Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a afirmat joi că s-a întâlnit cu liderul suprem iranian Mojtaba Khamenei, cu care a avut discuții timp de două ore și jumătate.

Pezeshkian nu a precizat data la care a avut loc întâlnirea dintre cei doi și nici dacă a participat și altcineva. Cu toate acestea, el a susținut că schimbul de opinii a fost „complet nemijlocit”, notează Euronews.

„Ceea ce m-a impresionat cel mai mult la această întâlnire a fost maniera, perspectiva și comportamentul profund sincer și umil al lui (Mojtaba Khamenei), o abordare care a transformat atmosfera într-una bazată pe încredere, calm, empatie și dialog direct”, a spus Pezeshkian, potrivit sursei citate.

Mojtaba Khamenei a fost numit lider suprem al Iranului la scurt timp după ce tatăl său, Ali Khamenei, a fost ucis într-un atac comun SUA-Israel asupra Iranului în prima zi de război, pe 28 februarie. Din momentul numirii sale, Mojtaba Khamenei nu a avut nicio apariție publică și nu a difuzat niciun material video sau audio, sporind speculații privind starea sa de sănătate. Totuși, declarații despre care se spune că ar fi fost redactate de el au fost citite la televiziunea de stat din Iran.

Acesta a fost rănit în același atac în care tatăl său a fost ucis. Publicația The New York Times, citând patru oficiali iranieni, relata în urmă cu două săptămâni că Mojtaba Khamenei a suferit răni grave în urma atacurilor, a suferit mai multe intervenții chirurgicale la picioare și brațe și că are dificultăți de vorbire din cauza arsurilor severe la față și buze.

Anunțul președintelui iranian privind întâlnirea cu Mojtaba Khamenei reprezintă prima confirmare publică că noul ayatollah a fost văzut de un înalt oficial de la numirea sa.

Preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) reprezintă în prezent principalul obiectiv strategic al ţării.

El a adăugat că procesul trebuie tratat ca unul „transpartinic” şi „nenegociabil”.

Într-o postare publicată pe Facebook, Mircea Abrudean a explicat că Parlamentul are un rol extrem de important în procesul de aderare, mai ales prin adoptarea legislaţiei necesare, dar şi prin promovarea obiectivului în spaţiul public.

„Aderarea României la OCDE este cel mai important obiectiv de ţară acum, nu este negociabil şi este transpartinic. La Reuniunea semestrială de primăvară a Reţelei Internaţionale pentru Educaţie Financiară a OCDE, organizată de Banca Naţională a României, am vorbit despre rolul Parlamentului României în procesul de aderare la Organizaţie, esenţial, tocmai din perspectiva acestei armonizări legislative şi a adoptării modificărilor necesare pentru alinierea la standardele OCDE”, a transmis preşedintele Senatului.

Acesta a precizat că Parlamentul contribuie şi la promovarea aderării în rândul opiniei publice, inclusiv prin activitatea Comisiei parlamentare comune pentru Aderarea la OCDE.

„Pentru investitori, un cadru legislativ armonizat cu standardele europene – transparent şi previzibil – oferă încrederea de care au nevoie atunci când îşi analizează planurile de dezvoltare. Iar acest lucru aduce nu doar capital, ci şi tehnologie şi inovaţie – elemente esenţiale pentru o creştere economică sustenabilă”, a mai afirmat Mircea Abrudean.

Prețurile aurului și argintului au oscilat puternic în ultimele luni, pe fondul conflictului dintre SUA și Iran și al tensiunilor din Strâmtoarea Hormuz. Analiștii spun însă că piața începe să fie influențată din nou mai ales de inflație, dobânzi și cererea ridicată pentru metale prețioase.

Aurul rămâne activ de refugiu

Potrivit directorului de strategie la banca belgiană BNP Paribas Fortis, Philippe Gijsels, actuala corecție a pieței nu reprezintă sfârșitul creșterilor.

„Băncile centrale și guvernele vor continua să își reducă expunerea pe titlurile de stat americane și să cumpere aur”, a precizat acesta pentru CNBC. „Într-un mediu cu inflație structural mai ridicată, investitorii trebuie să dețină active reale, iar metalele prețioase fac clar parte din această categorie”.

Acesta estimează că, odată cu reducerea tensiunilor geopolitice, investitorii vor reveni masiv pe piața aurului și argintului: „Pe măsură ce ceața războiului se ridică, investitorii vor reveni pe piața aurului și argintului”.

Cererea pentru argint rămâne ridicată

Analiștii spun că argintul are în continuare un avantaj important: este folosit masiv în industrie, inclusiv în panouri solare, computere, telefoane mobile și automobile.

