Obligațiuni ale UE: Comisia Europeană a atras alte 10 miliarde euro

Această tranzacție în două tranșe a vizat o nouă obligațiune a UE pe 7 ani, în valoare de 6 miliarde de euro, cu scadența la 12 octombrie 2033, și o extindere de 4 miliarde de euro a obligațiunii UE pe 30 de ani scadente la 12 octombrie 2055.

Comisia precizează, într-un comunicat de presă, că este împuternicită să contracteze împrumuturi pe piețele internaționale de capital, în numele Uniunii Europene, pentru a finanța anumite programe de politică ale UE.

„Pe baza prețurilor sindicalizărilor din martie și aprilie în raport cu curba obligațiunilor UE, prețul aferent ambelor scadențe a fost stabilit în raport cu punctele de referință de pe curba obligațiunilor UE. Această abordare a contribuit la atenuarea riscurilor de stabilire a prețurilor pentru investitorii participanți și reflectă lichiditatea tot mai mare a curbei obligațiunilor UE”, transmite CE.

Tranzacția face parte din obiectivul de finanțare al Comisiei de 100 de miliarde de euro pentru prima jumătate a anului 2026, 77,3 miliarde de euro fiind emise începând din ianuarie 2026.

Fondurile atrase vor fi utilizate pentru a sprijini prioritățile politice ale Uniunii Europene, inclusiv sprijinul pentru o Europă mai puternică, mai competitivă și mai rezilientă, sprijinul pentru Ucraina și investițiile esențiale în apărarea europeană.

Ferry Fodor și Călin Cămărășan vin la „Podcast cu Prioritate” #100 by ProMotor. Despre Africa Eco Race, rally raid și provocările motorsportului

Luni, 18 mai, de la ora 12:00, ProMotor publică pe canalul de YouTube ProMotor România episodul cu numărul 100 din seria „Podcast cu Prioritate”, un episod special dedicat aventurii, motorsportului și pasiunii pentru motociclete și nu numai.

Invitații acestei ediții sunt Ferry Fodor și Călin Cămărășan, doi campioni care au format o echipă solidă și care au reușit să ducă la capăt una dintre cele mai dificile competiții de rally raid din lume: Africa Eco Race.

Moderat de Marius Vișan, episodul aduce în prim-plan experiențele reale trăite în deșert, momentele-limită din competiție și provocările pe care publicul nu le vede în imaginile spectaculoase de pe social media sau din transmisiunile oficiale.

Discuția merge dincolo de motorsport și atinge teme precum disciplina, presiunea psihică din cursele de anduranță, relația dintre coechipieri și sacrificiile necesare pentru a concura la nivel internațional. Ferry Fodor și Călin Cămărășan vor povesti cum a început colaborarea dintre ei, cine a făcut primul pas spre această aventură și ce îi ajută să funcționeze ca echipă în condiții extreme.

Pe lângă partea competițională, episodul surprinde și culisele participării într-un rally raid internațional: pregătirea logistică, costurile unei astfel de aventuri, adaptarea la condițiile dure din Africa și modul în care o astfel de experiență schimbă perspectiva asupra motorsportului și a limitelor personale.

Cum arată cu adevărat Africa Eco Race

Episodul 100 din „Podcast cu Prioritate” include și povești despre cele mai grele momente din Africa Eco Race, situațiile în care abandonul părea inevitabil, dar și lecțiile personale învățate după o competiție care împinge limitele fizice și mentale.

Totodată, cei doi invitați vor vorbi despre planurile pentru 2026-2027, despre posibilitatea unei noi participări internaționale și despre obiectivele realiste pentru următoarele competiții. În discuție va fi abordată și importanța lui Mani Gyenes în lumea rally-raid-ului și a motociclismului de anduranță, pilotul român fiind una dintre cele mai importante prezențe ale României la Dakar și un reper pentru acest sport.

Episodul aniversar „Podcast cu Prioritate” #100 va putea fi urmărit pe canalul de YouTube ProMotor România, luni, 18 mai, începând cu ora 12:00.

Podcastul este susținut de Vlad Cazino, partener al acestui episod special din „Podcast cu Prioritate”, dedicat aventurii, motorsportului și poveștilor autentice.

