Mediafax

Contractul a fost reziliat vineri, în urma controlului comisarilor ANPC, au precizat sursele citate.

Comisarii ANPC au găsit, vineri, la restaurantul din Palatul Parlamentului multiple nereguli, au aplicat amenzi de peste 70.000 de lei și au retras aproape 300 de kilograme de produse alimentare, în valoare de 15.070 lei, care nu respectau condițiile de siguranță alimentară. Localul a fost închis.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a efectuat joi un control la punctul de lucru al Magnific Online SRL, situat în Palatul Parlamentului (Salon Brâncovenesc). Controlul a relevat multiple nereguli care pun în pericol siguranța alimentară a consumatorilor, iar măsurile dispuse sunt de natură să protejeze sănătatea publică și să asigure respectarea reglementărilor în vigoare.

Articolul Contractul cu firma care administra restaurantul din Parlament a fost reziliat – surse apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Informația vine în contextul în care în cursul acestei săptămâni, delegațiile americane și cele ucrainene s-au întâlnit pentru a discuta despre încheierea războiului. La propunerea SUA, Kievul a acceptat un armistițiu de 30 de zile, însă a subliniat că este necesar ca Moscova să facă același lucru.

Ulterior, în cursul zilei de joi, Putin a salutat planul în principiu, dar a prezentat o listă de condiții, sugerând că nu va exista un acord rapid din partea Moscovei și provocând scepticism la Kiev, scrie Reuters.

Andrii Sybiha, ministrul ucrainean de Externe, a declarat în fața jurnaliștilor că „pentru a evita posibile provocări din partea Rusiei, trebuie să fim pregătiți”. Odată cu aceste declarații a anunțat și faptul că va fi înființată o echipă care să analizeze modul de monitorizare a oricărui armistițiu.

Oficialul ucrainean a declarat că monitorizarea va fi una complexă, aducând în discuție experiența negativă a Ucrainei cu armistițiile din cadrul procesului de la Minsk, susținut de Germania și Franța, cu ocuparea peninsulei Crimeea de către Rusia începând din 2014. În prezent, armata rusă controlează aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei.

Președintele american Donald Trump îl îndeamnă pe președintele rus Vladimir Putin să accepte o propunere de încetare a focului negociată de Washington cu Ucraina. În caz contrar, el l-a avertizat pe liderul de la Kremlin că Rusia va avea parte de „sancțiuni devastatoare”.

Articolul Ucraina examinează modul de monitorizare a oricărei încetări a focului. Anunțul ministerului ucrainean de Externe apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În coliziune au fost implicate mai multe vehicule și un semiremorcă. Accidentul a avut loc la aproximativ 11:23 p.m. în noaptea de joi spre vineri (06:23 ora României) în Austin, Texas, a declarat Krista Stedman, ofițer de informare publică pentru Austin Travis County EMS (serviciul de Ambulanță al districtului Austin Travis).

Echipajele de salvatori au ajuns la fața locului unde au găsit mai mulți pacienți blocați în vehiculele lor, în total 17 persoane, au mai declarat oficialii.

În total, cinci persoane au fost găsite decedate la fața locului – inclusiv trei adulți, un copil și un bebeluș – în timp ce alte 11 persoane au fost transportate la spital. Numele și starea celor implicați nu au fost încă făcute publice.

„Acest incident a fost incredibil de haotic și s-a întins pe o rază de aproximativ 160 de metri. Am reușit să evacuăm toți pacienții aflați în stare critică în aproximativ 40 de minute”, a mai declarat Stedman.

Autoritățile au anunțat că investighează cauza accidentului, dar că ar putea dura ceva timp pentru a afla ce s-a întâmplat exact.

Articolul Carambol cu 17 vehicule în Austin, Texas, soldat cu moartea a trei adulți și doi copii apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Liderii Hamas au confirmat, vineri, că sunt de acord să elibereze un ostatic cu dublă cetăţenie americano-israeliană, despre care se crede că este ultimul ostatic american în viaţă reţinut în Gaza, după ce au primit o propunere din partea mediatorilor americani de a continua negocierile care privesc faza a doua a acordului de încetare a focului.

