Oficialul a subliniat că deficitele nu sunt rezultatul comportamentului cetățenilor, ci al deciziilor politice luate în contexte dificile sau tensionate.

„Au fost și seminarii cu această temă. Educația financiară, care ajută populația, ajută și o guvernare publică mai bună. Dar eu aș întreba, exact cum ați spus dumneavoastră. Și a fost și o replică a mea într-o dezbatere publică: Aceste deficite nu au fost create de cetățeni”, a declarat acesta.

În explicațiile sale, Daniel Dăianu a făcut referire la modul în care șocurile externe și presiunile sociale influențează deciziile guvernamentale, inclusiv în ceea ce privește cheltuielile publice. El a amintit că astfel de intervenții au fost prezente în toate economiile mari în perioade de criză.

„Poți să gândești și în termenii aceștia: o situație socială complicată, șocuri externe fac ca populația să fie nemulțumită, se pune presiune pe partidele de la guvernare, iar acele partide acordă subvenții, ajutoare. Așa s-a întâmplat în perioada pandemiei și a fost normal”, a spus președintele Consiliului Fiscal.

Acesta a explicat că intervențiile masive în economie au fost o practică globală în perioade precum criza financiară sau pandemia, însă a atras atenția că în perioade de stabilitate nu ar trebui repetate astfel de politici expansive.

Daniel Daianu: „Omul politic este atras de putere”

„În toate țările. În toate țările. Când am avut criza financiară globală. Atunci s-a intervenit în economie. Coronavirusul. Da. Dar nu este firesc ca, atunci când este calm, când lucrurile sunt cât de cât stabile, să înregistrezi deficite mari, să dai în stânga și-n dreapta”, a precizat acesta.

Întrebat despre contextul politic din ultimii ani, Daniel Dăianu a legat evoluția deficitului de ciclurile electorale și de comportamentul partidelor aflate la guvernare.

„Pregătirile partidelor pentru alegeri. Da. Și eu știu. Până le-au anulat, adică le-au făcut praf. Există o economie politică a guvernanței publice. Există această tentație a politicienilor, atunci când conduc un guvern, să folosească guvernarea pentru a reveni la putere. Nu a reveni, a se menține la putere. Da. Totdeauna există această tentație”, a afirmat acesta.

În opinia sa, atracția pentru putere este un factor constant în viața politică, iar motivațiile celor care intră în politică sunt diverse.

„Să știți că omul politic, chiar și atunci când nu este foarte generos și are o relație corectă cu cetățeanul, are o atracție față de putere. Este atras de putere. Cine intră în politică? Sunt foarte puțini cei care intră în politică pentru că ei consideră că fac bine comunității. Foarte mulți intră în politică pentru rentă, pentru a urca pe scara socială. Există o atracție foarte mare. Eu nu-i spun căpătuială, să știți că nu numai la noi. Există o dorință, așa cum în viața economică există competiție între companii”, a mai spus Daniel Dăianu.

Privit din aer, peisajul de lângă Zalaegerszeg, oraș din vestul Ungariei, oferă o scenă greu de explicat: un cerc elegant de asfalt, bine trasat, înconjurat de buruieni, noroi și tăcere.

Nicio mașină nu circulă pe el, niciun camion nu îl folosește, iar drumurile care pornesc din intersecție se opresc după câțiva metri, în câmp deschis.

Este „sensul giratoriu spre nicăieri” – un proiect realizat din fonduri europene care a ajuns să simbolizeze, pentru mulți, modul în care banii publici pot fi cheltuiți fără rezultate, scrie CNN.

O promisiune mare, o execuție fragmentată

Totul a început în 2021, când autoritățile au anunțat că zona dintre Zalaegerszeg și Zalaszentiván urma să devină un important centru logistic al Europei Centrale.

Compania Metrans intenționa să construiască un terminal de containere care să permită transportul rapid al mărfurilor pe calea ferată dinspre coasta Adriaticii spre Slovacia, Cehia și Polonia – o investiție de 40 de milioane de euro și cel puțin 120 de locuri de muncă.

Administrația locală a acționat rapid.

Cu 1,25 milioane de euro din fonduri europene, a construit drumul de acces și sensul giratoriu, pregătind terenul pentru camioanele care urmau să vină.

Sensul a fost finalizat cu succes. Restul proiectului – nu.

Licitația pentru calea ferată care urma să facă terminalul funcțional nu a fost finalizată nici până astăzi. În cel mai optimist scenariu, construcția va fi gata în 2029.