Oferta de argint fizic rămâne limitată, în timp ce cererea continuă să crească, susține Paul Williams, director general al furnizorului britanic de metale prețioase Solomon Global.

„Oferta de argint fizic rămâne restrânsă, iar cererea venită din tehnologiile verzi continuă să fie puternică”, a explicat acesta. Totodată, „conflictul dintre SUA și Iran a întărit argumentele strategice pentru energia solară. În același timp, cererea generată de dezvoltarea inteligenței artificiale continuă să crească”.

Oficialul britanic a explicat că piața argintului este deja tensionată, iar orice creștere suplimentară a cererii poate duce rapid la noi scumpiri.

Piața a reacționat la semnalele de pace

Piețele financiare au reacționat imediat după informațiile potrivit cărora Washingtonul și Teheranul sunt aproape de un acord pentru reducerea tensiunilor din Orientul Mijlociu. Prețul petrolului a scăzut miercuri, bursele au crescut, iar aurul și argintul au revenit pe plus.

Prețul aurului pentru livrare imediată a urcat joi spre 4.750 de dolari uncia (aproximativ 31 de grame), iar argintul a depășit 79 de dolari pentru aceeași unitate de măsură, după mai multe zile de fluctuații puternice pe piață.

Ce se întâmplă cu aurul și argintul dacă negocierile eșuează

Analiștii spun că evoluția pe termen scurt va depinde de negocierile dintre SUA și Iran, însă perspectiva pe termen lung rămâne pozitivă: „Dacă se va semna un acord de pace, argintul ar beneficia de îmbunătățirea sentimentului economic și de o cerere industrială mai mare”.

În schimb, „dacă negocierile eșuează, aurul va fi probabil primul activ de refugiu cumpărat de investitori, însă argintul ar putea recupera foarte rapid”.

Robert Fico și delegația slovacă vor zbura spre Moscova și vor face un ocol mai larg, prin Republica Cehă, Germania, Suedia și Finlanda. O sursă din cadrul Ministerului Afacerilor Externe a confirmat acest lucru pentru Marker.  Ocolul lui Fico este determinat de faptul că Estonia, în mod oficial, dar și țările baltice și Polonia, nu au permis zborul peste teritoriul lor. Fico zboară la Moscova pentru a 81-a aniversare a sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial, dar nici anul acesta nu va participa la parada militară.

Compania spațială SpaceX este vizată de serie de procese intentate de sute de locuitori din Texas, potrivit San Antonio Express-News. Reclamanții acuză compania că le-a avariat casele în urma testelor frecvente cu rachete. Toți reclamanți locuiesc în două departamente și sunt reprezentați de aceiași avocați. Ei acuză SpaceX de neglijență deoarece nu a evaluat riscurile legate de lansările rachetei Starship.

Avocații citează rapoarte conform cărora zgomotul și vibrațiile provenite de la nava spațială au deteriorat acoperișuri și au spart ferestre și uși de sticlă. De asemenea, în document se vorbește despre fundații afectate și tasări de terenuri.

De la zborul său inaugural din aprilie 2023, naveta Starship a fost lansată de 11 ori. În unele cazuri lansarea a eșuat și naveta a explodat provocând mari pagube în cosmodrom. Reclamanții susțin că sunt speriați de astfel de accidente și că zgomotul provocat de nava Starship este mult mai mare decât cel provocat de alte rachete.

„Acest atac acustic și seismic nu este un inconvenient ocazional. Este un bombardament zilnic, neobosit”, se arată în plângere.

SpaceX încearcă să modernizeze modelul Starship înainte de a începe misiunea istorică privind revenirea oamenilor pe Lună.

Ministrul Investiţiilor, Dragoș Pîslaru, a declarat joi că varianta unui guvern minoritar condus de Ilie Bolojan este una „fezabilă”, fiind cea mai bună soluție, în cazul în care liderul PSD, Sorin Grindeanu, nu va reuşi să formeze o majoritate parlamentară.

Întrebat dacă ar susţine un guvern minoritar PNL-USR, Dragoş Pîslaru a afirmat că scenariul este posibil şi chiar previzibil în actualul context politic.

„În condiţiile în care domnul Grindeanu în înţelepciunea domniei sale, constată că, după ce a dat ţara peste cap, de fapt nu are nicio alternativă să facă o majoritate, sigur, cred că deja ne putem uita ca Ilie Bolojan, să vină din nou prim-ministru şi să conducem ţara asta pe linia reformelor care trebuie. Adică mi se pare ceva foarte evident şi cred că scenariul ăsta este un scenariu fezabil”, a spus ministrul într-o conferinţă de presă.

