Finala a fost echilibrată, iar după 120 de minute fără gol, trofeul a fost decis la penalty-uri.

Ambele echipe au avut ocazii importante de a înscrie. Craiova a avut mai multe ocazii prin Baiaram, Băluță și Cicâldău, însă nu a reușit să îl învingă pe Gertmonas. De cealaltă parte, U Cluj a răspuns prin Macalou și Mikanovic, dar fără rezultat pe tabelă.

La loviturile de departajare, pentru Craiova au marcat Al Hamlawi, Mora, Teles, Romanchuk, Mendy și Crețu.

Pentru U Cluj au înscris Bic, Lukic, Chipciu, Anzor și Atanas Trică. Iulian Cristea a ratat ultima lovitură a clujenilor.

În campionat, cele două echipe ocupă primele două locuri în clasament. Universitatea Craiova este lider, cu 46 de puncte, în timp ce U Cluj se află pe poziția secundă, cu 45 de puncte.

Reamintim că, marți, un comitet format din experți ai UE au decis unanim ca Brazilia să fie exclusă de pe lista țărilor Mercosur ce respectă restricțiile uniunii privind utilizarea antimicrobienelor la animale, adică medicamentele pentru tratarea infecțiilor, micozelor sau deparazitările animalelor.

„Decizia ne-a luat, ieri, prin surprindere”, a declarat pentru Euronews Ambasadorul Braziliei la UE.

Acesta a precizat că Brazilia a inițiat un dialog tehnic alături de Comisie pentru a obține retragerea țării de pe listă.

Oficialul brazilian s-a întâlnit cu Direcția Generală Sănătate a Comisiei Europene pentru a „obține explicații” cu privire la această decizie.

Reamintim că interdicția privind importurile din Brazilia, impusă de UE, va viza produsele din carne destinate consumului uman, precum carnea de vită, de pasăre, ouăle, fructe de mare, pește, dar și miere. Interdicția va intra în vigoare începând din 3 septembrie.

Reamintim că acordul UE – Mercosur a fost aplicat provizoriu din 1 mai, facilitând importurile de produse agroalimentare din America Latină, cu respectarea normelor europene.

Cu toate acestea, potrivit purtătoarei de cuvânt a Comisiei Europene, Brazilia va putea reintra din nou pe lista țărilor din acord, odată ce va îmbunătății standardele sanitare și fitosanitare, pentru siguranța consumatorilor.

Inspectorul general al Departamentului pentru Securitate Internă (DHS) al SUA a lansat o anchetă asupra fostei secretare a Departamentului pentru Securitate Internă (DHS), Kristi Noem, a relatat The Wall Street Journal (WSJ).

Potrivit surselor WSJ, ancheta împotriva lui Kristi Noem se concentrează pe programul de 38 de miliarde de dolari de a achiziționa depozite și de a le transforma în centre de detenție temporară. Acestea erau destinate să găzduiască imigranți ilegali reținuți de Serviciul de Imigrare și Control Vamal (ICE).

Wall Street Journal a relatat anterior că inspectorul general analiza practicile contractuale ale DHS în cadrul Noem. Acum, potrivit unor surse, el intenționează să efectueze un „audit al achiziției de spații de detenție temporară de către ICE”.

Se pare că ICE a achiziționat deja 11 depozite vacante. Potrivit CoStar, a plătit în medie cu 11-13% mai mult decât prețul standard la achiziționarea depozitelor. Sursele spun că contractele din cadrul acestui program au fost atribuite unor companii care nu echipaseră anterior astfel de facilități. Surse din WSJ notează că acest program a stârnit nedumerire în rândul multor oficiali guvernamentali, deoarece agenția ar fi putut achiziționa în schimb închisori publice și private neutilizate, care nu ar fi necesitat renovări atât de ample.

După demisia lui Noem în martie a acestui an, succesorul ei la conducerea DHS, Markwayne Mullin, a suspendat imediat programul de achiziții de depozite.

Kievul și Washingtonul se pregătesc să semneze un acord inedit care să permită exportul de drone ucrainene pentru teste militare în SUA, conform unui proiect de document și a oficialilor implicați.

Proiectul declarației de intenție, consultat de FT, stabilește planuri pentru exportul temporar de sisteme ucrainene fără pilot pentru operațiuni terestre, maritime și aeriene, pentru a sprijini „activitățile de testare și evaluare” ale SUA și pentru a contribui la conturarea viitoarelor cerințe militare americane.

