Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că se va îndrepta spre insula spaniolă Tenerife, în largul coastei Africii de Vest, împreună cu înalți oficiali ai guvernului spaniol, „pentru a supraveghea debarcarea în siguranță a pasagerilor, membrilor echipajului și experților în sănătate”, potrivit AP.

Nava sub pavilion olandez, MV Hondius, este așteptată să sosească în Tenerife în primele ore ale zilei de duminică. Tedros a declarat că, în acest moment, nimeni la bordul navei Hondius nu prezenta simptome ale virusului.

„OMS continuă să monitorizeze activ situația, să coordoneze sprijinul și pașii următori și va ține statele membre și publicul la curent în consecință. Până în prezent, riscul pentru populația Insulelor Canare și la nivel global rămâne scăzut”, a postat el pe X.

Ministrul Sănătății din Spania, Monica Garcia, a declarat vineri că se va îndrepta spre Tenerife împreună cu Tedros și cu ministrul de interne, Fernando Grande-Marlaska, pentru a coordona debarcarea.

Pasagerii vor fi duși într-o „zonă complet izolată și delimitată”

Trei persoane au murit de la izbucnirea epidemiei, iar cinci pasageri care au părăsit nava sunt infectați cu hantavirus. Atât SUA, cât și Marea Britanie au convenit să trimită avioane pentru a-și evacua cetățenii de pe nava de croazieră.

Șefa serviciilor de urgență din Spania, Virginia Barcones, a declarat că pasagerii vor fi duși într-o „zonă complet izolată și delimitată” odată ce debarcă.

Hantavirusul se răspândește de obicei prin inhalarea excrementelor de rozătoare contaminate și nu se transmite ușor între oameni. Însă virusul Andes detectat în focarul de pe vasul de croazieră se poate răspândi între oameni în cazuri rare. Simptomele apar de obicei între una și opt săptămâni după expunere.

Potrivit unui raport publicat săptămâna aceasta, de Serviciul de securitate internă (ABW) al Poloniei, Varșovia a înregistrat un număr record de atacuri hibride, din anul 2024 până în prezent, relatează France 24.

Creșterea cazurilor de spionaj vin „în principal din partea serviciilor speciale rusești și ale serviciilor secrete belaruse strâns aliate, precum și a Chinei”, se arată în raport.

Polonia a efectuat tot atâtea investigații de contrainformații în ultimii ani, cum a făcut și în ultimele trei decenii.

Recrutările de agenți au apărut în urmă cu patru ani

Oficialii din serviciile de informații și din domeniul aplicării legii din Europa au început să observe aceste eforturi încă din 2022, când ofertele de locuri de muncă au început să apară în grupuri de chat online, de obicei pe Telegram, adresate populațiilor vorbitoare de limbă rusă, precum ruși, dar și belaruși și ucraineni.

Serviciile de informații poloneze au venit cu un nume pentru agenții recrutați de serviciile secrete rusești, „agenți de unică folosință”.

Raportul ABW a precizat că serviciile de informații rusești trec treptat de la agenți de unică folosință la rețele mai „profesioniste”, pentru a desfășura sabotaje și alte campanii în întreaga Europă, mai precizează sursa.

Spionii creează haos și tulbură societatea

„«Spionii de unică folosință» sunt foarte utili pentru generarea haosului, radicalizarea opiniei publice, distragerea atenției și testarea rezistenței aparatului de stat”, a declarat Arkadiusz Nyzio, cercetător polonez.

Încă de la începutul războiului din Ucraina, Rusia a folosit astfel de intermediari pentru a crea atât tulburări sociale, cât și pentru a distruge fizic ținte din Europa.

Eforturile de sabotaj rusești au vizat nu doar instalațiile militare poloneze și infrastructura vitală, ci și ținte vulnerabile, cum ar fi centrele comerciale și alte locuri publice.

Între 2024 și 2025, Rusia a început să se orienteze către crearea unor „celule de sabotaj” complexe, care se bazau mai mult pe „structuri închise”, precum cele întâlnite în crima organizată, a scris ABW. „Rușii preferă persoane cu experiență în aplicarea legii”, se arată în raport, citând în special foști soldați, ofițeri de poliție sau mercenari din organizații paramilitare precum Grupul Wagner.

