Mediafax

„Eu am spus că cred că trebuia să ne orientăm spre un candidat cu şanse mai mari, un candidat care nu ar fi fost erodat deja de o încercare anul trecut, cu rezultatul cunoscut, un candidat cumva mai proaspăt pentru electoratul român şi care, atenţie, este foarte important, care să fie mai aproape de profilul domnului Călin Georgescu, preferat de cei mai mulţi români anul trecut, în primul tur de scrutin. S-a văzut atunci că românii mizează pe o persoană cu o proiectare a profilului mai serioasă, mai aşezat, capabil să facă punte între grupurile politice şi instituţiile statului, deci capabil de mediere, un om cu o avergură politică de asemenea natură, poate face faţă acestei poziţii de preşedinte al României. Eu asta am înţeles din vocea poporului, dacă am ascultat-o cu toţii. Sper că am înţeles cu toţii că poporul îşi doreşte un astfel de preşedinte. Şi atunci trebuia să căutăm o variantă mai aproape de această viziune”, spune la B1Tv Claudiu Târziu.

Călin Georgescu, adaugă el, încă nu şi-a exprimat susţinerea pentru George Simion sau pentru Anamaria Gavrilă.

„Legat de verde de la domnul Georgescu, eu încă aştept să fie public acest verde, pentru că domnul Georgescu, în mesajul pe care îl consideră toată lumea de adio, din seara în care a aflat că i-a fost interzisă candidatura, din păcate nu spune că îl susţine pe unul sau pe altul dintre candidaţi sau pe amândoi candidaţii noştri. Ar fi fost firesc să o facă după toate eforturile pe care le-au făcut partidele AUR şi POT şi după înţelegerile pe care cred că le-a avut cu George Simion şi cu Ana Maria Gavrilă”, adaugă preşedintele Consiliului Naţional de Conducere al AUR.

Claudiu Târziu precizează că va fi prezent la depunerea candidaturii lui George Simion la BEC.

„Este candidatul Partidului nostru, nu am cum să fiu împotriva candidaturii lui şi nu văd cum i-ar folosi lucrul acesta. Nu vreau în niciun fel să îi afectez prin poziţia mea şansele pe care le are, câte de are”, încheie Târziu.

Articolul Târziu, despre candidatura lui Simion: Trebuia să ne orientăm spre un candidat cu şanse mai mari apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Joi seara, după o sesiune maraton de două zile, Adunarea Naţională a Republicii Srpska (RS) entitatea bosniacă condusă de sârbi, a adoptat un nou proiect de constituţie. Instituţia a adoptat, de asemenea, un proiect de lege privind protecţia ordinii constituţionale a Republicii Srpska.

Ambele proiecte legislative urmăresc să afirme o mai mare autonomie pentru Republika Srpska, stabilind instituţii separate, inclusiv o armată şi un sistem judiciar, şi conţinând dispoziţii privind autodeterminarea şi dreptul de a forma confederaţii cu alte ţări.

Biroul Înaltului Reprezentant (OHR), instituţia care supraveghează punerea în aplicare a acordurilor de pace care au pus capăt războiului din 1992-1995 din Bosnia, a criticat proiectul de lege, afirmând că acesta „constituie o încălcare gravă a Acordului de pace de la Dayton şi a cadrului constituţional al Bosniei şi Herţegovinei, deschizând noi cazuri de răspundere penală pentru cei care efectuează aceste acţiuni”.

„Prin crearea unilaterală a unor instituţii judiciare paralele sub controlul direct al Adunării Naţionale a Republicii Srpska, supremaţia legislaţiei de stat este ignorată în mod flagrant şi se încearcă punerea în aplicare a unor legi care au fost suspendate temporar prin măsuri provizorii ale Curţii Constituţionale a Bosniei şi Herţegovinei”, au mai declarat reprezentanţii OHR.

Proiectul de constituţie va fi supus unei dezbateri publice de 30 de zile înainte de a fi trimis pentru un vot final în Adunare.

Proiectul de lege, adoptat în procedură de urgenţă, prevede urmărirea penală pentru 21 de infracţiuni, inclusiv atacuri la ordinea constituţională a Republicii Srpska, ameninţări la adresa integrităţii sale teritoriale, sabotaj, spionaj şi nerespectarea deciziilor emise de autorităţile entităţilor. De asemenea, legea incriminează „obstrucţionarea luptei împotriva inamicului”, „servirea într-o armată inamică” şi „ajutorarea inamicului”.

Articolul Tensiuni în Bosnia: Republica Srpska adoptă un proiect de constituție și o lege controversată apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministerul Transporturilor din Coreea de Sud a anunţat că rezultatele preliminare ale anchetei sugerează că incendiul ar fi fost declanşat de o defecţiune a izolaţiei din interiorul bateriei unui acumulator extern.

Acumulatorul extern a fost găsit în compartimentul pentru bagaje de deasupra scaunelor, locul unde incendiul a fost detectat prima dată. Resturile dispozitivului prezentau urme de arsuri, au precizat oficialii. Cu toate acestea, anchetatorii nu au putut stabili cu exactitate ce anume a provocat defecţiunea bateriei.