Documentul, negociat de Departamentul Apărării al SUA, omologul său ucrainean și ambasadorul la Washington, Olha Stefanišyna, reflectă interesul tot mai mare al administrației Trump pentru tehnologiile de câmp de luptă aflate în rapidă dezvoltare ale Kievului.

Preambulul său recunoaște „interesul comun pentru producția, dezvoltarea sau achiziționarea în cooperare în viitor de tehnologie ucraineană care ar aduce beneficii combatanților americani, sporind în același timp inovația în domeniul apărării a Ucrainei”.

După mai bine de patru ani de război la scară largă cu Rusia, Ucraina s-a transformat într-un centru pentru inovația în domeniul dronelor, remodelând modul în care se combat conflictele.

Președintele Volodimir Zelenski a promovat dronele interceptoare și alte sisteme de arme fără pilot ale țării sale către SUA, Europa și alți parteneri. Peste 200 de experți ucraineni, precum și drone interceptoare și dispozitive de bruiaj, au fost desfășurate în Orientul Mijlociu de când războiul dintre SUA și Israel cu Iranul s-a extins în martie. Zelenski a semnat mai multe acorduri de apărare cu țări din Golf, dar nu a finalizat încă nicio tranzacție pentru vânzarea de drone sau sisteme de apărare către acestea.

Președintele ucrainean a declarat pentru FT în aprilie că acele interceptoare de drone, precum și sistemele electronice de război ale țării sale, au fost folosite pentru a doborî dronele de atac iraniene din regiune.

Public, Donald Trump a respins asistența ucraineană în regiune de când a început războiul cu Iranul, susținând că SUA „știu mai multe despre drone decât oricine”.

Conform proiectului de propunere, Pentagonul ar solicita platforme și cantități specifice de drone exclusiv pentru testare și evaluare „pentru a informa dezvoltarea cerințelor militare americane pentru o potențială achiziție viitoare”, mai degrabă decât pentru desfășurare operațională.

Orice potențială tranzacție viitoare pentru sistemele de drone „urmează a fi urmărită printr-un acord sau aranjament separat”, se arată în document.

Documentul îi menționează pe semnatari ca fiind Daniel Zimmerman, secretar adjunct de război pentru afaceri de securitate internațională, și Serhii Boyev, ministru adjunct al apărării al Ucrainei.

Ministerele Apărării din SUA și Ucraina, precum și ambasada SUA la Kiev nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a lansat anul trecut inițiativa „Dominanța Dronelor”, „un plan iterativ de 1 miliard de dolari pentru achiziționarea de drone mici și letale în următorii doi ani… pentru a accelera creșterea bazei industriale a SUA și a înarma rapid unitățile de luptă cu drone consumabile și ieftine, la scară largă”.

Dronele ucrainene care vor fi importate vor fi identificate prin „Dominanța Dronelor”. Kievul ar urma să răspundă solicitărilor de export ale SUA în termen de 10 zile lucrătoare.

Zelenski a anunțat deschiderea exporturilor luna trecută, cu condiția ca firmele să furnizeze mai întâi armatei Ucrainei ceea ce are nevoie pentru a se apăra de forțele rusești, pe măsură ce invazia lor continuă. Acordul este departe de a fi un „acord privind dronele” în valoare de până la 50 de miliarde de dolari, la care Zelenski a insistat ca administrația Trump să se alăture în ultimul an.

Acordul respectiv ar implica producția comună de tehnologie ucraineană pentru drone în SUA. Însă acordul de testare militară a dronelor ucrainene ar putea marca un prim pas către un parteneriat mai amplu în domeniul apărării cu SUA, potrivit unor persoane implicate în elaborarea acordului. Documentul lasă deschisă posibilitatea ca dronele ucrainene să fie utilizate în „medii operaționale de testare”, de la caz la caz, cu „o cerere scrisă explicită” din partea ambelor guverne. Declarația de intenție ar rămâne în vigoare timp de doi ani de la semnare, dar nu creează obligații juridice obligatorii și nu angajează părțile în ceea ce privește finanțarea, achizițiile publice sau transferurile de tehnologie.

CBS News a relatat anterior câteva elemente ale unui memorandum privind dronele dintre SUA și Ucraina. Marți, un scandal de corupție tot mai profund care implică cercul apropiat al lui Zelenski pare să implice și unii dintre producătorii de drone din Ucraina.