„În timp ce spionii de unică folosință răspândesc propagandă anti-ucraineană”, cum ar fi afișarea de afișe cu mesaje anti-ucrainene sau anti-NATO, „«profesioniștii» sabotează infrastructura feroviară, iar ofițerii de informații, operând sub o acoperire deosebit de puternică, se infiltrează în instituțiile statului”, spune Nyzio.

Scopul Rusiei este de a influența alegerile din Polonia

Rusia, în colaborare cu aliatul său apropiat, Belarus, speră să influențeze viitoarele alegeri parlamentare din Polonia, potrivit lui Nyzio.

„Există o mare posibilitate ca alegerile de anul viitor să ducă la formarea unui guvern de extremă dreapta, din care să facă parte politicieni proeminenți anti-ucraineni și anti-europeni, care propagă toate teoriile conspirației imaginabile. Instaurarea unui astfel de guvern ar însemna o realiniere geopolitică a Poloniei, inclusiv abandonarea sau slăbirea semnificativă a sprijinului Poloniei pentru cauza ucraineană. Acesta reprezintă un scenariu de vis pentru Rusia”, potrivit aceleiași surse.

Informația apare într-o investigație publicată de The Economist, care susține că a obținut un document confidențial aparținând GRU, serviciul de informații militare al Federației Ruse.

Potrivit publicației, planul ar fi fost discutat în primele săptămâni ale tensiunilor majore dintre Statele Unite și Iran, într-un moment în care Washingtonul analiza inclusiv posibilitatea unei operațiuni terestre în Orientul Mijlociu.

Documentul ar indica faptul că Moscova intenționa să ofere Teheranului drone avansate, inclusiv modele controlate prin fibră optică, considerate extrem de greu de detectat și de bruiat prin război electronic.

Rusia și Iranul mizau pe drone rezistente la războiul electronic

Conform informațiilor publicate, Rusia ar fi planificat livrarea a aproximativ 5.000 de drone moderne, printre care UAV-uri cu rază lungă de acțiune și sisteme dotate cu ghidare prin satelit. Aceste tehnologii ar fi avut rolul de a crește capacitatea militară a Iranului în eventualitatea unui conflict direct cu Statele Unite în zona Golfului Persic.

Documentul citat de The Economist mai arată că Moscova era dispusă să ofere inclusiv instruire pentru operatorii iranieni de drone. Programul de pregătire ar fi urmat să includă atât militari iranieni, cât și studenți din Iran aflați la studii în universități rusești.

În prezent, nu există dovezi clare că planul ar fi fost pus efectiv în aplicare sau că Iranul a primit sistemele de armament menționate în documentele analizate de publicația britanică.

Relațiile dintre Moscova și Teheran s-au apropiat semnificativ în ultimii ani, în special în contextul sancțiunilor occidentale și al conflictelor din Orientul Mijlociu. În aprilie, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a transmis un mesaj de susținere pentru Iran în cadrul unei întâlniri cu ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi.

Putin a lăudat atunci „rezistența” Iranului în fața presiunilor venite din partea SUA și Israelului și a reafirmat disponibilitatea Rusiei de a sprijini Teheranul în domenii strategice.

Într-un mesaj video publicat de Comisia Europeană, Ursula von der Leyen a subliniat importanța solidarității, a democrației și a libertății, afirmând că Europa reprezintă mai mult decât un proiect politic sau economic.

„Astăzi este 9 mai. Știți deja care este semnificația acestei zile. Este Ziua Europei!”, a declarat șefa Comisiei Europene. Oficialul european a vorbit despre capacitatea europenilor de a-și respecta diferențele și de a găsi putere în unitate, evidențiind valorile fundamentale ale Uniunii Europene.

It’s Europe Day!

Today, we celebrate all that Europe stands for.

And we celebrate all of us, the citizens of Europe.

Because all together, we are Europe.