Incident armat în Senatul filipinez / Un senator căutat de Curtea Penală Internațională cere populației să-i blocheze arestarea

Rafale de arme de foc s-au auzit miercuri în clădirea Senatului din Manila, în timp ce haosul se amplifica pe fondul unei iminente tentative de arestare a senatorului Ronald dela Rosa, vizat de Curtea Penală Internațională pentru presupuse crime împotriva umanității.

Potrivit martorilor citați de Reuters, persoanelor aflate în zonă li s-a cerut să fugă și să se adăpostească, după ce în incinta Senatului s-au auzit focuri de armă.

Deocamdată nu este clar cine a deschis focul și nici dacă există victime.

Cel puțin zece militari intraseră în clădirea Senatului

Jurnaliștii Reuters aflați la fața locului au observat anterior sosirea a peste zece militari în uniforme de camuflaj, unii înarmați cu puști de asalt.

Autoritățile militare nu au oferit deocamdată explicații privind prezența trupelor în clădire.

Incidentul are loc în contextul în care Ronald dela Rosa, fost șef al poliției filipineze și unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai fostului președinte Rodrigo Duterte, a anunțat pe Facebook că arestarea sa este iminentă.

Baricadat în Senat încă de luni, dela Rosa comunica prin rețelele sociale

Refugiat în biroul său din Senat încă de luni, senatorul a lansat un apel public către susținători, cerându-le să se mobilizeze și să împiedice predarea sa către tribunalul internațional de la Haga.

„Fac apel la dumneavoastră, sper că mă puteți ajuta. Nu permiteți ca un alt filipinez să fie adus la Haga”, a transmis dela Rosa într-un mesaj video publicat pe rețelele sociale.

Un mandat de arestare emis în noiembrie și făcut public la începutul acestei săptămâni solicită reținerea senatorului în vârstă de 64 de ani, acuzat de crime împotriva umanității pentru rolul său în controversatul „război împotriva drogurilor”.

Organizațiile pentru drepturile omului acuză autoritățile filipineze de execuții extrajudiciare

Dela Rosa a coordonat, în calitate de șef al poliției, campania antidrog a administrației Duterte, operațiune în urma căreia mii de presupuși traficanți au fost uciși.

Organizațiile pentru drepturile omului au acuzat în repetate rânduri autoritățile filipineze de execuții extrajudiciare și mușamalizarea cazurilor.

Poliția filipineză respinge acuzațiile și susține că cele peste 6.000 de persoane ucise în operațiunile antidrog erau înarmate și au opus rezistență la arestare.

Sorin Grindeanu revine asupra comparației între Ilie Bolojan și Liviu Dragnea: E o diferență majoră

Grindeanu a revenit miercuri asupra declarației în care a transmis că Bolojan seamănă cu Dragnea. Ei diferă deoarece atunci am avut cea mai mare creștere economică din Europa, a explicat președintele PSD.

„La o emisiune, cred că în urmă cu vreo săptămână sau două, am fost întrebat de o situație similară pe care am trăit-o eu în 2017, când a fost o moțiune de cenzură care a demis guvernul pe care îl conduceam. Și am spus că se aseamănă Ilie Bolojan cu Liviu Dragnea. Să știți că și diferă foarte mult. În acea perioadă și în perioada anului 2017, în cele două trimestre cât am fost prim-ministru, am avut cea mai mare creștere economică din Europa. Cea mai mare creștere economică din Europa. E o diferență majoră”, a explicat Sorin Grindeanu.

Declarația a fost făcută în timpul unei conferințe de presă în cadrul căreia Sorin Grindeanu a analizat datele INS privind inflația.

„Telefonul care a aprins scena politică”. Acuzații și explicații după moțiunea de cenzură: Sorin Grindeanu îl indică pe Mircea Roșca, liberalul vorbește despre un apel „din greșeală”

Un nou schimb dur de replici a izbucnit pe scena politică. Lideri ai PSD și PNL s-au acuzat reciproc de contacte și presiuni politice.

Declarațiile au fost făcute public de Sorin Grindeanu, care a afirmat că președintele PNL Prahova, Mircea Roșca, ar fi încercat să o sune pe Lia Olguța Vasilescu.

Grindeanu: „Știu cine a sunat”

Sorin Grindeanu a susținut că există informații clare despre apelurile telefonice realizate înaintea moțiunii de cenzură.

Președintele PNL Prahova, Mircea Roșca. Știu că domnia sa a sunat, ca să transmită mai departe. Știu cine a sunat, știu numele”, a declarat liderul PSD.