El a mai declarat că o astfel de variantă este posibilă şi din punct de vedere constituţional.

„I se dă mandatul domnului Grindeanu să facă guvern, îi urăm succes. Dacă nu întruneşte majoritatea respectivă, atunci domnul Bolojan este în continuare cea mai bună soluţie pentru România”, a declarat acesta.

Ministrul a fost întrebat şi dacă Ilie Bolojan poate fi desemnat din nou premier, în contextul unei decizii a Curţii Constituţionale din 2020. Dragoş Pîslaru a explicat că decizia CCR nu interzice nominalizarea unui fost premier.

„Sigur că da. Decizia CCR spune că preşedintele nu trebuie să pună cu intenţie acelaşi candidat, din nou, ca să poată să se ducă la alegeri anticipate. Ăsta este textul deciziei CCR. Iarăşi, o altă decizie, că un fost prim-ministru poate să fie numit din nou prim-ministru. Ăsta este talentul CCR, la noi, îţi dă aşa, ca la Agatha Christie să îţi creează să vezi pe unde te strecori printre decizii”, a explicat el.

Acesta a venit apoi cu critici și la adresa PSD şi Sorin Grindeanu, vinovați pentru actuala criză politică şi a spus că, în opinia sa, liderul social-democrat ar trebui să încerce singur formarea unui nou Executiv.

„Eu nu aş face nicio consultare, dacă ar fi după mine, aş da direct mandatul domnului Grindeanu să se descurce cu criza pe care a produs-o, să-şi facă guvern în ce fel doreşte domnia sa. Dacă poate şi are majoritate în Parlament cu susţinerea AUR-ului, iu-hu, mă bucur că până acum a declarat că nu va face această alianţă, dacă nu poate şi nu are majoritate în Parlament, din nou iu-hu, să explice în partid de ce a creat tot acest demers”, a afirmat ministrul.

El a comentat şi declaraţiile făcute de Lia Olguța Vasilescu.

„Nu pot să-mi revin după chestia asta, doamna Olguţa Vasilescu, fost ministru al muncii, care vine şi spune: decizia PNL-ului din ziua de marţi n-a fost statutară. Dumneaei a devenit un interpret juridic de mare clasă, dottore, (..) explică Partidului Naţional Liberal că decizia domniilor lor n-a fost statutară şi că nu puteau să zică că se duc în opoziţie. Nu cred că mai am ceva de completat la lucrul ăsta”, a spus Pîslaru.

„Deci, credeţi-mă după ce se calmează soluţia este în continuare Ilie Bolojan, de departe cel mai bun prim-ministru şi cel mai onest şi cu o agendă de reforme”, a spus Dragoş Pîslaru.

„Evaluarea primului trimestru confirmă că suntem în traiectoria corectă pentru atingerea țintelor asumate pentru 2026 și 2027. În același timp, apetitul pentru investiții este la cel mai ridicat nivel, iar aderarea la OCDE va aduce mai mult decât standarde și evaluări internaționale: va însemna investiții majore, politici publice mai eficiente, instituții mai solide, mai multă încredere din partea partenerilor externi și o economie românească mai competitivă”, a declarat Nazare la evenimentul organizat de BNR. 

Nazare a participat la simpozionului de educație financiară cu tema „Financial literacy to support security, independence and inclusion” (n.r. –Educația financiară pentru a susține securitatea, independența și incluziunea), din marja reuniunii semestriale a Rețelei Internaționale pentru Educație Financiară a OCDE.

Potrivit ministrului interimar, România a închis deja 24 dintre cele 25 de comitete din procesul de aderare, inclusiv comitete aflate exclusiv în coordonarea Ministerului Finanțelor.

Acesta a precizat că închiderea cu succes a celor 24 de comitete pentru aderarea la OCDE „este un rezultat care confirmă că România poate performa la standardele economiilor dezvoltate atunci când există direcție, seriozitate și responsabilitate administrativă”. 

„România merge în direcția corectă”, a afirmat Nazare

Deși în urmă cu doar câteva luni semnele de întrebare din partea investitorilor vizau deficitul bugetar în contextul unui deficit de 9,3% din PIB în 2024, „rezultatele arată însă clar că România merge în direcția corectă”, deși țara noastră se află în ceea ce numește el drept „un moment decisiv”, refindu-se la „intersecția dintre consolidare fiscală și investiții masive în economie”. 

Acesta a precizat că, în 2025, România a redus deficitul cash la 7,65% din PIB în 2025, precizând că țara noastră a avut cel mai mare deficit din UE, însă a realizat „cea mai mare ajustare fiscală din Europa”.