Potrivit BBC, raportul este bazat doar pe constatări preliminare şi nu reprezintă concluziile finale ale anchetei privind incidentul care a afectat aeronava Airbus A321ceo.

Incidentul a avut loc pe 28 ianuarie, când un avion Air Busan a luat foc pe Aeroportul Internaţional Gimhae, situat în sudul ţării. Trei persoane aflate la bord au suferit răni minore.

De ani de zile, companiile aeriene din întreaga lume interzic transportul acumulatorilor externi în bagajele de cală, din cauza riscurilor de incendiu asociate bateriilor litiu-ion. Aceste baterii pot genera căldură extremă şi incendii dacă sunt deteriorate sau prezintă defecte de fabricaţie care pot duce la scurtcircuit.

Din 2016, Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale a impus interdicţia transportului de baterii litiu-ion în compartimentele de marfă ale avioanelor de pasageri.

În urma incendiului din avionul Air Busan, compania aeriană a introdus reguli mai stricte, anunţând că pasagerii nu mai pot transporta acumulatori externi în bagajele de bord.

Această măsură vine ca răspuns la creşterea numărului de incidente în care acumulatorii externi s-au supraîncălzit.

Tot mai multe companii aeriene adoptă reguli similare. China Airlines şi Thai Airways au implementat deja astfel de restricţii, iar Singapore Airlines şi filiala sa low-cost, Scoot, vor interzice utilizarea şi încărcarea acumulatorilor externi la bord începând cu 1 aprilie.

La 28 februarie, guvernul sud-coreean a anunţat, de asemenea, că pasagerii care se îmbarcă pe zborurile din această ţară vor fi obligaţi să aibă asupra lor baterii şi încărcătoare portabile, în loc să le depoziteze în compartimentele de deasupra scaunelor.

Articolul Anchetatori: Un acumulator extern ar fi provocat incendiul avionului din Coreea de Sud din ianuarie apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Oficialii de la Moscova au declarat vineri că forţele sale au recucerit un sat din regiunea Kursk.

Ministerul Apărării a transmis că este vorba despre Goncharovka, una dintre puţinele aşezări aflate încă sub controlul ucrainean, potrivit Reuters. Reprezentanţii Kievului nu au comentat informaţia.

În timpul ofensivei surprinzătoare de anul trecut, ucrainenii au reuşit să cucerească aproximativ 100 de aşezări din regiunea rusă Kursk.

Ulterior, ruşii ajutaţi de trupele aliatului Coreea de Nord au recuperat treptat teritoriul pierdut. Joi, preşedintele Vladimir Putin a spus cu ucrainenii din Kursk sunt complet înconjuraţi şi le-a cerut „să se predea sau să moară”.

Articolul Ruşii anunţă că au cucerit o localitate din Kursk apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Agenţia Naţiunilor Unite pentru alimentaţie a anunţat vineri că peste 1 milion de oameni din Myanmar, o ţară devastată de război, nu vor mai primi ajutor alimentar din cauza problemelor financiare de la ONU, potrivit AP.

Cele mai multe raţii de alimente distribuite în prezent în Myanmar vor fi anulate în aprilie. PAM a spus că are nevoie de 60 de milioane de dolari pentru a continua asistenţa în Myanmar şi a cerut partenerilor săi să identifice fonduri suplimentare.

Nu este clar dacă decizia are legătură cu măsurile luate de Trump privind ruperea legăturilor cu organizaţiile internaţionale care oferă ajutor.

Articolul ONU va reduce ajutorul alimentar pentru peste 1 milion de oameni din Myanmar apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Noua rundă de concedieri vine pe fondul eforturilor preşedintelui Donald Trump de a reface radical birocraţia federală, o sarcină pe care a lăsat-o în mare parte în seama Departamentului de eficienţă guvernamentală al lui Elon Musk, potrivit Reuters.

Până în prezent, DOGE a supravegheat reducerile potenţiale a peste 100.000 de locuri de muncă în rândul celor 2,3 milioane de membri ai forţei de muncă civile federale, îngheţarea ajutorului extern şi anularea a mii de programe şi contracte.

Agenţiile federale au avut timp până joi să prezinte planuri de reorganizare pentru ceea ce Trump descrie drept „reduceri masive de personal”.

Trump a semnat, la 11 februarie, un ordin executiv prin care le cerea tuturor agenţiilor „să întreprindă rapid pregătiri pentru a iniţia reduceri masive de personal”, folosind un termen juridic pentru a decrie concedierile în masă.

Articolul Casa Albă continuă concedierile în masă după ce agenţiile au prezentat planuri de reducere apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform The Whashington Post, rapoarte ale serviciilor de informații americane indică faptul că, în ciuda negocierilor pentru un armistițiu, Vladimir Putin nu a renunțat la obiectivul său de a controla Ucraina. O analiză confidențială din 6 martie, distribuită factorilor de decizie americani, sugerează că Kremlinul ar putea considera o încetare a focului doar ca pe o pauză tactică pentru a-și reface forțele.