Happy Europe Day! pic.twitter.com/8jrWSSjvPz

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 9, 2026

Ziua Europei și valorile europene promovate de Ursula von der Leyen

În discursul său, Ursula von der Leyen a evidențiat faptul că democrația, libertatea și egalitatea sunt principiile care definesc identitatea europeană. Totodată, aceasta a făcut referire și la elementele culturale care apropie cetățenii europeni, menționând inclusiv pasiunea comună pentru fotbal.

„Este iubirea noastră necondiționată pentru valorile noastre: Democrație, Libertate, Egalitate și da, desigur este și pasiunea noastră pentru fotbal. Suntem destul de faimoși și pentru asta”, a spus președinta Comisiei Europene.

Impactul Uniunii Europene asupra cetățenilor

Ursula von der Leyen a mai afirmat că Uniunea Europeană are un impact direct asupra vieții cetățenilor, fie prin oportunitățile economice oferite companiilor, fie prin programe precum Erasmus, care au schimbat experiențele de viață ale milioane de tineri europeni.

Șefa Comisiei Europene a subliniat că europenii beneficiază de una dintre cele mai ridicate calități ale vieții din lume și a transmis că Ziua Europei trebuie să fie o celebrare a unei Europe „căreia îi pasă de noi”.

„Astăzi, mai mult ca orice altceva, sărbătorim o Europă căreia îi pasă de noi, care lucrează pentru noi, care este formată din fiecare dintre noi”, a transmis Ursula von der Leyen la finalul mesajului său dedicat Zilei Europei.

Victoria categorică a partidului Tisza în alegerile din aprilie a pus capăt dominației politice exercitate timp de decenii de Fidesz și Viktor Orbán asupra Ungariei. Viktor Orban a condus Ungaria începând din 2010. În timpul acesta, a devenit unul dintre principalii aliați ai Kremlinului în Uniunea Europeană, dar și un contestatar al liderilor de la Bruxelles. El părăsește funcția de premier după 16 ani, fiind cel mai longeviv prim-ministru din Ungaria.

Viktor Orban nu va mai fi nici măcar parlamentar pentru prima dată după 1990. El a refuzat poziția. Coaliția condusă de partidul său controlează doar 52 de locuri din Parlament, în timp ce partidul Tisza, câștigător detașat al alegerilor, are 141 de parlamentari,

Guvernul condus de Péter Magyar ajunge în mod oficial la putere în cadrul unei ceremonii care are loc sâmbătă. Ziua aleasă pentru învestire coincide cu Ziua Europei, care marchează declarația lui Robert Schuman din 9 mai 1950, considerată actul fondator al Uniunii Europene.

Incidentul s-a produs pe un bulevard din Baia Mare. Polițiștii au înregistrat motocicleta cu aparatul radar. Motociclistul a refuzat să oprească la semnalele polițiștilor.

„La data de 8 mai a.c., în jurul orei 17.30, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Baia Mare, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, pe bulevardul Regele Mihai I, au surprins conducătorul unei motociclete în timp ce rula cu viteza de 82 km/h pe un sector de drum unde limita legală este de 50 km/h. Conducătorul motocicletei nu s-a conformat semnalului de oprire efectuat de polițiști, continuându-și deplasarea, a transmis IPJ Maramureș.

În timpul urmării, motociclistul a încălcat mai multe reguli de circulație.

„Polițiștii au pornit în urmărirea motociclistului, iar în încercarea de a-și asigura scăparea, acesta a ignorat nu doar semnalul polițiștilor, ci și semnificația indicatoarelor, marcajelor și semnalizărilor rutiere. Astfel, au fost constatate alte abateri săvârșite de cel în cauză, respectiv nerespectarea culorii roșii a semaforului electric aflat în funcțiune și manevre de depășire neregulamentară, respectiv pe trecerea pentru pietoni și prin încălcarea marcajului longitudinal continuu, care desparte sensurile de mers”, au mai transmis polițiștii.

Pedeapsă mare în loc de o contravenție

După ce au reușit să-l oprească, polițiștii au aflat că motociclistul este un bărbat de 31 de ani. Motocicleta nu are asigurare, a fost constatarea agenților.

