Kylie Minogue rupe tăcerea în noul documentar Netflix: „Am mers prea departe”

Documentarul în trei episoade, care va fi lansat miercuri pe Netflix, urmărește ascensiunea lui Kylie de la statutul de actriță în serialul australian „Neighbours” (Vecinii) la una dintre cele mai de succes artiste pop din lume.

Relația cu Michael Hutchence: „Încă mai caut ceva asemănător”

Potrivit The Independent, o parte importantă a documentarului este dedicată relației dintre Kylie și Michael Hutchence, solistul trupei INXS, pe care artista îl descrie drept omul care i-a schimbat perspectiva asupra vieții și muzicii.

Relația lor a început într-o perioadă în care Kylie încerca să se desprindă de imaginea de „fată cuminte”.

„Nu simțeam că trăiesc cu ochelari de cal, dar el mi i-a dat jos”, spune artista, în timp ce documentarul prezintă imagini cu cei doi împreună în Hong Kong.

Kylie povestește că Hutchence a fost unul dintre oamenii care au încurajat-o să-și preia controlul asupra propriei cariere și să își exprime mai clar personalitatea artistică.

„Cred că de atunci tot caut ceva asemănător și nu am mai găsit”, spune artista despre relația cu solistul INXS.

Hutchence s-a sinucis în 1997. Înmormântarea acestuia, organizată la Sydney, a fost prima la care Kylie a participat vreodată.

„O să sune nebunesc, dar am simțit că îmi spune că va fi bine”, afirmă artista. „Simt mereu că este cu mine”.

Producătorii au uitat-o în studiou

La 19 ani, Kylie a ajuns la Londra pentru a înregistra prima piesă, însă echipa de producători Stock Aitken Waterman nici măcar nu știa cine este, deși serialul „Neighbours” avea deja un succes uriaș în Marea Britanie.

„Eram prea ocupați. Nu ne uitam la televizor”, spune producătorul Pete Waterman în documentar.

Kylie a fost lăsată ore întregi în sala de așteptare, iar producătorii și-au dat seama în ultimul moment că mai aveau foarte puțin timp pentru a scrie și înregistra piesa înainte ca artista să plece spre aeroport.

„Uitase că sunt acolo”, spune superstarul pop.

Potrivit documentarului, chiar și titlul piesei a apărut din agitația acelui moment: „Mai avea doar 30 de minute să ajungă la aeroport, iar cineva a spus: Ar trebui să te consideri norocoasă”.

Jason Donovan, gelos pe succesul lui Kylie

Printre cei intervievați se află și actorul și cântărețul Jason Donovan, fostul partener al artistei și colegul ei din „Neighbours”.

Donovan admite că succesul exploziv al carierei muzicale a lui Kylie l-a afectat.

„Aveam propriul meu ego atunci: De ce nu mi se întâmplă și mie asta?”, spune el.

Actorul își amintește și perioada în care tabloidele britanice au început să o ironizeze pe Kylie, numind-o „canarul cântăreț”.

„Poate că nu ar fi trebuit să mergi pe drumul ăsta”, își amintește Donovan că i-a spus artistei.

Cine a convins-o pe Kylie să revină la muzica pop

Un alt moment important din documentar este legat de prietenia neașteptată dintre Kylie și Nick Cave.

Deși muzicianul spune că nu asculta muzica lui Kylie, el a fost impresionat de personalitatea ei și a încurajat-o să nu abandoneze muzica pop în perioada albumului experimental „Impossible Princess”.

„Kylie este o forță care există pentru a influența mii și mii de oameni. Frumusețea muzicii pop este că produce bucurie”.

„Am mers prea departe”

Documentarul abordează și perioada în care Kylie și-a schimbat radical imaginea și a început să adopte apariții scenice mult mai provocatoare.

„De îndată ce am avut control asupra imaginii mele, Doamne, am devenit o nebună”, spune artista.

Turneul „Let’s Get To It” din 1991, unde dansurile și coregrafiile provocatoare au stârnit reacții puternice, a devenit unul dintre exemplele amintite în documentar.

„Kylie erotică le scandalizează pe mamele irlandeze”, titrau ziarele vremii.

Artista admite acum că unele momente au fost exagerate. „Da, am mers puțin prea departe, nu o să mint. Chiar am mers prea departe”, spune ea. „A fost dificil să apăr acele decizii”.