Strategia Kremlinului se axează pe câteva direcții clare:

• Consolidarea pozițiilor: trupele ruse continuă să avanseze în regiuni strategice, întărind poziția Moscovei pe frontul de luptă.
• Condiții dificile și încălcări: Surse din serviciile de informații sugerează că Rusia ar putea impune condiții greu de îndeplinit și ar putea invoca provocări ucrainene pentru a încălca acordul.
• Avantaj strategic pentru Rusia: Oficiali americani și europeni avertizează că o încetare temporară a focului ar putea permite Rusiei să se regrupeze și să reia conflictul cu un avantaj.

Administrația Trump a încercat să medieze acest armistițiu prin negocieri în Arabia Saudită, oferind sprijin militar Ucrainei doar în schimbul acceptării discuțiilor de pace. Cu toate acestea, un oficial european din serviciile de informații sugerează că Moscova îl consideră pe Trump un lider slab și ușor de influențat, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la viitorul negocierilor.

Experți precum Eugene Rumer consideră că nici un armistițiu, nici un tratat nu vor pune capăt conflictului, ci mai degrabă vor crea o stare de impas permanent între Rusia și Europa. Oficialii americani nu exclud posibilitatea unor sancțiuni mai dure împotriva Rusiei dacă aceasta refuză să oprească războiul, dar Putin insistă asupra controlului asupra teritoriilor anexate și asupra influenței asupra politicii de securitate a Ucrainei.

Deși un armistițiu de 30 de zile este văzut ca un pas spre o soluție diplomatică, există temeri justificate că acesta ar putea prelungi conflictul pe termen lung. Astfel, perspectivele unei soluționări rapide sunt destul de reduse, iar armistițiul, în forma sa actuală, nu ar duce către o pace reală în regiune.

Articolul Putin nu renunță la Ucraina: Rapoartele americane și strategia Kremlinului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit statisticilor INS, resursele de energie primară au totalizat 2.725,2 mii tone echivalent petrol (tep), cu 73,9 mii tep mai mult faţă de ianuarie 2024. Producţia internă a fost de 1.431,1 mii tep, în scădere cu 5,8% (-88,4 mii tep). De asemenea, importurile de resurse energetice au crescut semnificativ, ajungând la 1.294,1 mii tep, cu 14,3% mai mult faţă de perioada similară a anului trecut.

Resursele de energie electrică au fost de 6.095,1 milioane kWh, în scădere cu 1,3% (-80,8 milioane kWh). Producţia de energie electrică a fost de 4.408,8 milioane kWh, cu 1.040,2 milioane kWh mai puţin faţă de ianuarie 2024.
Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în: hidrocentrale: -42,6% (-646,8 milioane kWh), centrale eoliene: -61,8% (-307,3 milioane kWh) şi termocentrale: -4,7% (-94,7 milioane kWh).

Producţia din surse solare a crescut cu 10,4% (+11,1 milioane kWh). Importul de energie electrică a crescut puternic, ajungând la 1.686,3 milioane kWh, cu 232% mai mult faţă de ianuarie 2024. Şi exporturile au fost mai mari – 1.112,9 milioane kWh, în creştere cu 4% (+43,1 milioane kWh).

Consumul final de energie electrică a fost de 4.459,6 milioane kWh, în scădere cu 1,4%. Consumul economic a scăzut cu 4,8% (-168 milioane kWh), în timp ce consumul populaţiei a crescut cu 11,1% (+105,7 milioane kWh). Consumul pentru iluminatul public a fost de 42 milioane kWh, în scădere cu 4,3%.

Următorul comunicat referitor la energia consumată în februarie 2025 va fi publicat pe 15 aprilie 2025.

Articolul Resursele de energie primară au crescut în ianuarie 2025, dar producţia de electricitate a scăzut apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Dialogul s-a concentrat asupra principalelor evenimente recente de la nivel european, inclusiv noile planuri ale Comisiei Europene privind finanțarea sectorului apărării, dar și asupra concluziilor Consiliului European extraordinar, organizat la data de 6 martie.

Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=20758

Articolul Tîlvăr: ,,Excluderea cheltuielilor de apărare din calculul deficitului va impulsiona procesul de modernizare al Armatei,, apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Posibilitatea de a câştiga bani din Poveşti (Stories) este disponibilă la nivel global, potrivit Meta. Aceasta se bazează pe performanţă, iar Poveştile trebuie să fie publice pentru a fi monetizate. Creatorii care nu sunt deja în programul de monetizare a conţinutului pot aplica pe site-ul Meta pentru a fi luaţi în considerare, informează Engadget.

Noua opţiune de monetizare reprezintă cea mai recentă încercare a Meta de a determina creatorii să posteze conţinut pe Facebook în loc de Instagram sau aplicaţii concurente.

În ianuarie, compania a debutat cu un program inedit care le oferea 5.000 de dolari în plus creatorilor cu o prezenţă existentă pe o altă platformă de social media pentru postarea unei cantităţi mai mari de fotografii şi videoclipuri pe Facebook.

Articolul Facebook introduce funcţia de monetizare pentru Stories apare prima dată în Mediafax.