mai mari de la minister sau de la primărie, dacă ești un transport local. Și îți acoperi toată ineficiența. Asta e o situație.”, a spus Bolojan.

Premierul interimar a explicat că acolo unde există pierderi, este nevoie de intervenție și de schimbări în modul de selecție și conducere a acestor companii.

„Acolo unde sunt aceste situații în care sunt pierderi, trebuie interveni. Dar v-am spus, oamenii aceștia au fost puși pe posturi prin concursuri cu final neașteptat. Organizate în așa fel încât secretarul de stat de la transporturi, de exemplu, care coordona aviația, a organizat, a coordonat concursurile pentru selectarea conducerii aeroportului Otopeni. Și după aceea, această conducere a făcut un concurs pentru a selecta managerul. Cine credeți că a câștigat în mod surprinzător? Exact secretarul de stat care a organizat concursuri.”

Ilie Bolojan a criticat situațiile de acest fel, despre care spune că duc la salarii mari fără performanță.

„În momentul în care ai astfel de contracte făcute prost ca formă de recompensă, pentru că din aceste companii să se extragă rente, salarii foarte mari, nu e o problemă că ai salarii mari. Dar fără să livrezi, atunci asigur că în loc să pui o presiune pe ei, să facă profituri pentru această țară, sau să ofere servicii mai bune, sau să reducă subvențiile, ajungem în situații proaste.”

„Dar eu sunt un om corect și am să vă dau un exemplu. Astăzi s-a încheiat o tranzacție importantă pentru industria de îngreșăminte chimice din România. Și RomGaz-ul a încheiat negociările cu Azomureș pentru a prelua această companie. E un lucru foarte important și a fost derulată de o echipă de profesioniști din conducere a RomGaz și dacă ar fi la mai multe companii de stat, astfel de conduceri cu siguranță ar merge mai bine.”

El a explicat că astfel de proiecte pot sprijini economia, energia și industria națională.

„O conducere profesionistă înseamnă că face înțelegeri. Și a făcut o înțelegere mare să avem o extracție suplimentară de gaz din Marea Neagră și mai face o înțelegere bună pentru a reporni Azomureș în așa fel încât să ne întărim industria națională de îngrășăminte chimice, să facem o valorificare mai bună a gazului din Marea Neagră și să oferim o stabilitate și un preț mai bun în economia românească.”

Mai mult, Bolojan a spus că România ar fi putut fi într-o situație mai bună dacă aceste companii ar fi fost gestionate corect în ultimul deceniu.

„Dacă ar fi făcut cu toții asta timp de 10 ani de zile, am fi fost într-o altă situație. Dar cât timp am tratat aceste posturi ca locuri de plasare a oamenilor de la partid, inclusiv PNL-ul și PSD-ul și toate partidele. Toate partidele au făcut asta. Dar știți, există un partid, și o spun cu tot, fără politică, care oriunde e o problemă de genul acesta, vedem că are o densitate mare de oameni. Boala asta se numește PSD-ism. A planta oameni peste tot unde se pot face angajări. A extrage rente. Nu mai putem merge pe această linie în anii următori.”

„Aceasta este realitatea. Le-am luat cu toții. Știți asta, o simțiți. O simt și am toată înțelegerea pentru această situație”, a afirmat Bolojan, referindu-se la măsurile economice nepopulare adoptate de Guvern.

Acesta a susținut că măsurile erau inevitabile și că partidele au evitat să își asume costurile politice ale guvernării.

„De aia n-a vrut nimeni să fie premier în vara anului trecut (…). Și de-aia PSD nu și-a asumat această funcție și a stat la tura a doua, sperând că altcineva va fi cu nota de plată”, a spus liderul liberal.

Bolojan a afirmat că, după ce a început să lucreze la reducerea cheltuielilor și a pierderilor din administrație, s-a lovit de opoziție din interiorul coaliției.

„Am văzut rezistență, am văzut tergiversare și în momentul în care deranjezi puternic, în care reduci pierderile din administrație, în momentul în care te bați să elimini privilegii (…), atunci, sigur, deranjul pe care l-am generat a dus la această criză generată de Partidul Social-Democrat”, a declarat acesta.

Liderul PNL a acuzat PSD că a provocat ruptura din coaliție fără a veni cu soluții pentru stabilitatea politică și economică a țării.

„Practic, au aruncat guvernarea în aer, riscând că, dacă nu se rezolvă în perioada următoare această criză (…), să ne întoarcem de unde am plecat”, a spus Bolojan.

El a mai afirmat că un partid responsabil ar trebui să încerce să reducă dificultățile populației, nu „să își bată joc” de acestea prin conflicte politice.