Investitorul Metrans a refuzat să înceapă lucrările la terminal în absența conexiunii feroviare.

Iar sensul giratoriu a rămas singur pe câmp, așteptând camioane care, în cel mai bun caz, vor sosi abia peste cinci ani.

Un simbol politic și o atracție neașteptată

Criticii guvernului Orbán au folosit rapid imaginea sensului giratoriu ca argument în dezbaterea despre modul în care Ungaria gestionează fondurile europene – miliarde de euro înghețate de Comisia Europeană din cauza unor îngrijorări legate de statul de drept și de corupție. Pentru ei, sensul giratoriu nu este o eroare izolată, ci parte dintr-un tipar mai larg.

Ministrul Dezvoltării Regionale, Tibor Navracsics, a declarat în fața parlamentului că UE a finanțat 52.000 de proiecte în Ungaria în perioada 2014–2020.

Câte dintre acestea au fost duse la bun sfârșit rămâne neclar.

Între timp, sensul giratoriu a dobândit o viață proprie: turiștii și curioșii se adună pe câmpul din Zalaegerszeg pentru a-și face fotografii pe asfaltul pustiu. Deocamdată, acesta este singurul trafic pe care îl primește.

Melléthei-Barna este căsătorit cu sora lui Péter Magyar, iar opoziția și criticii noului guvern au acuzat posibilul executiv de nepotism înainte chiar de preluarea mandatului, arată Euronews. Anunțul retragerii a fost făcut de Melléthei-Barna într-un mesaj publicat pe rețelele sociale. „Pentru a nu exista nici cea mai mică umbră asupra schimbării de regim, am discutat cu Péter Magyar și am convenit că interesul țării și al guvernului Tisza este ca funcția de ministru al Justiției să fie ocupată de un profesionist evaluat doar prin faptele sale”, a transmis acesta. Decizia vine cu doar câteva zile înainte ca noul guvern să depună jurământul.

Un apropiat vechi al partidului Tisza

Márton Melléthei-Barna este avocat și coleg de generație universitară cu Péter Magyar. El s-a numărat printre cei zece membri fondatori ai partidului Tisza în 2020. În acest timp a ocupat funcția de director juridic al formațiunii. De-a lungul ultimilor ani, acesta a coordonat mai multe structuri juridice ale partidului. Totodată a reprezentat formațiunea inclusiv în cadrul Comisiei Electorale Naționale în timpul alegerilor europarlamentare din 2024.

Péter Magyar, presat să răspundă acuzațiilor

Nominalizarea lui Melléthei-Barna a provocat reacții dure mai ales din partea partidului Fidesz. Aceasta este formațiunea fostului premier Viktor Orbán, care a pierdut alegerile parlamentare din 12 aprilie în fața partidului Tisza. Péter Magyar a admis că relația de familie dintre cei doi a creat „o dilemă serioasă”. „Trebuie să readucem țara pe drumul corect, să recuperăm fondurile europene, să repornim economia și să îmbunătățim serviciile publice”, a declarat viitorul premier într-un mesaj video publicat online. El a adăugat că noul executiv trebuie și „să vindece rănile ultimelor decenii” și să aducă „dreptate pentru crimele vechiului regim”.

Ungaria se pregătește de schimbarea de putere

După retragerea candidaturii, Péter Magyar trebuie să desemneze rapid un nou ministru al Justiției înainte de instalarea oficială a guvernului, programată pentru sâmbătă. Ziua aleasă pentru învestire coincide cu Ziua Europei, care marchează declarația lui Robert Schuman din 9 mai 1950, considerată actul fondator al Uniunii Europene. Victoria partidului Tisza în alegerile din aprilie a pus capăt dominației politice exercitate timp de ani de zile de Fidesz și Viktor Orbán asupra Ungariei.

După săptămâni (sau luni) în care ai tot amânat, îți faci în sfârșit o programare mai lungă la medicul de familie pentru a discuta despre sănătatea ta mintală. Explici că te simți abătut, anxios și copleșit. Medicul îți sugerează să mergi la un psiholog, notează The Conversation.com.

Dar cum știi dacă acest psiholog este persoana potrivită pentru tine? Este o întrebare corectă și contează mai mult decât își dau seama mulți oameni.

Așadar, ce ar trebui să știi înainte de prima programare?

Nu toți psihologii sunt la fel

Unii urmează pregătire suplimentară și au specializări în domenii precum psihologia clinică, consilierea, psihologia educațională și de dezvoltare sau psihologia criminalistică.

