Mediafax

În toate bisericile ortodoxe vor fi incluse rugăciuni speciale „la vreme de primejdie” în timpul Liturghiei, iar preoţii sunt îndemnaţi să explice enoriaşilor riscurile arderii vegetaţiei uscate.

Biserica îşi exprimă solidaritatea cu cei afectaţi şi cu personalul implicat în stingerea incendiilor, în contextul în care situaţia devine tot mai gravă în mai multe regiuni.

Arderile de vegetaţie uscată continuă să afecteze hectare întregi de teren ÎN ŢARĂ.

În ultimele 24 de ore, din cele peste 500 de incendii înregistrate în toată ţara, o pondere însemnată a fost reprezentată de arderile necontrolate ce s-au manifestat în 85 de localităţi din 14 judeţe, iar suprafaţa de teren afectată a depăşit 3.500 de hectare. Cele mai afectate judeţe au fost Caraş-Severin, Hunedoara şi Alba, unde focul a pârjolit peste 2.800 ha.

Luni, în judeţul Ilfov, două persoane au fost rănite într-un incendiu de vegetaţie uscată şi au ajuns la spital.

Articolul Biserica Ortodoxă cheamă la rugăciune împotriva incendiilor de vegetaţie apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Campania mea va fi despre voi. Despre problemele şi speranţele voastre. Despre cum putem merge, împreună, înainte”, scrie pe Facebook Crin ANtonescu.

El afirmă că „nu va fi uşor”.

„Suntem la un moment de răscruce. Dar vom reuşi să trecem şi peste asta. Trebuie să rămânem pe drumul european, le datorăm asta celor care au luptat pentru libertate în 1989. E imposibil ca o ţară să prospere fără stabilitate. Iar eu am în spate o coaliţie majoritară, pe care mă pot baza pentru proiectele de care românii chiar au nevoie. Nu basme, nu promisiuni deşarte. România merge înainte”, încheie Antonescu.

Articolul Crin Antonescu: Eu am în spate o coaliţie majoritară, nu basme, nu promisiuni deşarte apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În 2023, Uniunea Europeană a înregistrat o scădere record a naşterilor, de 5,4%, atingând 3,67 milioane de naşteri, potrivit datelor Eurostat, scrie Science Alert.

Rata fertilităţii în cele 27 de state membre ale UE a ajuns la 1,38 naşteri pe femeie, mult sub nivelul de înlocuire de 2,1, indicând o continuare a trendului de declin demografic care afectează Europa din anii 1960.

Aceasta este cea mai mare scădere anuală înregistrată de la 1961, anul pentru care există date agregate pentru întreaga Uniune. În paralel, populaţia UE îmbătrâneşte rapid, iar unele ţări se confruntă cu lipsuri în sectorul forţei de muncă, chiar şi în contextul unei politici mai stricte privind migraţia.

În ciuda scăderii numărului de naşteri, populaţia UE a crescut cu 1,6 milioane în 2023, ajungând la 449,2 milioane de persoane, dar asta datorită migraţiei.

Rata fertilităţii variază semnificativ între statele membre, Bulgaria având cea mai mare rată, de 1,81, iar Malta cea mai scăzută, cu doar 1,06 naşteri pe femeie.

În plus, vârsta medie la care femeile au primul copil a crescut la 29,8 ani, faţă de 28,8 ani în 2013.

Articolul Natalitatea a fost în scădere, în Europa, în 2023. Ce înseamna asta pentru piaţa muncii a viitorului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti precizează, într-un comunicat de presă, că procurorii au pus în mişcare, luni, acţiunea penală împotriva a trei inculpaţi, cercetaţi pentru tulburare a ordinii şi liniştii publice.

„În baza probelor administrate s-a stabilit că în noaptea de 9-10 martie 2025 cei trei bărbaţi, cu vârste de 43, 48 şi 50 de ani, au exercitat acte de violenţă îndreptate împotriva dispozitivelor de jandarmi desfăşurate în Centrul vechi cu ocazia protestelor din faţa sediului Biroului Electoral Central, precum şi acte de distrugere asupra unei autoutilitare aparţinând unui post de televiziune, iar prin aceasta au tulburat ordinea şi liniştea publică”, reiese din comunicat.

Sunt administrate şi alte probe pentru stabilirea tuturor urmărilor acţiunilor inculpaţilor, urmând a fi luate măsuri legale în consecinţă. De asemenea, se fac activităţi pentru identificarea tuturor persoanelor care au exercitat acte similare în contextul protestului amintit.

Procurorii au dispus reţinerea pentru 24 de ore a celor trei inculpaţi, urmând a fi sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti cu propunere de arestare preventivă a acestora pentru 30 de zile.