Mircea Roșca: „A fost un apel de 40 de secunde, din greșeală”

Invitat la Antena 3 CNN, Mircea Roșca a respins acuzațiile și a explicat cronologia apelurilor telefonice invocate în spațiul public.

A fost un apel de 40 de secunde, din greșeală. Am să explic exact toată conversația. Este urât, extrem de urât ce a făcut domnul Grindeanu. Eu nu am folosit această conversație în nicio discuție, nici internă de partid, nici particulară”, a afirmat liderul liberal.

Acesta a precizat că primul contact a avut loc cu câteva zile înaintea moțiunii, când a fost apelat de Lia Olguța Vasilescu.

„Primul telefon a fost un apel nepreluat de la doamna Olguța Vasilescu. Am revenit ulterior. Nu a existat nicio presiune și nicio promisiune, ci doar interes privind atmosfera politică. Eu am avertizat că moțiunea de cenzură este cea mai mare greșeală și va duce țara într-o situație politică de neieșit”, a spus Roșca.

Explicații privind apelul controversat

Roșca a susținut că apelul de 40 de secunde menționat public nu ar fi avut conținut politic.

„Există un apel de 40 de secunde în care practic discuția a fost doar în sensul ‘scuză-mă, e din greșeală’. Exact cum am explicat. Nu a existat altă discuție”, a declarat liderul PNL Prahova.

El a adăugat că ulterior a existat o nouă conversație, după o postare publică realizată de Anca Alexandrescu.

Postarea care a declanșat scandalul

Conflictul a escaladat după ce Lia Olguța Vasilescu a publicat pe Facebook un mesaj adresat fostului premier:

„Domnule Bolojan, ce faceți? Că iar mă caută «oamenii dvs.»”, a scris aceasta, atașând o imagine cu apeluri nepreluate.

Marți, Ilie Bolojan a acuzat-o public pe Olguța Vasilescu că ar fi contactat membri ai PNL pentru a le transmite cum să acționeze politic după decizia liberalilor de a intra în opoziție.

Rusia a lansat un atac masiv în timp ce Zelenski este la București la Summit-ul B9

Primele alerte aeriene au fost declanșate în jurul orei 11:00, ora locală, în mai multe regiuni ucrainene. Autoritățile din centrul, vestul și sudul țării au raportat explozii, victime și activitate intensă a apărării antiaeriene. Potrivit unor canale ucrainene de monitorizare, aproximativ 200 de drone de tip Shahed s-ar fi aflat în spațiul aerian al Ucrainei.

Atacul a inclus mai multe valuri de drone, unele lansate dinspre Belarus și direcționate peste zona Cernobîl către nord-vestul Ucrainei, iar altele venite dinspre Marea Neagră, spre regiunile Ivano-Frankivsk, Cernăuți și Ternopil. În jurul prânzului, Forțele Aeriene ucrainene au anunțat că opt grupuri de drone se aflau încă în zbor.

În regiunea Rivne, o dronă rusească a lovit o clădire rezidențială, provocând moartea a trei persoane și rănirea altor patru, potrivit guvernatorului Oleksandr Koval. Alte trei persoane au fost rănite în comunitatea Smila, din regiunea Cerkasî, iar în regiunea Hmelnițkîi cel puțin trei oameni au fost spitalizați în stare moderată după un atac cu drone.

La Odesa, o lovitură rusească a rănit cel puțin două persoane și a provocat un incendiu într-o curte, unde mai multe mașini au luat foc. Autoritățile locale au transmis că un fragment de dronă a căzut pe acoperișul unui bloc cu nouă etaje.

Alerta s-a extins și asupra capitalei Kiev, unde Forțele Aeriene au avertizat că dronele se apropie dinspre nord. La scurt timp, au fost auzite explozii atribuite apărării antiaeriene. Primarul Vitali Kliciko a anunțat că fragmente ale unei drone doborâte au căzut în districtul Obolon, fără să fie raportate victime.

Serviciile de informații militare ucrainene au descris atacul drept o lovitură aeriană „combinată și prelungită” asupra infrastructurii critice. Potrivit avertismentului citat de presa internațională, primul val de drone ar fi fost destinat suprasolicitării apărării antiaeriene ucrainene, urmând ca Rusia să folosească ulterior rachete de croazieră lansate din aer și de pe mare, precum și rachete balistice. Țintele ar putea include infrastructură energetică, întreprinderi din industria de apărare și clădiri guvernamentale.