„Singura modalitate prin care putem reduce deficitul și păstra stabilitatea economică este să continuăm ferm pe acest drum. Consolidarea fiscală nu se oprește în 2026. Ea trebuie dusă mai departe, în anii următori, cu consecvență, responsabilitate și seriozitate”, a conchis Nazare.

Ministrul interimar al Finanțelor a afirmat că stabilitatea economică, disciplina fiscală și credibilitatea internațională sunt „rezultate finale confirmate de Guvernul Bolojan”, afirmând și că aderarea la OCDE reprezintă „următorul mare salt economic strategic al României”.

Cu toate acestea, după căderea Guvernului Bolojan, indicele BET a crescut, iar volumul tranzacțiilor s-a dublat. Cu toate acestea, creșterea a fost pusă de analiștii ZF pe seama perioadei de incertitudine politică.

„Creșterea cursului euro în raport cu leul ne afectază pe toți, 80% din producele alimentare sunt din import, utilitățile, facutura la telefon, apartamentele pe piața imobiliară, totul este în euro și atunci se cunoaște imediat orice creștere, creșterea euro ne afectează pe toți, a precizat Irina Chițu.

Explicațiile au fost detaliate la întrebările jurnaliștilor prezenți joi la simpozionulde educație financiară cu tema „Financial literacy to support security, independence and inclusion” (Educația financiară pentru a susține securitatea, independența și incluziunea – en), organizat de BNR. n parteneriat cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, Asociația Română a Băncilor și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, în marja întâlnirii semestriale a Rețelei Internaționale pentru Educație Financiară a OCDE.

La ora declarațiilor, nu fusese încă anunțat cursul euro în raport cu leu. Moneda europeană a scăzut ușor joi în raportul cu leul, pentru prima scădere după trendul ascendent din 27 aprilie, și după seria de recorduri istorice înregistrate din 30 aprilie.

Banca Națională a României a anunțat un curs de 5,2661 lei/euro, cu 0,0027 lei sub cel mai recent record istoric, cel de miercuri. Atunci cursul a fost de 5,2688 lei/euro, cu 5,08 bani peste precedentul record, de 5,2180 lei/euro, stabilit marți, 5 mai.

Avans mai mare cu 1.600 de lei

Luând drept exemplu un apartament scos la vânzare cu 100.000 de euro, acesta s-a scumpit, în doar două zile de creștere a cotației monedei naționale, cu 10.610 lei, iar avansul (15%) care trebuie dat băncii s-a majorat cu 1.600 de lei, și creditul (85%) devine mai mare cu 9.000 de lei.

O eventuală scădere a numărului de credite pentru locuințe depinde foarte mult de cât va dura acestă perioadă aceasta de incertitudine, pentru că este ceva dacă durează o săptămână, două sau altceva, dacă ne întindem pe o perioadă mai lungă de timp și creșterile sunt în fiecare zi, cum să văd și acum la euro, explică Irina Chițu.

„Și din cauza creșterii inflației și din cauza creșterii cursului euro, aceasta ar fi urmarea, să scadă consumul. Ne putem aștepta în timp și la creșteri de dobânzi și la lei inclusiv”, a detaliat creditelor și afectează atât gospodăriile, când și companiile și economia per ansamblu, explică Irina Chițu, directorul comparatorului financiar-bancar FinZoom.ro

„Pe termen mai îndelungat, asta ca și o consecință a creșterii inflației, deci a creșterii prețurilor, vor crește și dobânzile și atunci se va vedea și la creditele în lei. Deci, de exemplu cei care au dobânzi variabile, nu sunt dobânzi fixe, vor vedea o creștere a ratelor. Dar și cei care au dobânzi fixe, atâta timp cât deci nu-ți crește rata, dar îți cresc toate celelalte – prețul la utilități, coșul zilnic – atunci bugetul este afectat și cu toții vom avea de suferit din cauza acestor creșteri” , a spus Irina Chițu.

Pe lângă evenimentele interne, prețurile sunt oricum sub presiunea evoluțiilor pe termen lung ele economiei naționale, dar și a crizelor declanșate de recentele conflicte externe.

„Noi avem structural deficite economice care sunt pe termen lung, deci aceste consecințe pe termen scurt, din cauza acestei instabilități politice guvernamentale, au venit peste. Trebuie întâi să se rezolve partea de instabilitate politică și și guvernamentală, ca să nu facă și mai mult rău pe partea economică și așa cum știm, avem și în toată lumea, deci ne afectează și toate partea economică, externă și războiul din Golf, și creștere a prețului energiei, care pune presiune pe absolut toate și pe bugetele familii, au și pe bugetele firmelor, deci de aceea prețurile și inflația sunt sub presiune în întreaga lume”, a explicat Irina Chițu.