Articolul Autorităţile caută protestatarii violenţi după haosul din Centrul Vechi apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Asked whether he will be advantaged if Călin Georgescu does not enter the electoral race, Victor Ponta said on Digi24 on Tuesday that ”tomorrow morning (Wednesday morning – ed.) I will submit my candidacy, as I announced more than a week ago. I am not running against anyone”.

”I have taken this decision and I will run. For the rest, my opinion remains the same, namely that it is democratic and fair for all those who wish to participate to do so”. he added.

Victor Ponta also said that there have been decisions of the Constitutional Court that he did not like, ”such as when they invalidated the referendum to dismiss Mr. Basescu”, but added that he respects them „because I believe that this is the only way we can function as a society”.

”I didn’t just work for the state (…) and I wasn’t unemployed for 10 years. I am the prime minister who has taken the most liberal measures and who has managed to create a tax system for the middle class, for those working in the private sector, that has helped them”, he replied, asked if he has supporters among the liberals.

As for the possibility of being supported by Georgescu’s electorate, Ponta recalled that he intends to run as an independent candidate: ”If they want to do so, of course they are welcome, but I will run as an independent candidate, because I want to be the president of the citizens”.

Asked if he still sees Marcel Ciolacu as head of government after the presidential elections, Ponta said, ”I think we need another government”. Moreover, he avoided making a choice for prime minister between Ilie Bolojan, Călin Georgescu and Marcel Ciolacu, saying that this ”is not a pre-selection”.

Articolul Ponta: I will run as an independent, because I want to be the president of the citizens apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Asked whether he would put Ilie Bolojan forward as prime minister, Crin Antonescu did not rule out the possibility, but under certain conditions.

Asked whether he feels he has the full support of the coalition for the presidential elections, Crin Antonescu replied: ”Yes, I have no doubt about that, if by coalition we mean the leadership, the decision-makers, in the broadest sense, up to the Congress of the three parties and a parliamentary group, the minority group, which have given me this support and proposed this candidacy. If this is what we mean by a coalition, yes, the support is total, there has been no cracks, there has been no doubt. If we mean the total number of possible, estimable voters of these political parties, here I believe that no one can claim to be total, unanimous, no one can claim to know what everyone will vote for. It is a bigger dispute than ever on some voters who do not respect the party’s rules (…), so it is an absolutely open battle and of course it is my role as a candidate to dispute, to win the vote of every pesedist voter, liberal voter or UDMR voter”.

Asked if he was weakened by the fact that there are voices asking him to withdraw from the race in favor of Ilie Bolojan, Crin Antonescu replied, ”No, within the parties there were very few voices within the parties that asked for this (…). I have often expressed my intellectual esteem for Mr. Valeriu Stoica, a political esteem I have no reason to express in an exaggerated way at this moment and it is not even significant in relation to the entire party leadership, headed by Ilie Bolojan at the time, with a National Council of the party, in which out of six hundred and something votes, where Mr. Stoica is a member, there was only one abstention (…). It does not weaken my position”.

Asked also if he would propose Ilie Bolojan as Prime Minister if he became President, Crin Antonescu replied: ”If I were in a situation where following a resignation or a fall of the Government, following a motion of no confidence or following early elections or not, a parliamentary majority would propose Ilie Bolojan, I see no reason to reject such a proposal”.

Asked if he would advocate within the coalition to change the government, if he became president, Crin Antonescu explained: ”No. If I become president, I will not advocate anything within the coalition and I will not be within the coalition. If I become president, I will plead for what the Constitution prescribes, for the proper functioning of the Government”.

Asked if this would mean that Marcel Ciolacu would remain prime minister with him as president, Crin Antonescu replied, ”Well, it would be unconstitutional, I have no way of changing it (…). The political agreements of the coalition are those of the coalition, the president is no longer a member of the coalition, I am not Mr. Băsescu, I am not Mr. Iohannis, I will not arrange things within a coalition, I will not force things within a party, these are things that in democracy must be done naturally and let’s clarify with Mr. Ciolacu, because there are candidates who sell the skin of the bear in the forest, including Mr. Ponta, who changes Mr. Ciolacu, no, he cannot change him. If this Government does things which in my opinion, as President, are not in line with good governance, with the national interest, I will have a discussion with the Prime Minister, I will have a discussion with the Government, I will attend Government meetings, as the Constitution gives me the right to do, I will make my opinion public, but there is no point in starting from the idea that the election of a President automatically entails the reshuffle of the Government or the bringing in of a new Prime Minister. These are electioneering and I am not prepared to do that”.