Hidroelectrica a ales câștigătorul licitației pentru retehnologizarea hidrocentralei Retezat, un contract de aproape 200 de milioane de euro. Care e miza lucrărilor

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică și furnizorul cu cea mai mare cotă de pe piața concurențială a furnizării, a selectat câștigătorul contractului pentru retehnologizarea centralei hidroelectrice Râul-Mare Retezat, la data de 28 aprilie, conform datelor publicate pe platforma SEAP, urmând ca acesta să fie atribuit, conform procedurii.

Potrivit detaliilor furnizate de companie, prin lucrările de retehnologizare vizate de acest contract se urmărește obținerea următoarelor beneficii: eliminarea restricțiilor de funcționare a generatorului (100/110 MW) și creșterea puterii acestuia de la 167,5 MW (în prezent) la minim 181 MW (în urma retehnologizării); optimizarea costurilor pe MWh produs în centrală; creşterea veniturilor din servicii de sistem; creșterea performanțelor și rentabilității investiției peste nivelul inițial; punerea în siguranţă a tuturor uvrajelor amenajării; adaptarea la legislația actuală în vigoare; reducerea impactului asupra mediului; reducerea cheltuielilor cu materialele și a activității de întreținere, mentenanță preventivă și corectivă; obținerea unui ciclu de viață cel puțin egal cu durata normală de funcționare conform HGR 2139/2004 pentru instalații și echipamente și prevederea de materiale și tehnologii nepoluante.

Dat fiind că la licitația deschisă a fost depusă o singură ofertă, câștigătorul este evident, chiar dacă nu a fost anunțat oficial de Hidroelectrica.

Este vorba de asocierea formată din spaniolii de la COBRA INSTALACIONES Y SERVICIOS S.A., lider al asocierii, și austriecii de la Andritz Hydro GmbH, alături de subcontractanții aleși.

Valoarea estimată a contractului, fără TVA, este de 193.347.753 de euro, potrivit informațiilor publice.

Profit în creștere cu 122% după primul trimestru

Compania a raportat după primele trei luni ale anului un profit net care a urcat cu 122% față de primul trimestru din 2025, la 1.307 milioane de lei, de la 589 milioane de lei, conform rezultatelor financiare transmise joi seara la Bursa de Valori București (BVB).

În ceea ce privește investițiile, Hidroelectrica a realizat în 2025 investiții de aproximativ 781 milioane lei, cel mai ridicat nivel investițional din istoria recentă a companie, iar pentru 2026, societatea anunța că își propune continuarea unui program ambițios de investiții, cu accent pe proiecte de stocare, modernizarea activelor existente și dezvoltarea unor noi capacități regenerabile.

Hidroelectrica este o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, care deține 80,05% din acțiuni. De la listarea din iulie 2023, Hidroelectrica și-a consolidat poziția de cel mai mare producător de energie electrică din România, 100% energie verde, cu o cotă de aproximativ 27% din producția națională în ultimii cinci ani. Totodată, compania a devenit cel mai mare furnizor de electricitate din România pe piața concurențială, administrând un portofoliu de peste 1,3 milioane de locuri de consum. Compania operează 188 de hidrocentrale cu o putere instalată de peste 6,3 GW. De asemenea, compania deține și parcul eolian Crucea Wind Farm, cu o capacitate instalată de 108 MW.

Compania anunțase, pe 8 mai, un nou maxim istoric pe piața de capital, respectiv o capitalizare bursieră de 76,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere cu peste 60% a valorii de la momentul listării la bursă.

Administrația Trump înființează un fond de 1,776 miliarde de dolari pentru aliații președintelui

Potrivit autorităților americane, fondul va permite acordarea de despăgubiri din bani publici unor susținători ai lui Trump prin intermediul unei agenții guvernamentale aflate sub controlul administrației prezidențiale.

Potrivit CNN, Anunțul a fost făcut după ce Donald Trump a renunțat la procesul de 10 miliarde de dolari intentat împotriva Fiscului american (IRS), în care acuza instituția că nu a protejat declarațiile sale fiscale și ale companiei Trump Organization de scurgeri neautorizate de informații.

Departamentul Justiției a precizat că Trump nu va primi compensații financiare, însă va beneficia de scuze oficiale.

În ianuarie, Trump și fiii săi, Donald Trump Jr. și Eric Trump, au dat în judecată IRS și Departamentul Trezoreriei, acuzând instituțiile că au permis divulgarea declarațiilor fiscale din perioada primului său mandat prezidențial.