Un prizonier în viață și patru cadavre în schimbul reluării dicuțiilor de pace

Hamas a declarat că a răspuns astfel „pozitiv” la propunerea care i-a fost prezentată în privința reluării negocierilor. De asemenea, gruparea militantă a spus că va elibera cadavrele altor patru ostatici cu dublă naționalitate, fără a oferi detalii suplimentare, precizează Reuters, care a adăgat că Israelul nu a avut niciun fel de reacție la anunțul făcut de Hamas.

Acordul privind eliberarea lui Edan Alexander, un tânăr de 21 de ani din New Jersey, soldat din Forțelor de Apărare Israelului, cu cetățenie israeliano-americană, luat ostatic în timpul atacului din 7 octombrie 2023 asupra Israelului de către Hamas, s-a negociat în mai multe întâlniri, care au avut loc între liderii Hamas și negociatorul american Adam Boehler, în capitala Qatarului.

Israelul a cerut eliberarea tuturor ostaticilor fără să demareze noi negocieri cu Hamas

Potrivit sursei citate, trimisul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, a declarat reporterilor de la Casa Albă, la începutul lunii martie, că obținerea eliberării lui Alexander este o „prioritate de vârf”.

Statele Unite, Qatar și Egipt au încercat să rezolve conflictul dintre gruparea islamică și Israel pentru a relua negocierile celei de-a doua etapă a acordului de încetare a focului, pentru eliberarea prizonierilor ținuți în Gaza și pentru a sprijini intrarea ajutoarelor umanitare în Gaza.

La începutul lunii martie, Israelul a blocat intrarea camioanelor cu ajutoare în Gaza, iar Hamas a cerut mediatorilor egipteni și qatari să intervină. Cea de-a doua fază a acordului de pace presupune discuții asupra unei decizii de retragere completă a trupelor israeliene din Gaza. Israelul a cerut grupării palestiniene să elibereze toți ostaticii, fără a începe etapa următoare a armistițiului, obținut la insistențele SUA, Egipt și Quatar, a adăugat sursa citată.

Articolul Eliberarea ostaticului american și returnarea a patru cadavre – schimbul propus de Hamas Israelului pentru reluarea discuțiilor de încetare a focului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ceremonia de predare-primire a comenzii operaţionale a detaşamentului Forţelor Aeriene Române “Carpathian Vipers” a avut loc joi, la Baza 86 Aeriană “Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniţă” din localitatea Borcea.

Detaşamentul are în componență patru aeronave de luptă F-16 Fighting Falcon şi aproximativ 100 militari și va asigura Serviciul de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing-2025) în Lituania.

Militarii și cele patru aeronave F-16 vor pleca într-o misiune de patru luni, pentru a sprijini activitatea de poliție aeriană la nivelul flancului estic al Alianței.

Forțele aeriene românești sunt la cea de-a treia misiune în Lituania

MApN precizează că Forțele Aeriene Române se află la a treia dislocare în Lituania, unde au avut același obiectiv, de a asigura protecția integrității spațiului aerian al Țărilor Baltice și al NATO.

Prima misiune de Poliție Aeriană a fost executată în perioada august – octombrie 2007, cu un detașament format din 67 de militari și patru MiG -21 LanceR, de la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.

Cea de-a doua misiune a avut loc în aprilie – iulie 2023, cu un detașament format din 100 de militari și patru F-16 Fighting Falcon de la Baza 86 Aeriană Borcea.

De la Borcea, Carpathian Vipers va ateriza pe baza aeriană Šiauliai, situată în nordul Lituaniei, care aparține Forțelor Aeriene Lituaniene, fiind una din bazele aeriene ale misiunii NATO de Poliție Aeriană Baltică.

Vânt din față și succes în misiune! le-au transmis colegii de la Baza 86 Aeriană Borcea celor care pleacă în Lituania.

Articolul România trimite patru aeronave F-16 și 100 de militari pe flancul estic al NATO apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Concluziile Misiunii internaționale independente de anchetă privind Republica Islamică Iran vin după ce, anul trecut, aceasta a stabilit că regimul teocrat a fost responsabil pentru „violența fizică” care a dus la moartea Mahsei Amini. În urma decesului tinerei au avut loc proteste la nivel național împotriva legilor privind obligativitatea hijabului și la nesupunerea publică față de acestea, care continuă și astăzi, în ciuda amenințării cu arestări violente și încarcerări.