Aceste specializări reflectă o formare suplimentară, dar nu înseamnă neapărat „îngrijire mai bună”. Cel mai important este dacă psihologul are experiență cu problemele tale și folosește o abordare potrivită pentru nevoile tale.

Terapiile bazate pe principii cognitive și comportamentale au cele mai solide și consistente dovezi, mai ales atunci când sunt adaptate problemelor specifice.

De exemplu, abordările structurate sunt frecvent utilizate pentru anxietate, probleme de somn și depresie, iar programele pentru părinți sunt des folosite pentru dificultăți de comportament la copii.

Ce ar trebui să cauți?

Trimiterile către psihologi sunt adesea făcute pe baza unor factori practici, cum ar fi disponibilitatea sau locația, nu neapărat compatibilitatea cu nevoile pacientului. Însă această compatibilitate poate influența cât de eficientă este terapia.

Cum găsești potrivirea corectă? Poate fi util să pui câteva întrebări simple. Mulți psihologi oferă scurte discuții introductive telefonice pentru a stabili dacă sunt potriviți pentru tine. Acestea sunt, de obicei, gratuite și se concentrează pe aspecte practice. Unele informații pot fi găsite și pe site-ul psihologului sau în primele ședințe.

Poți întreba:

• ați mai lucrat cu persoane care au această problemă?
• ce tip de abordare folosiți?
• cum vor arăta primele ședințe?
• cum vom ști dacă funcționează?

Dacă ai de ales între mai mulți psihologi, programează prima ședință cu cel care pare cel mai potrivit.

Ce faci dacă nu ai multe opțiuni?

În zonele rurale sau izolate, sau dacă ai nevoie de opțiuni mai ieftine, alegerile pot fi limitate. În aceste cazuri, este important să valorifici cât mai bine resursele disponibile. Asta poate include consultații online sau colaborarea cu medicul de familie pentru a-ți monitoriza progresul.

De asemenea, este important să știi că mersul la psiholog nu este singura opțiune.

Programele online bazate pe dovezi pot fi de ajutor, mai ales pentru probleme comune. De exemplu, platforme precum MindSpot și This Way Up oferă cursuri pentru anxietate și depresie.

Programele gratuite pentru părinți, cum ar fi Triple P și ParentWorks, oferă sprijin bazat pe dovezi pentru problemele de comportament ale copiilor. Aceste programe online pot fi un bun punct de plecare, deși nu sunt potrivite pentru situații mai complexe.

Cum știi că ești pe drumul cel bun?

Ai găsit un psiholog și ai participat la câteva ședințe. Un psiholog bun îți poate explica modul în care înțelege problema ta și de ce folosește o anumită abordare.

Fii atent dacă, după câteva ședințe, abordarea pare prea generală sau nu este clar cum se aplică situației tale.

Nu trebuie neapărat să-ți placă psihologul pentru ca acesta să fie potrivit. După primele ședințe, ar trebui să ai o direcție mai clară. Ar trebui să te simți înțeles, să ai impresia că „pricepe situația” și să fie cineva cu care poți colabora. De asemenea, ar trebui să existe un plan clar și cel puțin o idee sau strategie utilă.

Terapia poate fi uneori inconfortabilă, ceea ce este normal. Dar dacă încă nu ai claritate sau nu te simți înțeles, ai opțiuni.

Poți discuta cu psihologul, poți cere o altă trimitere de la medic sau poți căuta tu un alt specialist. Important este să nu rămâi blocat într-un proces care nu te ajută.

Mersul la psiholog poate fi unul dintre cele mai utile lucruri pe care le faci pentru sănătatea ta mintală. Dar nu este vorba doar despre a merge, ci despre a găsi pe cineva a cărui abordare se potrivește nevoilor tale și cu care poți lucra eficient.

În terapie, „disponibil” nu este întotdeauna același lucru cu „potrivit”. Meriți alegerea corectă.

România nu are, în prezent, o bază de date unică și completă care să arate exact câte persoane sunt plătite în instituțiile publice. Concluzia reiese dintr-un raport amplu privind administrația publică centrală și locală, realizat pe baza datelor oficiale transmise de Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii, Inspecția Muncii și Agenția Națională a Funcționarilor Publici.

Potrivit raportului, la sfârșitul lunii aprilie 2025, Ministerul Finanțelor a raportat 1.511.900 de posturi aprobate în instituțiile publice, dintre care 1.287.381 erau ocupate, iar 1.255.381 erau posturi remunerate. În același timp, datele privind persoanele asigurate indicau 1.182.190 de raporturi contractuale în instituțiile publice, dar doar 1.102.010 persoane unice, după eliminarea dublurilor.