În acest caz este vizat Charles Littlejohn, fost contractor al IRS, condamnat la cinci ani de închisoare pentru scurgerea în presă a documentelor fiscale ale lui Trump și ale altor mii de contribuabili.

Trump a deschis procesul în calitate de cetățean, nu de președinte al SUA.

Judecătoarea federală Kathleen Williams, care analiza cazul în Florida, și-a exprimat anterior îndoielile privind legitimitatea procesului și oposibilitatea ca un președinte în funcție să solicite despăgubiri personale de la o agenție aflată în subordinea executivului pe care îl conduce.

Nu este primul acord încheiat de administrația Trump

Acordul anunțat luni vine după alte înțelegeri similare încheiate de administrația Trump cu apropiați ai președintelui.

În martie, Michael Flynn, fost consilier pentru securitate națională, a primit peste un milion de dolari într-un acord cu guvernul american, după ce ceruse despăgubiri de 50 de milioane de dolari într-un proces împotriva FBI.

De asemenea, fostul consilier al campaniei Trump, Carter Page, a ajuns în aprilie la o înțelegere cu Departamentul Justiției și FBI într-un dosar privind supravegherea sa de către autorități în 2016.

La scurt timp după retragerea procesului de către Trump, aproape 100 de congresmeni democrați au depus la instanță un document în care acuză administrația de conflict de interese și de utilizarea funcției publice în interes personal.

Incendiu puternic lan un depozit de cauciucuri din Bragadiru

UPDATE:

Având în vedere degajările foarte mari de fum a fost remis un mesaj RO-ALERT pentru avertizarea cetățenilor. Oamenii sunt sfătuiți să evite zona, să lase libere căile de acces pentru forțele de intervenție și să respecte recomandările dispuse de autorități.

Știre inițială:

Potrivit ISU București – Ilfov, incendiul s-a produs la un depozit de cauciucuri, pe Șoseaua Alexandriei, din Bragadiru.

Incendiul se manifestă generalizat la nivelul unei hale de aproximativ 1000 mp.

Sunt degajari foarte mari de fum.

 

Patru persoane ucise și alte opt rănite de un bărbat înarmat, într-un restaurant din Turcia

Un bărbat înarmat a ucis, luni, patru persoane și a rănit alte opt, într-un restaurant în apropiere de orașul Mersin, din sudul Turciei, potrivit AFP.

Suspectul este încă în libertate, relatează publicațiile locale.

Bărbatul a deschis focul într-un restaurant, ucigând proprietarul și un angajat, iar apoi a rănit alți clienți. În timpul evadării sale, el a împușcat alți doi bărbați, mai precizează sursa.

Ambii militari răniți în urma exploziei de la Botoșani au arsuri de căi respiratorii. Vor fi tratați în Belgia

Potrivir Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), cei doi militari care au suferit arsuri grave în urma exploziei produse luni într-un poligon de distrugere a muniției de la marginea municipiului Botoșani sunt transferați în regim de urgență la Spitalul „Regina Maria Astrid” din Bruxelles, Belgia, decizia transferului fiind luată în urma evaluării medicale efectuate de specialiști și având în vedere gravitatea leziunilor. Ambii pacienți sunt intubați, ventilați mecanic și prezintă arsuri la nivelul căilor respiratorii superioare.

„Pacienții au fost preluați și stabilizați la UPU-SMURD din cadrul Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani, unde au fost investigați și consultați de echipele medicale ale unității sanitare. Ulterior, în urma evaluării clinice și a stabilizării provizorii, s-a decis transferul lor imediat către un centru specializat pentru tratamentul marilor arși. Pentru realizarea transferului, două Unități de Terapie Intensivă Mobilă ale UPU-SMURD și ISU Botoșani au transportat pacienții, în condiții de siguranță, către Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” din Suceava. Pentru facilitarea transportului, acestea au avut ca antemergător o autospecială a Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani. De asemenea, pe timpul transportului terestru, asistența medicală și paramedicală a fost asigurată de personal din cadrul UPU-SMURD și ISU Botoșani”, transmite DSU.

Victimele, îmbarcate la bordul unei aeronave C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române

La Suceava, victimele au fost îmbarcate la bordul unei aeronave C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române, configurată pentru misiuni medicale. Asistența medicală pe durata zborului este asigurată de o echipă formată din doi medici și doi asistenți din cadrul UPU-SMURD al Spitalului Clinic de Urgență București, alături de personal medical militar al MApN.