„La doi ani și jumătate de la începutul protestelor, în septembrie 2022, femeile și fetele din Iran continuă să se confrunte cu o discriminare sistematică, în lege și în practică, care pătrunde în toate aspectele vieții lor, în special în ceea ce privește aplicarea obligativității purtării hijabului”, se arată în raportul de 20 de pagini.

„Statul se bazează din ce în ce mai mult pe vigilența sponsorizată de stat într-un efort aparent de a implica întreprinderile și persoanele private în respectarea hijabului, prezentând-o ca pe o responsabilitate civică”, mai precizează documentul ONU.

Misiunea Iranului pe lângă ONU la New York nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii privind concluziile raportului de 20 de pagini transmisă de ABC News.

În raport, anchetatorii ONU descriu modul în care Iranul se bazează din ce în ce mai mult pe supravegherea electronică. Printre eforturi se numără utilizarea de către oficialii iranieni a „dronelor de supraveghere aeriană” pentru a monitoriza femeile în locuri publice. La Universitatea Amirkabir din Teheran, autoritățile au instalat un software de recunoaștere facială la poarta de intrare pentru a identifica și femeile care nu poartă hijab.

Se crede că și camerele de supraveghere de pe principalele șosele din Iran sunt implicate în căutarea femeilor cu capul neacoperit. Anchetatorii ONU au declarat că au obținut aplicația de telefonie mobilă „Nazer” oferită de poliția iraniană, care permite publicului să raporteze prezența femeilor neacoperite în vehicule, inclusiv ambulanțe, autobuze, vagoane de metrou și taxiuri.

„Utilizatorii pot adăuga locația, data, ora și numărul de înmatriculare al vehiculului în care a avut loc presupusa încălcare a obligativității purtării hijabului, care apoi „marchează” vehiculul online, alertând poliția. Acesta declanșează apoi un mesaj text (în timp real) către proprietarul înregistrat al vehiculului, avertizându-l că a fost găsit în încălcare a legilor și că vehiculele sale vor fi confiscate pentru ignorarea acestor avertismente”, continuă raportul.

Aceste mesaje text au condus la situații periculoase. În iulie 2024, ofițerii de poliție au împușcat o femeie care, potrivit activiștilor, primise un astfel de mesaj și fugea de la un punct de control din apropierea Mării Caspice.

Moartea Mahsei Amini a declanșat luni de proteste și o campanie de reprimare a acestora în urma căreia au fost ucise peste 500 de persoane și reținute alte peste 22.000 de persoane. După demonstrațiile masive, poliția a redus gradul de aplicare a legilor privind hijab-ul, dar acesta a crescut din nou în aprilie 2024, în cadrul a ceea ce autoritățile au numit Planul Noor – sau „Lumină”.

Cel puțin 618 femei au fost arestate în cadrul Planului Noor, au declarat anchetatorii ONU, citând un grup local de activiști pentru drepturile omului din Iran.

Articolul ONU: Iranul a intensificat supravegherea electronică pentru a descoperi femeile care nu poartă hijab apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Deputatul George Becali anunță, vineri, că a demisionat din AUR. „Puteți să puneți deputat independent, că mi-am dat demisia din AUR”, spune la Digi24 Becali. El precizează că îl susține în continuare pe George Simion.

Articolul Gigi Becali anunță că a demisionat din AUR apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conservatorii lui Merz și social-democrații, care negociază formarea unui nou guvern după alegerile de luna trecută, au propus înființarea unui fond de 500 de miliarde de euro pentru infrastructură și reforme majore în legislația privind împrumuturile, cu scopul de a stimula economia și a crește cheltuielile militare.

Pentru a obține majoritatea de două treimi necesară modificării Constituției, coaliția avea nevoie de sprijinul Verzilor, care inițial au respins planul, temându-se că noile fonduri ar putea fi folosite doar pentru politici fiscale populiste, precum reducerea taxelor.