Diferențele apar pentru că instituțiile statului măsoară lucruri diferite. Ministerul Finanțelor raportează posturi aprobate, ocupate sau remunerate. Inspecția Muncii, prin REVISAL, urmărește doar contractele individuale de muncă, fără funcționari publici, demnitari sau personal din sectoare speciale. Agenția Națională a Funcționarilor Publici monitorizează doar funcționarii publici.

Conform ITM, în instituțiile publice existau 1.182.670 de contracte individuale de muncă și 948.848 de salariați cu contract individual de muncă. Separat, ANFP a transmis că existau 130.455 de posturi ocupate de funcționari publici, la care se adăugau posturi temporar ocupate, vacante sau temporar vacante.

Raportul atrage atenția că aceste cifre nu pot fi puse cap la cap pentru a obține o imagine perfectă a aparatului public. Unele date se referă la persoane, altele la posturi, altele la contracte. În plus, contractele de mandat și demnitarii nu sunt centralizați clar într-o bază dedicată.

Autorii raportului concluzionează că lipsa unei evidențe unitare afectează capacitatea statului de a lua decizii privind dimensionarea aparatului administrativ. Cu alte cuvinte, înainte să decidă câte posturi trebuie reduse, comasate sau reorganizate, statul are încă o problemă de bază: nu poate spune cu precizie câți oameni plătește și prin ce forme contractuale.

Raportul arată diferențe majore între localitățile din România în privința capacității de a colecta impozitele pe proprietate, adică impozitele pe clădiri, terenuri și mijloace de transport. Aceste venituri sunt printre cele mai importante surse proprii ale bugetelor locale și se află direct în responsabilitatea administrațiilor locale.

Potrivit raportului, există primării care au un grad de colectare de 100%, dar și localități unde gradul de colectare coboară până la 2%. Diferențele arată nu doar nivelul de conformare fiscală al contribuabililor, ci și capacitatea administrativă a primăriilor de a urmări, încasa și gestiona creanțele locale.

Zone fruntașe și zone codașe la colectare

Gradul de colectare a fost calculat ca raport între totalul veniturilor încasate și al stingerilor de creanțe, pe de o parte, și totalul creanțelor raportate, inclusiv cele din anul curent și din anii anteriori, pe de altă parte.

La vârful clasamentului se află localități care au raportat colectare integrală. Exemplele menționate în raport sunt Husasău de Tinca, din județul Bihor, și Oncești, din județul Maramureș, ambele cu un grad de colectare de 100%. Alte localități cu nivel foarte ridicat sunt Concești, din județul Botoșani, cu 99%, și Păuca, din județul Sibiu, cu 97%.

La polul opus, raportul identifică UAT-uri cu un grad de colectare extrem de redus. Grajduri, din județul Iași, apare cu doar 2%, iar Slobozia Bradului, din județul Vrancea, cu 4%. Alte exemple sunt Poșta Câlnău, din județul Buzău, cu 8%, Homocea, din județul Vrancea, cu 10%, Pardina, din județul Tulcea, cu 10%, și Turnu Măgurele, din județul Teleorman, cu 17%

.

Raportul arată că zonele cu grad redus de colectare sunt concentrate mai ales în Moldova, Dobrogea, sudul Munteniei și Oltenia, unde există numeroase UAT-uri cu valori sub 40%. Aceste rezultate sunt corelate cu lipsa zonelor urbane funcționale puternice, gradul ridicat de sărăcie și veniturile scăzute ale populației.

În schimb, în Transilvania, Banat, zona metropolitană București–Ilfov, precum și în județele Constanța și Brăila, se observă mai multe localități care ating sau depășesc rate de colectare de 65%. Aceste valori pot indica o administrare fiscală mai riguroasă, baze de date locale mai bine actualizate și un grad mai mare de conformare voluntară din partea contribuabililor.

Diferențele sunt importante pentru că impozitele pe proprietate reprezintă una dintre puținele surse de venit aflate cu adevărat la dispoziția administrației locale. Spre deosebire de fondurile europene, subvențiile de la bugetul de stat sau sumele defalcate din TVA, aceste venituri depind direct de capacitatea primăriei de a-și administra baza fiscală.

Un grad scăzut de colectare reduce autonomia financiară a localităților. Primăriile care nu își colectează eficient impozitele devin mai dependente de transferurile de la bugetul central și au mai puțini bani pentru întreținerea drumurilor, iluminat public, servicii locale, investiții, reparații sau cofinanțarea proiectelor.