Attila a spus că accentul va fi pus pe absorbția fondurilor europene, monitorizarea investițiilor majore și eficientizarea sistemului de efectuare a plăților.

Potrivit ministrului, bugetul total al investițiilor finanțate prin componentele C12 – Sănătate și C7 – Transformare digitală din PNRR este de 7,23 miliarde lei, iar plățile eligibile efectuate până în prezent însumează 4,75 miliarde lei, ceea ce reprezintă un grad de absorbție de aproximativ 66%. Sunt 1842 de contracte în finanțare.

„Trebuie să creștem urgent acest procent spre 100%, astfel încât să cheltuim fiecare euro disponibil pentru infrastructura medicală modernă de care România are nevoie”, a declarat ministrul Cseke Attila.

Termene limită pentru PNRR

Mai multe investiții majore în spitale sunt în grafic și pot fi finalizate până la termenul-limită al PNRR:

– modernizarea Spitalului Clinic de Urgență „Agrippa Ionescu” – stadiu fizic 75%;
– extinderea Spitalului Clinic de Urgență Județean Bistrița-Năsăud – stadiu fizic 92%;
– noua clinică de neurochirurgie din Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj – stadiu fizic 96%;
– pavilion de medicină operațională politraumă din Craiova – stadiu fizic 98,5%;
– pavilion de medicină operațională politraumădin Sibiu – stadiu fizic 83%.

Proiectele de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” București și Institutul de Boli Cardiovasculare “Târgu Mureș” respectă, de asemenea, graficul de execuție.

În schimb, proiectul noului spital din Constanța nu poate fi finalizat până la termenul PNRR, motiv pentru care Ministerul Sănătății caută soluții de continuare a finanțării din alte fonduri europene.

„Valoarea totală este de 197 de milioane de euro, construcție nouă și dotare cu echipamente. Termenul asumat de către constructor este de februarie 2027. Deci această investiție nu va putea fi realizată fizic până la finalizarea programului Sănătate din PNRR”, a declarat ministrul.

Evitarea penalizărilor

Cseke Attila a anunțat că, înaintea renegocierii finale cu Comisia Europeană, Ministerul Sănătății va propune adaptarea unor indicatori pentru a evita penalizările:

– reducerea țintei privind digitalizarea spitalelor de la 200 la minimum 100 de spitale finanțate prin PNRR(grant) și finanțarea altor 50 prin împrumut;
– transferarea altor proiecte pe componenta de împrumut (loan);
– creșterea numărului de centre comunitare integrate finanțate de la 54 la 79;
– eliminarea unor componente de dotare blocate de contestații în procedurile de achiziții publice.

De asemenea, proiectul privind achiziția a 12 ambulanțe de terapie intensivă neonatală va fi scos din PNRR și finanțat din alte surse.

Proiectul privind digitalizarea a 60 de instituții de sănătate publică nu prezintă riscuri de implementare.

Salarizare pe bază de competență

Ministrul a anunțat introducerea unui sistem de transparență privind plățile efectuate prin PNRR, care vor fi publicate săptămânal și a cerut accelerarea plăților pentru facturile existente.

„Trebuie să urgentăm plata facturilor și implementarea investițiilor. Există în acest moment în Ministerul Sănătății facturi de aproape 500 milioane lei care trebuie procesate rapid”, a afirmat acesta.

În ceea ce privește reforma sistemului medical, Cseke Attila a anunțat că va propune și susține introducerea unui mecanism pilot de salarizare pe criterii de performanță pentru medici.

Sistemul ar permite acordarea unor venituri suplimentare între 30% și 100% din salariul de bază pentru medicii care obțin rezultate deosebite sau desfășoară activitate suplimentară.

„Performanța trebuie apreciată. Nu toți medicii produc aceleași rezultate și trebuie să existe posibilitatea unei diferențieri salariale”, a declarat ministrul.

Cseke Attila a atras atenția că statutul de ministru interimar limitează promovarea unor politici publice noi, inclusiv în domenii importante precum clasificarea spitalelor, concediile medicale sau programul național de îngrijiri paliative și din această cauză și-a exprimat speranța pentru urgentarea rezolvării situației politice existente.

Noul prim-ministru al Ungariei, Péter Magyar, se află în conflict cu Comisia Europeană în primul test real al resetării post-Viktor Orbán. Miza? Cât din fondurile UE înghețate ale Budapestei poate aduce Magyar acasă?

Dezacord Budapesta – Bruxelles