Articolul Antonescu says he would accept Bolojan’s nomination as PM if he were president apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Putin a făcut în mod deliberat cereri „maximaliste” înaintea negocierilor pentru a pune capăt războiului, despre care știe că vor fi probabil inacceptabile pentru ucraineni și alți europeni, potrivit oficialilor din domeniul securității. Liderul rus este pregătit să continue să lupte dacă nu își obține obiectivele, au declarat oficialii pentru Bloomberg.

Evaluarea intențiilor lui Putin pune sub semnul întrebării dacă acesta este serios în ceea ce privește negocierea unui acord de pace realist și durabil cu Ucraina. De asemenea, se ciocnește de opiniile lui Trump împărtășite vineri la Casa Albă, când a declarat reporterilor că el crede că Putin dorește pacea.

Oficialii americani și ucraineni se întâlnesc marți în Arabia Saudită pentru a discuta despre o încetare inițială a focului cu Rusia. Secretarul de stat american Marco Rubio, care a sosit luni în Arabia Saudită, a caracterizat discuțiile cu Ucraina drept un efort de a obține o idee despre concesiile per care sunt dispuși să le facă înainte de a afla poziția Rusiei. Trimisul lui Trump, Steve Witkoff, se îndreaptă separat spre Moscova pentru a se întâlni cu Putin în această săptămână.

Putin nu are planuri concrete de pace

Evaluarea oficialilor de securitate occidentali sugerează că Putin vede puține stimulente pentru a renunța la pozițiile dure care au modelat mult timp abordarea țării sale față de Ucraina, în ciuda promisiunii lui Trump de a pune capăt conflictului. Riscul este ca Zelenski să fie învinuit că nu acceptă niciun acord care impune astfel de condiții și să lupte, susținut europenii.

Cerințele de lungă durată ale Rusiei includ un angajament al Ucrainei față de neutralitate, recunoașterea internațională a pretențiilor Moscovei față de teritoriile anexate și opoziția față de forțele europene de menținere a păcii.

Aceste obiective contravin condițiilor unei „păci drepte și durabile”, așa cum au subliniat aliații SUA, inclusiv prim-ministrul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron. Aceștia au încercat să formeze o „coaliție a celor dispuși” pentru a asigura orice armistițiu.

În declarațiile făcute în iunie în fața diplomaților ruși, Putin a indicat că va solicita recunoașterea internațională a pretențiilor Moscovei cu privire la teritoriul ucrainean anexat, care include teritoriul care nu este controlat în prezent de trupele sale. Încă de la începutul invaziei, Putin a declarat că dorește „demilitarizarea” Ucrainei, ceea ce implică faptul că ar dori să limiteze armata proprie.

Acesta va fi probabil un alt punct de dezacord, deoarece o armată dotată și echipată corespunzător este esențială pentru garantarea securității Ucrainei, au declarat mai mulți oficiali europeni.

Putin a insistat ca Ucraina să se angajeze oficial la neutralitate și să își abandoneze candidatura pentru aderarea la NATO. De asemenea, Rusia a relansat recent ideea de a readuce NATO la statutul de membru din 1997 – înainte ca Polonia, România, Bulgaria și alte câteva țări est-europene să adere – într-un semn că abordarea lui Trump a încurajat Kremlinul.

Articolul În realitatea Putin nu are planuri de pace. Bloomberg: Putin a făcut în mod deliberat cereri „maximaliste” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Explorăm posibilitatea implementării unei infrastructuri cu capacitatea de a transporta până la un milion de barili pe zi, însă cererea pe piaţă este mult mai mare”, a declarat administratorul canalului, Ricaurte Vasquez, într-un interviu pentru Reuters.

Japonia este considerată un potenţial client de top pentru gazul provenind din SUA având în vedere că este unul dintre cei mai mari utilizatori de GPL din lume, folosind combustibilul pentru uz casnic şi industrial.

„Satisfacerea cererii tot mai mari de gaze prin Panama este o prioritate de prim rang, dar şi o provocare extrem de complexă”, a mai spus Vasquez care a adăugat că studiile iniţiale arată o capacitate de transport de gaz prin Panama de până la 2 milioane de barili pe zi în următorii 10 ani.

O decizie finală privind acest proiect este aşteptată în următoarele 12 luni.

Potrivit Reuters, Canalul are deja alocate investiţii de 8 miliarde de dolari pentru proiecte de infrastructură şi sustenabilitate pe parcursul următorului deceniu.

Planurile vin pe fondul tensiunilor crescânde între SUA şi Panama, alimentate de afirmaţiile preşedintelui american Donald Trump privind o posibilă revendicare a Canalului Panama.