„Verificările efectuate de polițiști au relevat că pentru vehiculul în cauză nu a fost încheiată asigurare de răspundere civilă auto. Dacă ar fi oprit la semnalul regulamentar după constatarea contravenției privind nerespectarea regimului legal de viteză, motociclistul ar fi fost sancționat cu 1.200 de lei și 4 puncte penalizare.

În încercarea de a se sustrage controlului polițiștilor și de a nu răspunde pentru contravenția săvârșită, cel în cauză a săvârșit alte 5 contravenții. Prin urmare, polițiștii au aplicat 6 sancțiuni contravenționale în cuantum de 6.265 de lei, reținerea permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 6 luni (180 de zile), reținerea certificatului de înmatriculare și retragerea setului de plăcuțe cu numerele de înmatriculare”, a precizat IPJ Maramureș.

Premierul Ilie Bolojan a vizitat sâmbătă Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș – Institutul Inimii – unde va fi construită o nouă clădire de spital pentru tratarea pacienților cu afecțiuni cardiovasculare grave, adulți și copii, au transmis reprezentanții Guvernului.

Potrivit sursei menționate „prim-ministrul a discutat cu managementul Institutului despre stadiul derulării proiectului și a asigurat că nu vor fi probleme din perspectiva efectuării plății lucrărilor.”

Investiția în valoare de peste 770 de milioane de lei, din care aproape 500 de milioane de lei provin din finanțare PNRR, are stadiu fizic de realizare de aproximativ 80% și va fi finalizată la finalul lunii august 2026.

Noua clădire de spital va avea 214 paturi pentru spitalizarea continuă a pacienților și 5 paturi pentru spitalizare de zi, săli noi de operație, precum și pentru investigații și tratament.

Contractul de finanțare a fost semnat pe 17 martie 2023, iar lucrările au avansat în ritm susținut, potrivit graficului asumat de constructor.

„Obiectivul proiectului este edificarea unei noi clădiri de spital pentru relocarea totală și gruparea secțiilor, structurilor și compartimentelor întregului Institut într-o nouă clădire, eficientă din punct de vedere funcțional și constructiv, conform standardelor și cerințelor actuale administrative, medicale și de calitate, facilitând abordarea integrată a serviciilor de sănătate”, a precizat Guvernul.

Discursul lui Vladimir Putin la parada militară de pe Piața Roșie a marcat cea de a 81-a aniversare a Victoriei în „Marele Război Patriotic”, așa cum îl numesc rușii. Conform Kremlin News, Putin a vorbit despre eroii din război și înfrângerea Germaniei naziste.

„Ne vom aminti întotdeauna faptele eroice ale poporului sovietic, deoarece poporul sovietic a avut o contribuție decisivă la înfrângerea nazismului. Poporul sovietic și-a salvat țara și a salvat lumea. A pus capăt răului total și a adus suveranitatea statelor care s-au predat Germaniei naziste și care au devenit complici la crimele sale. Soldații noștri au suferit pierderi uriașe și au făcut sacrificii enorme în numele libertății și demnității popoarelor Europei. Ei au devenit modele de eroism și curaj, de rezistență și umanitate, iar acest lucru a adus poporului sovietic marea onoare a unei victorii glorioase”, a spus Vladimir Putin.

În comparație cu alți ani, puțini lideri străini au mers la Moscova pentru a participa la ceremonii. Printre aceștia sunt liderii din Laos, Malaezia și Slovacia. De altfel, premierul slovac Robert Fico este singurul politician important din UE care a ajuns la Moscova.

Parada a inclus un marș, un survol aerian și discursul președintelui Vladimir Putin. În schimb, s-a renunțat la etalarea echipamentului militar ceea ce a scurtat foarte mult evenimentul. Programul de sâmbătă va continua cu o recepție oficială la Kremlin găzduită de Putin, urmată de întâlniri bilaterale cu liderii aflați în vizită.

Anterior, ucrainenii și rușii au anunțat un armistițiu de trei zile, valabil până luni inclusiv. Acesta a fost mediat de președintele american Donald Trump.