Raportul indică faptul că nivelul redus de colectare poate avea mai multe cauze: venituri scăzute ale populației, baze de date incomplete, inventare neactualizate ale proprietăților, lipsa personalului calificat, mobilizare slabă în urmărirea creanțelor sau capacitate administrativă redusă.

Autoritățile locale nu au datele la zi și pierd bani

În unele cazuri, problema nu este doar că oamenii nu plătesc, ci și că administrația locală nu are o evidență completă și actualizată a proprietăților impozabile. Raportul notează că, în România, există multe situații în care autoritățile locale nu prezintă valoarea maximă de impozite pe care o pot colecta, iar proiecțiile bugetare nu au ca referință nivelul maxim de colectare raportat la valoarea pieței.

Acest lucru înseamnă că unele localități pot avea un potențial fiscal mai mare decât cel reflectat în bugetele locale, dar nu îl folosesc. În lipsa unei evaluări corecte a bazei impozabile, primăriile pot subestima veniturile proprii și pot rămâne dependente de finanțarea de la centru.

Raportul privind Analiza Eficienței Administrației Publice Centrale și Locale a fost elaborat în 2025, la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului, pe baza celor mai recente date oficiale disponibile la momentul redactării, aferente în principal anului 2024. Datele utilizate au fost colectate exclusiv din surse oficiale, inclusiv Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii, Institutul Național de Statistică, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, ANRSC, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Consiliul Concurenței, fiind prelucrate cu sprijinul Băncii Mondiale.

Startul oficial din Turul Italiei 2026 va fi dat la Nessebar, pe țărmul Mării Negre, în jurul orei 15:00. Plutonul va traversa timp de trei zile Bulgaria, înainte ca întrecerea să continue în Italia și să se încheie pe 31 mai, la Roma. Este al 16-lea start din afara Italiei din istoria Giro și al doilea consecutiv după ediția precedentă, care a pornit din Albania.

Jonas Vingegaard (Visma Lease a Bike), dublu câștigător al Turului Franței și învingător în Vuelta, poate deveni primul rutier care completează înaintea lui Tadej Pogačar tripla formată din Giro, Tour și Vuelta.

„Aveam nevoie de această nouă provocare”, a declarat danezul înaintea debutului său în Turul Italiei, competiție la care participă pentru prima dată, la 29 de ani.

Italia nu a mai avut un câștigător al Giro din 2016, când triumfa legendarul Vincenzo Nibali. La această ediție, principalul favorit al italienilor este Giulio Pellizzari (Red Bull–Bora–Hansgrohe), în vârstă de 22 de ani.

Organizatorii au programat un traseu de 3.466 kilometri și aproape 48.700 de metri diferență de nivel, cu 21 de etape și trei zile de pauză.

Primele trei etape se desfășoară integral în Bulgaria. Etapa inaugurală leagă Nessebar de Burgas, a doua pornește din Burgas și ajunge la Veliko Târnovo, iar a treia conectează Plovdiv și Sofia.

Pe lista favoriților se mai află rutieri precum Egan Bernal, Adam Yates, Ben O’Connor sau Jai Hindley, câștigătorul Giro din 2022.

Raportul arată că aproximativ 55% dintre angajații din instituțiile publice se află în grupa de vârstă 45–59 de ani. Pe baza acestei structuri demografice, autorii estimează că între 50% și 60% dintre salariații actuali vor ajunge la vârsta pensionării în următorii 15 ani.

O situație similară apare și în companiile de stat. În cazul acestora, cea mai numeroasă categorie de angajați este grupa de vârstă 55–59 de ani, iar raportul estimează că peste 55% dintre salariații actuali vor atinge vârsta pensionării în următorii 15 ani.

Foto: Vârstele angajaților la stat

O posibilă oportunitate?

Raportul arată că îmbătrânirea personalului poate reprezenta „o oportunitate pentru reducerea graduală a dimensiunii aparatului administrativ”, în paralel cu reforme de simplificare, digitalizare și automatizare a proceselor interne și a serviciilor publice.

Cu alte cuvinte, statul ar putea reduce numărul de posturi prin neînlocuirea automată a tuturor angajaților care ies la pensie. Această măsură ar putea fi combinată cu reorganizarea instituțiilor, comasarea unor structuri, digitalizarea fluxurilor administrative și eliminarea activităților repetitive care pot fi automatizate.