În ciuda opoziţiei preşedintelui panamez Jose Raul Mulino, Washingtonul a salutat recenta achiziţie, de către compania americană BlackRock, a majorităţii activelor portuare deţinute în zonă de conglomeratul din Hong Kong CK Hutchison.

Articolul Administraţia Canalului Panama analizează construirea unei conducte pentru transportul GPL apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Poliția Română a transmis punctul de vedere în urma unor informații prezentate la un post de televiziune.

„Având în vedere declarațiile făcute la un post de televiziune, conform cărora în această perioadă, toate instituțiile, Poliție, Jandarmerie, servicii secrete, toate sunt angrenate în această operațiune, tot ce este în afara acestei operațiuni nu mai interesează pe nimeni, acum se pot produce crime, nu mai au oameni care să se ocupe de acestea, pentru că jandarmii, polițiștii îi vedeți acolo în stradă” Centrul de Informare și Relații Publice din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române este abilitat să comunice că „actele de urmărire penală care se derulează în cadrul unui dosar penal, în care se efectuează cercetări, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tulburarea ordinii și liniștii publice, ultraj și distrugere, nu afectează capacitatea de intervenție și investigare a Poliției Române”.

Poliția Română și Jandarmeria Română susțin că „au capacitatea de a menține ordinea și liniștea publică, de a interveni la solicitările cetățenilor și de a investiga și lua măsuri în cazurile sesizate”.

Polițiștii au prezentat bilanțul ultimelor 24 de ore.

„Ieri, 10 martie, polițiștii au acționat, la nivel național, pentru a preveni faptele antisociale, organizând 480 de acțiuni și au intervenit la 2.773 de evenimente, dintre care 2.353 au fost sesizate de cetățeni prin 112. De asemenea, au fost depistate 15 persoane urmărite național și internațional, față de care au fost dispuse măsurile legale, iar în cauzele instrumentate au fost dispuse 73 de măsuri preventive. Asigurăm cetățenii că Poliția și Jandarmeria derulează toate activitățile necesare, pentru protejarea comunității”, au precizat polițiștii.

Articolul Poliția respinge acuzațiile potrivit cărora a blocat alte misiuni pentru a participa la o singură operațiune apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS), publicat pe 11 martie, arată că 87% dintre ucraineni sunt convinși că Rusia nu se va opri la teritoriile pe care le ocupă în prezent și că își va continua agresiunea împotriva Ucrainei, notează The Kyiv Independent.

Sondajul a fost publicat la scurt timp după ce secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat pe 10 martie că Ucraina ar putea fi nevoită să facă concesii teritoriale pentru a încheia războiul.

Ucrainenii cred că Rusia vrea să anihileze statul ucrainean

Conform sondajului KIIS, două treimi dintre respondenți (66%) cred că obiectivul final al Rusiei este distrugerea Ucrainei. Dintre aceștia, 28% sunt de părere că Moscova urmărește genocidul fizic al populației ucrainene, iar 38% cred că Rusia vrea să ocupe cea mai mare parte sau întreaga Ucraină, eliminându-i identitatea națională și statalitatea.

Alți 14% consideră că scopul Rusiei este ocuparea întregului teritoriu ucrainean și instaurarea unui guvern marionetă, în timp ce 7% cred că Moscova vrea doar să-și consolideze controlul asupra regiunilor parțial ocupate Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie.

Declarațiile Rusiei confirmă temerile ucrainenilor

Datele sondajului sunt susținute de declarațiile oficialilor ruși. Pe 16 decembrie 2024, ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov, a afirmat că Rusia intenționează să captureze complet cele patru regiuni ucrainene pe care le revendică până în 2025.

Doar 4% dintre ucraineni cred că Rusia se va mulțumi cu teritoriile deja ocupate, iar doar 3% acceptă retorica Kremlinului conform căreia scopul invaziei este „denazificarea” și „demilitarizarea” Ucrainei. Restul de 7% dintre respondenți sunt indeciși.

Impactul geopolitic al sondajului

Rezultatele acestui sondaj vin într-un context de incertitudine politică globală, marcat de temeri că presiunile administrației președintelui american Donald Trump pentru o încheiere rapidă a conflictului ar putea forța Ucraina să accepte un acord de pace nefavorabil, care ar lăsa țara vulnerabilă în fața unor viitoare atacuri rusești.

Sondajul KIIS a fost realizat între 14 februarie și 4 martie, prin telefon, pe un eșantion de 1.029 de cetățeni ucraineni cu vârsta de peste 18 ani, din toate regiunile aflate sub controlul guvernului de la Kiev.

Articolul Sondaj: 87% dintre ucraineni cred că Rusia nu se va opri la teritoriile ocupate apare prima dată în Mediafax.