Personalul medical civil de la București a fost transportat inițial la Baza 90 Transport Aerian Otopeni „Comandor aviator Gheorghe Bănciulescu” cu o Autospecială pentru Transport Victime Multiple (ATVM) a ISU București-Ilfov, de unde aeronava militară a decolat spre Suceava pentru preluarea pacienților și executarea zborului direct către Bruxelles.

„Misiunea complexă de salvare este rezultatul cooperării dintre Ministerul Afacerilor Interne, prin Departamentul pentru Situații de Urgență și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Ministerul Sănătății și Ministerul Apărării Naționale”, conform sursei citate.

Incidentul a avut loc luni, la ora 13.30, într-un poligon de distrugere a muniției aparținând Depozitului 33 Materiale Tehnice din compunerea Forțelor Terestre.

Explozia, urmată de un incendiu, s-a produs în timpul unor activități de casare a muniției, respectiv cartușe de semnalizare de 26 mm.

 

Europa prezintă o rachetă care ar putea depăși eficiența navei spațiale Starship a companiei SpaceX

Europa a dezvăluit planurile pentru o rachetă de lansare parțial reutilizabilă, capabilă să ridice peste 70 de tone pe orbită, potrivit DailyGalaxy.

Conform unei analize recente din CEAS Space Journal, acest nou concept ar putea oferi o alternativă mai eficientă și mai durabilă la racheta Starship a SpaceX, care a captat deja atenția globală cu testele sale care au doborât recorduri.

Descoperirea revoluționară a navei Starship și impactul său global

Nava Starship a companiei SpaceX a atins o etapă istorică în 2023, pornind simultan toate cele 33 de motoare și decolând din Texas pentru prima dată. Deși nu au fost perfecte, aceste zboruri au marcat începutul unei noi ere pentru zborurile spațiale, demonstrând că o rachetă complet reutilizabilă este capabilă să trimită sarcini utile enorme pe orbită.

Studii independente realizate de Centrul Aerospatial German (DLR), bazate pe date telemetrice disponibile public, confirmă că Starship poate transporta în prezent aproximativ 59 de tone pe orbita joasă a Pământului în modul reutilizabil, apropiindu-se de capacitatea de încărcare a unei rachete Falcon Heavy complet consumabile.

Versiunile viitoare ar putea depăși 115 tone, eclipsând potențial racheta Saturn V. Întrebarea globală nu mai este dacă Starship va schimba regulile jocului, ci cum vor răspunde națiunile și companiile private.

RLV C5 al Europei: eficiență înaintea dimensiunii

Cercetătorii DLR au propus RLV C5, o alternativă europeană concepută având în vedere eficiența. În loc să egaleze dimensiunea brută a Starship, RLV C5 combină un booster reutilizabil cu aripi, inspirat de proiectul SpaceLiner, cu o treaptă superioară consumabilă alimentată cu hidrogen lichid și oxigen. Această alegere a propulsorului oferă o eficiență mai mare decât motoarele cu metan-oxigen ale Starship.

Spre deosebire de metoda de aterizare verticală a Starship, propulsorul planează înapoi prin atmosferă și este capturat în aer de un avion subsonic. Acest lucru elimină necesitatea de a rezerva combustibil pentru arderea de aterizare, permițând ca o parte mai mare din masa rachetei să contribuie la atingerea orbitei. Modelele inițiale sugerează că 74% din masa sa de lansare devine sarcină utilă, comparativ cu 40% în cazul Starship, demonstrând că designul strategic poate uneori să depășească dimensiunea brută.

În ciuda promisiunii conceptuale a RLV C5, Starship este deja operațional, chiar dacă zborurile inițiale au fost imperfecte. Cercetătorii germani avertizează că trecerea de la concept la echipament funcțional reprezintă o provocare majoră.

Grindeanu, atac la Bolojan: „Vrea statuie pentru prezidențiale, nu să deblocheze situația politică”

Liderul PSD a susținut, într-o intervenție la Antena 1, că actualul blocaj politic este alimentat de calcule electorale și de intenția lui Bolojan de a-și construi candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2030.

„Acum Ilie Bolojan se află în campanie prezidențială. Domnia sa asta face, asta vizează”, a declarat Grindeanu.