Semen Kryvonos, directorul Biroului Național Anticorupție din Ucraina (NABU), a declarat reporterilor de la Kiev că ancheta care îl vizează pe fostul șef de cabinet al lui Zelenski a cuprins sectoarele energiei și apărării și că numeroși producători de arme ucraineni, inclusiv companii de drone, sunt investigați pentru presupuse fapte de corupție.

Benjamin Netanyahu a vizitat Emiratele Arabe Unite și s-a întâlnit cu președintele emiratez, șeicul Mohammed bin Zayed, potrivit unui comunicat publicat miercuri de Biroul premierului israelian.

„Această vizită a dus la un progres istoric în relațiile dintre Israel și Emiratele Arabe Unite”, a transmis Biroul lui Netanyahu.

Emiratele Arabe Unite sunt unul dintre puținele state arabe care au relații diplomatice cu Israel, oficializate în cadrul Acordurilor Abraham din 2020.

La începutul acestei săptămâni, oficiali americani de rang înalt au confirmat că Israelul a trimis în Emiratele Arabe Unite o baterie Iron Dome și militari care să o opereze în timpul războiului cu Iranul, potrivit The Times of Israel.

În plus, șeful Mossadului, David Barnea, a vizitat Emiratele Arabe Unite de cel puțin două ori în timpul conflictului cu Iranul pentru a coordona acțiuni legate de război, au declarat pentru The Wall Street Journal oficiali arabi și o sursă apropiată situației.

Cele două țări ar fi coordonat și un atac asupra unui important complex petrochimic iranian.

După cum a relatat The Guardian , banii au fost primiți cu puțin timp înainte ca Nigel Farage să candideze la alegeri și apoi să intre în parlament.

Conform regulilor actuale, toate cadourile și donațiile primite în termen de 12 luni de la intrarea în Parlament trebuie declarate dacă pot fi considerate a fi motivate politic. Farage a declarat deja că respectivul cadou nu a fost motivat politic și a fost destinat ca să plătească pentru securitatea sa personală.

Partidul Conservator a depus o plângere la comisie. Serviciul său de presă a menționat că suma în cauză este „o sumă pe care majoritatea oamenilor nu o vor câștiga niciodată într-o viață”, iar  Farage trebuie să explice „cum a obținut-o, de ce a obținut-o și de ce nu a raportat-o”.

Dacă Daniel Greenberg ajunge la concluzia că Nigel Farage a comis încălcări grave ale eticii, acesta ar putea fi suspendat din Camera Comunelor.

Conform unor sondaje , Reform UK este acum cel mai popular partid din Regatul Unit.

„Nu, nu ne putem apăra 72 de ore, nu rezistăm. Nu avem echipamentele necesare”, a declarat Traian Băsescu la TVR Info, întrebat despre capacitatea României de a face față unei eventuale agresiuni din partea Rusiei.

„Mai devreme sau mai târziu, Europa va relua discuțiile cu Rusia”

Fostul președinte a spus că Rusia „a fost și rămâne” principala amenințare la adresa NATO și a comentat posibilitatea reluării discuțiilor între Europa și Moscova privind războiul din Ucraina.

„Mai devreme sau mai târziu, Europa va relua discuțiile cu Federația Rusă, pentru că sunt aici, în Europa. Cumva, jumătate din Federația Rusă e în Europa, până la Ural e parte din Europa. Deci mai devreme sau mai târziu discuțiile se vor relua și probabil se va găsi și un modus vivendi de a ne suporta unii pe alții”, a declarat Băsescu.

El a afirmat că nu este surprins de ideea unei implicări europene mai mari în negocierile cu Rusia.

„Nu mă surprinde abordarea ca europenii să intre în discuții cu Rusia dintr-un motiv simplu: domnul Trump a înregistrat un eșec”, a spus fostul șef al statului.

Traian Băsescu susține că originea actualei crize politice este „furtul alegerilor din 2024”.

„Atunci s-a făcut tot ce s-a putut pentru ca românii să nu înțeleagă ce votează. Doar vă dau un exemplu. Ce să înțeleagă românul când merge la vot, dacă el are de votat primarul, consilierul, lista de europarlamentari, și care e listă comună, PSD-PNL. Deci, cum credeți că s-a dus românul în fața urnei de vot cu buletinele astea? Confuzie totală. Vin și prezidențialele. Și fac turul 1 la prezidențiale, fac în săptămâna următoare alegerele legislative și vin cu turul 2 la prezidențiale. Ce a înțeles românul? Ce a votat el în astea 3 săptămâni? Parlament? Președinte? Și pe urmă pui capacul la toate și anulezi turul 1 de la prezidențiale. Ce avem acum este rezultatul organizării ticăloase a alegerilor”, a spus, la TVR Info, Traian Băsescu.