Atac în timpul summit-ului de la București

Atacul are loc în ziua în care Bucureștiul găzduiește cel de-al 11-lea Summit B9, cu participarea statelor de pe Flancul Estic, a țărilor nordice, a NATO, SUA și Ucrainei. Pe agenda reuniunii se află creșterea cheltuielilor de apărare, securitatea Mării Negre și a Mării Baltice, consolidarea industriei europene de apărare și sprijinul pentru Ucraina.

Zelenski a cerut, la București, continuarea sprijinului internațional pentru Ucraina, afirmând că apărarea țării sale este principalul factor care oprește Rusia. Președintele României, Nicușor Dan, a transmis la rândul său că lupta Ucrainei este esențială pentru securitatea Europei și a NATO.

Cultura din România primește peste 47 milioane de euro prin granturi norvegiene

Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, programul dedicat acestui sector pentru perioada 2021-2028 va beneficia de o alocare de 47,5 milioane de euro, marcând o creștere semnificativă față de bugetul de 34 milioane de euro alocat în exercițiul financiar anterior (2014 – 2021).

Ministerul Culturii transmite că, prin Unitatea de Management a Proiectului, a gestionat, în perioada 2013-2025, trei programe succesive finanțate prin Granturile SEE, puse la dispoziția României de Norvegia, Islanda și Liechtenstein.

Bilanțul acestor intervenții cuprinde peste 200 de proiecte culturale diverse, implementate la nivel național. Rezultatele includ restaurarea și revitalizarea unor monumente istorice, organizarea de expoziții muzeale, precum și susținerea de festivaluri de film, teatru și muzică.

Această suplimentare de buget, cu aproximativ 40%, reprezintă o recunoaștere a impactului major pe care proiectele culturale l-au avut în comunitate.

„Este o victorie de etapă a unei echipe de profesioniști care a demonstrat că expertiza culturală merită o susținere financiară pe măsură. Trecem de la 34 la peste 47 de milioane de euro, un succes care ne onorează și ne responsabilizează”, a declarat András István Demeter, ministrul Culturii.

Semnarea memorandumurilor, făcută miercuri, este doar primul pas. În perioada următoare, Ministerul Culturii va parcurge etapele administrative necesare pentru definirea structurii programului și consultarea cu partenerii din statele donatoare.

Italia anunță că patru persoane carantinate din cauza hantavirusului au ieșit negativ la teste

Ministrul Sănătății din Italia a anunțat miercuri faptul că toate cele patru persoane aflate în carantină din cauza focarului de hantavirus de pe nava de croazieră au avut rezultate negative la teste.

Potrivit Reuters, testele au fost efectuate pe o turistă argentiniană internată cu pneumonie, un bărbat din regiunea Calabria, din sudul Italiei, un turist britanic aflat în Milano și un însoțitor care călătorea împreună cu acesta.

„Riscul asociat virusului rămâne foarte scăzut în Europa și, prin urmare, și în Italia”, a anunțat ministerul Sănătății din Italia.

Turista argentiniană părăsise o zonă endemică din țara sa natală pe 30 aprilie și a călătorit în Italia cu un zbor Buenos Aires-Roma. Bărbatul din Calabria a intrat în contact pentru scurt timp, pe 25 aprilie, cu femeia din Olanda care a decedat ulterior din cauza hantavirusului.

De asemenea, și turistul britanic a intrat, de asemenea, în contact cu femeia olandeză, însă pe un alt zbor.

Un focar de hantavirus a izbucnit pe nava MV Hondius, care a acostat în Insulele Canare din Spania, în urma unei expediții care a început din Argentina.

Trei persoane de pe nava de croazieră, un cuplu olandez și un cetățean german, au decedat.

În prezent, OMS a crescut numărul cazurilor confirmate în cadrul focarului la nouă. Organizația a declarat că ar putea apărea și alte cazuri din cauza perioadei lungi de incubație.