Grindeanu: Bolojan voia prezidențialele încă din 2025

Social-democratul spune că Ilie Bolojan și-ar fi dorit să candideze la Președinție încă din anul 2025: „Pe domnia sa îl interesează 2030. De fapt, l-a interesat și anul trecut să candideze la alegerile prezidențiale”.

„Dumnealui nu vrea să deblocheze situația politică din România și să avem un guvern rapid. Dumnealui vrea să-și clădească statuia prin care să candideze peste 4 ani”, a afirmat Grindeanu.

Acesta a susținut că Bolojan ar fi încercat „până în ultimul moment” să obțină candidatura la scrutinul prezidențial precedent, însă nu a avut susținerea necesară.

„N-a putut să candideze neavând susținere. Ceea ce își dorește acum și el, și echipa din spatele dumnealui, este candidatura la alegerile prezidențiale. E evident, pentru toată lumea”, a explicat șeful PSD.

Grindeanu: Bolojan să „iasă din campanie”

Grindeanu a făcut apel la premier „să iasă din campania prezidențială” și să participe la găsirea unei soluții politice între partidele pro-occidentale.

„Avem alegeri de abia peste patru ani, nu avem alegeri într-o săptămână”, a declarat acesta.

PSD: soluția rămâne în coaliția pro-occidentală

Președintele PSD a acuzat și faptul că actualul premier își construiește profilul politic prin atacuri constante la adresa social-democraților.

„E foarte simplu să-ți faci o campanie electorală înjurând non-stop la ceilalți. Știu, e un brand puternic să spui lucruri anti-PSD pe o anumită zonă de electorat”, a spus Grindeanu.

Potrivit acestuia, PSD susține continuarea negocierilor între partidele „pro-occidentale”. PSD este dispus „să stea la masa negocierilor până când se găsește o soluție”, însă fără Ilie Bolojan în fruntea Guvernului, a precizat social-democratul.

Investa Imobiliare, desemnată „Agenția nouă a anului 2025 în România” la gala Imobiliare.ro Awards

Evenimentul, ajuns la ediția a XI-a, este una dintre cele mai importante competiții dedicate industriei de real estate din România. A fost organizat în parteneriat cu BCR, CRM REBS și Imobiliare.ro Finance, iar ceremonia a fost moderată de Oana Zamfir.

Candidaturile agențiilor au fost evaluate de un juriu independent format din David Grigorescu (Zoom City), Dan Matei Șucu (Redport), Dumitru Sârbu (CRM REBS), Costin Voicu și Răzvan Ionescu (Imobiliare.ro). La categoria „Agenția nouă a anului 2025 în România” au fost nominalizate cinci agenții: MLC Real Estate, Investa Imobiliare, Maison Iko, eXp România și Domuss Real Estate.

Investa Imobiliare a fost fondată de Cătălin Lupoian, broker cu o experiență de peste 12 ani în domeniu, deținător al acreditărilor internaționale SRS (Specialist în Reprezentarea Vânzătorului), ABR (Specialist în Reprezentarea Cumpărătorului) și RENE (Expert Negociator în Imobiliare), și membru APAIR. În 2021, Cătălin Lupoian a fost desemnat Brokerul imobiliar al anului de către Imobiliare.ro.

Citeşte comunicatul integral AICI

România, din nou bună de plată: peste 340 de milioane de lei după un arbitraj pierdut din cauza întârzierilor la Autostrada Sebeș–Turda

Miza financiară a dosarului a crescut semnificativ în timp, în condițiile în care sumele stabilite de tribunal includ costuri suplimentare, TVA și dobânzi penalizatoare acumulate până în septembrie 2025, la care se adaugă penalități ulterioare din cauza neplății.

Potrivit informațiilor din dosar, „costuri suplimentare de execuție” se ridică la peste 171 milioane de lei, la care se adaugă TVA de aproximativ 34 milioane de lei și dobânzi penalizatoare de peste 119 milioane de lei, ceea ce duce totalul la peste 325 milioane de lei la nivelul lunii septembrie 2025. Din cauza întârzierii plății, suma a depășit ulterior pragul de 340 de milioane de lei.

Disputa își are originea în contractul semnat în 2014, cu un termen inițial de finalizare în 2016, dar lucrările au fost întârziate de probleme precum exproprieri întârziate, relocarea utilităților și modificări de proiect. Autostrada a fost deschisă circulației abia la finalul anului 2020.

Constructorul italian a deschis arbitraj la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, acuzând statul român că întârzierile au fost generate de deficiențe ale autorităților.