El susține că autoritățile n-au dat nicio șansă românilor să înțeleagă ce votează: „Au mers pe ideea vor vota cum îi prostim prin televiziuni, prin TikTok”.

Despre criza de acum, fostul șef al statului susține că există o singură soluție.

„Degeaba se joacă. Există o singură soluție. Reluarea funcționării coaliției. A acestei coaliții. Moartă, vie, dacă e moartă, trebuie reînviată. Sigur, sunt orgolii politice, dar dincolo de orgolii și de interese politice, avem o țară”, a spus Băsescu care a amintit că altfel România riscă să piardă bani europeni.

Despre președintele actual, Traian Băsescu spune că „trebuia să se bată să mențină guvernul” și că PSD și PNL „trebuie să înțeleagă că nu au soluție”.

Traian Băsescu a spus că parteneriatul cu Statele Unite trebuie menținut „cu toate eforturile cu putință”

„Linia parteneriatului cu Statele Unite trebuie păstrată cu toate eforturile cu putință, chiar cu concesii, dacă este nevoie”, a declarat fostul șef al statului la TVR Info.

El a subliniat însă că securitatea în cadrul NATO nu depinde doar de Statele Unite și a făcut apel la consolidarea cooperării dintre Turcia, România și Polonia.

„Nu trebuie să uităm că NATO nu înseamnă numai Statele Unite. NATO înseamnă și Franța, și Regatul Unit, și Olanda, și Turcia. Iar eu fac un apel la oamenii politici aproape de câte ori am ocazia: consolidați trilaterala Turcia, România, Polonia. Pentru că Marea Neagră nu o să o controlăm cu altcineva decât cu Turcia”, a afirmat Băsescu.

Fostul președinte a susținut că Ankara are atât interese economice, cât și capacități militare importante în regiune.

„Turcia exploatează deja platforme care extrag gaze din Marea Neagră. Au interese majore, pe de o parte. Pe de altă parte, Turcia are capacitatea militară, capacitatea navală, cu care să țină echilibrul în Marea Neagră. Turcia trebuie atrasă într-un fel sau altul în proiectele de securizare a Mării Negre. Categoric și Ucraina are rolul ei. Dar și România, chiar dacă încă nu are nave, a făcut achiziții de rachete care-s amplasate pe coasta Mării Negre, rachete sol-navă. Deci nu suntem descoperiți complet”, a spus el.

„Păi noi, europenii, suntem 450 de milioane, iar rușii 140 (n.r. milioane). Deci suntem de vreo două ori și aproape trei ori mai mulți decât rușii. Noi, Europa unită în Uniunea Europeană, mai punem că avem o tehnologie mult mai avansată decât a rușilor. Nu avem o problemă să ne apărăm Europa de ruși dacă ne propunem să facem acest lucru noi și nu americanii pentru noi”, a declarat fostul președinte Traian Băsescu. 

Fostul președinte a explicat și el că NATO 3.0 are scopul de a echilibra contribuțiile aliaților europeni la NATO, cu cele ale SUA. Acesta a precizat că astfel, aliații europeni vor ajunge „în scurt timp” mai capabili să garanteze propria securitate.

Acesta a a precizat că asta s-ar putea întâmpla în 5 sau 7 ani de zile.

„5 – 7 ani, când e vorba de capacitatea de a ne apăra securitatea, aș spune, și nu vreau să exagerez, dar aș spune vom fi capabili să ne apărăm securitatea fără dubii. Adică vom ști că suntem mai puternici decât Federația Rusă, pe care o considerăm potențialul dușman al păcii în Europa și potențialul agresor”, a declarat Băsescu. 

Fostul președinte a subliniat că acum aliații europeni ai NATO își vor asigura propria securitate.

„Nu mai fac americanii, o facem noi pentru noi. Ne pregătim pentru eventuală agresiunea Federației Ruse în Statele Uniunii Europene sau Statele NATO”, a declarat Băsescu. 

Reamintim că liderii formatului B9 au avertizat, miercuri, într-o declarație comună, că Rusia rămâne principala amenințare pentru NATO, în cadrul summitului de la București. De asemenea, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că odată cu NATO 3.0, aliații europeni își asumă mai multe responsabilități.