Incidentul de pe aeroportul din Denver: bărbatul lovit de avion voia să se sinucidă, spun autoritățile

Potrivit anchetatorilor, citatți de CNN, victima a fost identificată drept Michael Mott, în vârstă de 41 de ani. Medicii legiști au stabilit că moartea a fost o sinucidere. Poliția din Denver continuă investigațiile pentru a clarifica motivele gestului. Bărbatul a reușit să pătrundă pe pista aeroportului după ce a sărit un gard de securitate înalt de aproximativ 2,5 metri, prevăzut cu sârmă ghimpată și sisteme de alarmă. Avionul implicat, un Airbus A321 al companiei Frontier Airlines, efectua zborul 4345 către Los Angeles și avea la bord 224 de pasageri și șapte membri ai echipajului.

„Tocmai am lovit pe cineva”

Înregistrările audio din turnul de control surprind momentul în care pilotul anunță incidentul. „Ne oprim pe pistă. Tocmai am lovit pe cineva. Avem un incendiu la motor”, a transmis acesta. După impact, cabina aeronavei s-a umplut de fum, iar pasagerii au fost evacuați de urgență folosind toboganele de siguranță. Douăsprezece persoane au fost rănite în timpul evacuării, iar cinci au fost transportate la spital. Patru dintre ele au fost deja externate.

Aeroportul verifică măsurile de securitate

Reprezentanții aeroportului din Denver au precizat că, după incident, gardul de securitate a fost verificat și nu au fost descoperite breșe. Cu toate acestea, autoritățile au început o analiză completă a sistemului de securitate perimetrală. Șeful poliției din Denver, Ron Thomas, a declarat că nu au fost găsite mașini sau biciclete în apropierea locului prin care bărbatul a intrat pe aeroport. Directorul aeroportului, Phil Washington, a explicat că senzorii de la gard au declanșat alarma atunci când bărbatul s-a apropiat de perimetru, însă agenții de securitate au observat inițial pe camere o turmă de cerbi și nu au realizat imediat că este vorba despre o persoană. Potrivit oficialilor, Michael Mott a avut nevoie de aproximativ 15 secunde pentru a trece gardul, iar în mai puțin de două minute a fost lovit mortal de avion.

Unul dintre cele mai mari aeroporturi din lume

Denver International Airport este unul dintre cele mai mari aeroporturi din lume ca suprafață, întinzându-se pe aproximativ 53 de mile pătrate. Oficialii spun că patrulele de securitate monitorizează constant zona, însă incidente similare au mai avut loc în trecut. „Siguranța și securitatea rămân prioritatea noastră principală. Chiar și un gard mai înalt nu ar opri neapărat o persoană hotărâtă să intre”, a declarat Phil Washington.

Copilul de 5 ani, dispărut din Sibiu, a fost găsit viu după aproape 48 de ore

UPDATE, informații despre starea lui Alex

Băiețelul a fost găsit în siguranță în extravilanul localității Sebeșu de Sus, la aproximativ 2 km de locul dispariției, în jurul orei 13:07, cu ajutorul elicopterului IGAv, conform Poliției.

Starea de sănătate a minorului este stabilă. Acestuia i-au fost acordate îngrijiri medicale la fața locului și urmează să fie transportat la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale.

La acțiunea de cautare au fost implicați aproximativ 250 de polițiști, jandarmi, cadre ISU, voluntari, studenți ai Academiei Forțelor Terestre,specialistii IGAV, cei de la Salvamont, polițiști ai Centrului Chinologic Sibiu.

„Adresăm mulțumiri și le suntem recunoscători tuturor celor implicați în ceea ce putem spune că a fost cea mai amplă acțiune de căutare a unei persoane desfașurată vreodată în județul Sibiu, iar faptul că Alexandru a fost găsit, în stare foarte buna, încununează toate eforturile depuse”.

Echipajul SMURD cu medic din cadrul ISU Sibiu se deplasează de urgență către locul în care băiețelul în vârstă de 5 ani, dispărut în urmă cu două zile, a fost găsit.

Știrea inițială:

Copilul de 5 ani este viu.

Copilul se afla într-o zonă împădurită și a fost zărit din elicopter.

„Minorul dispărut a fost găsit în viață. Acțiunea este în dinamică”, a transmis Poliția Sibiu.

Copilul de 5 ani a dispărut luni după amiaza, de lângă tatăl său.

Copilaș în vârstă de 5 ani a dispărut în această după-amiază, din Sebeșu de Jos, județul Sibiu. Polițiștii, pompierii, jandarmii, dar și salvamontiștii l-au căutat pe micuț, cu elicopterul, dar și cu câinii.