Totuși, cele trei partide au ajuns vineri la un compromis, potrivit a două surse apropiate negocierilor. Anunțul a dus la creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale din zona euro, a acțiunilor și a monedei euro, pe fondul așteptărilor că acest plan va stimula întreaga economie europeană.

„Există un acord,” a confirmat o sursă, după ce rețeaua de presă germană RND a raportat anterior un compromis. O sursă din Partidul Verzilor a declarat că verzii sunt mulțumiți de rezultatul negocierilor.

Politica fiscală conservatoare a Germaniei, respectată timp de decenii, a fost zdruncinată de schimbările radicale ale politicii externe promovate de președintele SUA, Donald Trump. Merz a avertizat că o Rusie ostilă și o Americă mai puțin predictibilă ar putea lăsa Europa vulnerabilă, ceea ce justifică necesitatea unor reforme economice și militare semnificative.

Un oficial familiarizat cu discuțiile a dezvăluit că 100 de miliarde de euro vor fi alocate pentru un fond destinat tranziției climatice și transformării economice.

În prezent, acordul revizuit privind datoria este analizat de Ministerul Finanțelor, au precizat două surse parlamentare. O altă sursă a menționat că unele detalii sunt încă în discuție.

Merz dorește să finalizeze planul de finanțare înainte de 25 martie, când noul parlament se va reuni pentru prima dată. În caz contrar, există riscul ca proiectul să fie blocat de numărul crescut de parlamentari de extremă dreapta și de extremă stânga.

Articolul Germania: Acord istoric pentru un fond de 500 miliarde de euro destinat investițiilor strategice apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Membrii G7 au cerut Rusiei să răspundă prin acceptarea unei încetări a focului în condiții egale și prin punerea sa în aplicare deplină”, au declarat națiunile G7, care includ Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite, într-un proiect citat de Reuters.

Proiectul, aprobat de diplomați de rang înalt, are nevoie în continuare de undă verde din partea miniștrilor, au declarat oficialii G7.

„Aceștia au subliniat că orice încetare a focului trebuie respectată și au subliniat necesitatea unor acorduri de securitate solide și credibile pentru a se asigura că Ucraina poate descuraja și apăra împotriva oricăror noi acte de agresiune”, au spus oficialii.

Articolul G7 avertizează Rusia că va impune noi sancțiuni dacă nu se ajunge la un acord de încetare a focului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

China s-a alăturat Uniunii Europene și Statelor Unite, mobilizându-se în încercarea de a controla dezinformarea, solicitând etichetarea conținutului sintetic online, ca cerință reglementată.

Recenta explozie a inteligenței artificiale generative, care acoperă totul, de la scrierea de eseuri și generarea de imagini până la uzurparea identității vocilor umane, a adus cu ea un risc crescut de dezinformare.

Rglementările UE privind inteligența artificială includ prevederi pentru etichetarea mijloacelor media generate sau manipulate cu inteligența artificială, în timp ce la Washington, fostul președinte Joe Biden a semnat un ordin executiv care favorizează dezvoltarea unor mecanisme eficiente pentru a asigura proveniența conținutului.

Eticheta obligatorie va contribui la reducerea abuzului de conținut generat de AI

„Legea etichetării va ajuta utilizatorii să identifice dezinformarea și îi va sancționa pe furnizorii de servicii care nu vor eticheta conținutul generat de AI”, a spus CAC într-un comunicat, preluat de Bloomberg. „Reducea abuzului de conținut generat de AI” este scopul noilor reguli, a explicat Administrația Cyberspace.

Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației din China, Ministerul Securității Publice și Administrația Națională de Radio și Televiziune vor supraveghea aplicarea acestor noi prevederi legale, potrivit informațiilor furnizate de CAC.

Legea etichetării impune operatorilor magazinelor de aplicații să verifice, împreună cu dezvoltatorii, dacă software-ul lor oferă servicii de conținut generate de AI și să-și revizuiască mecanismele de etichetare. Platformele găzduite de spațiul online chinez vor putea oferi în continuare conținut generat de inteligența artificială fără etichete, atâta timp cât respectă reglementările relevante și fac acest lucru ca răspuns la cererea utilizatorilor, precizează sursa citată.

Articolul China introduce „Legea etichetării” pentru conținut generat de AI apare prima dată în Mediafax.