Raportul avertizează însă că valul de pensionări poate crea și vulnerabilități. În anumite domenii, plecările masive pot duce la pierderea unor competențe greu de înlocuit. De aceea, autorii vorbesc despre nevoia de reconversie profesională și de pregătire a noilor generații pentru domeniile în care statul va avea deficit de personal.

Tema este relevantă și în contextul presiunii bugetare. Potrivit raportului, cheltuielile de personal au ajuns în 2024 la peste 164 miliarde lei, echivalentul a 9,3% din PIB.

În plu, analiza pe grupe de vârstă poate ajuta statul să anticipeze domeniile în care forța de muncă se va reduce semnificativ. De asemenea, datele pot fundamenta programe de reconversie profesională, adaptare curriculară și formare pentru noile generații.

Datele apar în Raportul privind Analiza Eficienței Administrației Publice Centrale și Locale, elaborat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului în 2025, pe baza datelor oficiale aferente în principal anului 2024.

Fenomenele sunt generate de precipitațiile prognozate, de cedarea apei din stratul de zăpadă din zona montană înaltă și de propagarea acestora spre cursurile de apă din aval.

Primul interval: 8 mai, ora 14:00 – 9 mai, ora 12:00

Codul galben vizează râurile din bazinele:

Jijia – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele Botoșani și Iași); Bârlad – bazin amonte SH Negrești și afluenții sectorului aval SH Negrești – amonte SH Bârlad (județele Neamț, Vaslui și Iași); Putna – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județul Vrancea); Râmnicu Sărat – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele Buzău și Vrancea).

Al doilea interval: 9 mai, ora 03:00 – 9 mai, ora 12:00

Codul galben se extinde spre sud și sud-vest, vizând bazinele: Gilort – bazin superior și afluenți (județul Gorj); Olt – afluenții sectorului aval confluență cu râul Cibin (județele Sibiu, Vâlcea, Gorj, Dolj, Argeș și Olt); Călmățui (județele Olt și Teleorman); Vedea – bazin superior și afluenți (județele Olt, Argeș și Teleorman).

Ce fenomene sunt așteptate

Autoritățile avertizează asupra scurgerilor importante pe versanți, torenți și pâraie, viiturilor rapide pe râurile mici și posibilelor depășiri ale cotelor de atenție. Fenomenele se pot produce și pe afluenți de grad inferior și pe cursuri de apă necadastrate din bazinele vizate.

În a doua sa zi în peninsula italică, Marco Rubio se va întâlni, vineri, cu Giorgia Meloni la Palazzo Chigi din Roma, în contextul dezacordurilor dintre premierul italian și președintele american, pe tema războiului din Iran, relatează AFP.

Joi, secretarul de stat american a avut o vizită similară cu Papa Leon al XIV-lea, pentru a îmbunătăți relațiile dintre Vatican și Washington, într-un moment în care președintele american Donald Trump l-a atacat în repetate rânduri și pe suveranul pontif.

Trump a criticat-o dur pe Meloni

Președintele american a criticat-o aspru pe Meloni, pentru că a refuzat să implice țara sa în acordul nuclear cu Iranul. „Ea este cea inacceptabilă, pentru că nu-i pasă dacă Iranul are o armă nucleară și ar arunca Italia în aer în două minute dacă ar avea ocazia, a declarat Trump luna trecută.

Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a declarat, joi, că Europa și Statele Unite au nevoie reciproc de ajutorul amândurora, deoarece „asta înseamnă să fim aliați”, potrivit aceleiași surse.

Situația din Strâmtoarea Ormuz, printre subiectele ce vor fi abordate

De asemenea, Tajania adăugat că dorește să discute cu Marco Rubio despre problema Strâmtorii Ormuz, precum și despre situația din Liban.

Donald Trump a amenințat că va retrage forțele americane din Italia, afirmând că Roma „nu ne-a fost de niciun ajutor” în războiul împotriva Iranului. El a emis avertismente similare Spaniei, în timp ce Pentagonul a anunțat retragerea a 5.000 de soldați americani din Germania.

La începutul acestei săptămâni, în timpul unei vizite în Armenia, Meloni a declarat, cu privire la retragerea propusă a trupelor americane, că: „Aceasta este o decizie pe care nu o iau eu și cu care nu sunt de acord”. Ea a adăugat că nu consideră „anumite lucruri care au fost spuse recent ca fiind adevărate”, adăugând că nimeni nu a solicitat oficial asistența Italiei, prin intermediul NATO.