Potrivit Reuters, care citează două surse iraniene de rang înalt, ordinul întărește poziția Teheranului față de una dintre principalele cereri formulate de Washington în cadrul discuțiilor de pace. Liderii iranieni consideră că transferul uraniului în afara țării ar face Iranul vulnerabil în fața unor noi atacuri americane sau israeliene.

Trump: Vom lua uraniul, chiar dacă nu avem nevoie de el

Președintele american Donald Trump a declarat joi că Statele Unite nu vor permite Iranului să păstreze stocurile de uraniu puternic îmbogățit.

„Îl vom lua. Nu avem nevoie de el, nu îl vrem. Probabil îl vom distruge după ce îl vom obține, dar nu le vom permite să-l aibă”, a spus Trump la Casa Albă.

Iran: Programul nuclear are doar utilizări civile

Oficiali israelieni au declarat pentru sursa citată că Trump le-a transmis că orice eventual acord cu Teheranul trebuie să includă eliminarea stocurilor de uraniu îmbogățit din Iran.

Israelul, Statele Unite și alte state occidentale acuză de mulți ani Iranul că ar urmări obținerea armei nucleare prin îmbogățirea uraniului la 60%, un nivel apropiat de pragul necesar producerii unei arme atomice. Iranul respinge însă acuzațiile și susține că programul său nuclear are strict scopuri civile.

Netanyahu: Conflictul nu se încheie dacă Iranul păstrează uraniul

Premierul israelian Benjamin Netanyahu insistă că țara sa nu consideră încheiat conflictul atât timp cât Iranul păstrează uraniul îmbogățit, continuă sprijinul pentru grupările aliate din regiune și își dezvoltă programul de rachete balistice.

Între Iran și alianța SUA-Israel este în vigoare un armistițiu fragil, încheiat după atacurile lansate asupra instalațiilor nucleare iraniene pe 28 februarie 2026. Negocierile pentru un acord de pace și pentru limitarea programului nuclear iranian rămân însă dificile din cauza neîncrederii reciproce și a tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute petroliere din lume.

Nu se știe cât uraniu a rămas intact

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Iranul deținea aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60% înaintea atacurilor asupra instalațiilor nucleare iraniene din vara anului 2025. AIEA nu știe încă exact cât din acest stoc a rămas intact după bombardamente.

O mulțime de oameni a dat foc, joi, unui centru de tratare Ebola din estul Congoului, potrivit AP. Locuitorii au fost furioși din cauză că li s-a interzis recuperarea corpului unui localnic.

„Poliția a intervenit pentru a încerca să calmeze situația, dar din păcate nu a reușit”, a spus Alexis Burata, un student local care a spus că se afla în zonă. „Tinerii au dat foc centrului. Asta e situația.”

Medicii încearcă să țină sub control frica și furia localnicilor, cauzată de epidemie.

Măsurile impuse, în contradicție cu ritualurile funerare

Interdicția medicilor de a recupera cadavrul este în conflict cu tradițiile localnicilor privind ritualurile funerare. Cadavrele celor decedați din cauza infectării cu Ebola sunt extrem de contagioase, iar medicii au impus interdicții clare. Pregătirea cadavrelor pentru înmormântare poate duce la o răspândire suplimentară a virusului, mai arată sursa.

Îngroparea celor decedați revine autorităților, iar membrii familiilor victimelor protestează aceste măsuri.

OMS avertizează cu privire la numărul real de infectări

Conform ONU, există 148 de decese suspectate și aproape 600 de cazuri de infectări, două cazuri de infectare, printre care un deces, înregistrate în țara vecină, Uganda. Însă, șeful OMS a declarat că focarul este aproape sigur mult mai mare și și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la viteza de răspândire.

Riscul ca focarul să se răspândească la nivel global este scăzut, a declarat OMS. Însă, riscul e ridicat la nivel regional, provincia Ituri fiind în centrul focarului, la granița cu Uganda și Sudanul de Sud.

Depistarea timpurie a virusului este esențială pentru salvarea de vieți omenești. Dar infrastructura sanitară și capacitatea de supraveghere slabe ale regiunii au fost slăbite de reducerile ajutorului internațional, spun experții.

Avocata condamnatului, Maria DeLiberato, și-a văzut clientul „strâmbându-se și gemând” în timp ce medicii încercau să găsească o venă, a spus ea, calificând scena drept „oribilă”, relatează agenția Associated Press, citată de Le Figaro.

Departamentul Penitenciar din Tennessee a afirmat că personalul medical a plasat rapid o perfuzie intravenoasă primară, dar nu a putut găsi vene adecvate pentru plasarea unei perfuzii de salvare, așa cum prevede protocolul de execuție al statului.

Încercările de a introduce un cateter au eșuat, de asemenea, determinând autoritățile să suspende execuția.

Avocații lui Carruthers au solicitat joi unei instanțe federale și Curții Supreme din Tennessee să suspende execuția.

Aceștia au afirmat că încercările continue de a accesa o venă constituie o „pedeapsă crudă și neobișnuită”.

„Paranoia și iluzii” ale condamnatului

Nu este prima dată când o execuție este suspendată dintr-un astfel de motiv.

În Idaho, în 2024, autoritățile au încercat de opt ori să-i administreze o perfuzie intravenoasă lui Thomas Creech, unul dintre condamnații la moarte care a petrecut cel mai mult timp în așteptarea execuției, înainte de a anula execuția.

Prin urmare, guvernatorul statului Idaho, Brad Little, a promulgat o lege care face din plutonul de execuție principala metodă de execuție în stat.

Găsit vinovat de trei crime, Tony Carruthers, în vârstă de 57 de ani, s-a apărat singur în timpul procesului, după ce s-a plâns în repetate rânduri de avocații care i-au fost desemnați. Se pare că i-ar fi amenințat direct.

Avocații actuali ai lui Carruthers au susținut că „paranoia și iluziile” clientului lor l-au împiedicat să coopereze cu avocatul numit din oficiu. Judecătorul a considerat că acest comportament a fost intenționat.

Condamnarea lui Tony Carruthers este, de asemenea, subiect de dezbatere. El a fost condamnat doar pe baza mărturiilor, nu pe baza probelor materiale.

Un bărbat care a depus mărturie împotriva lui, un informator al poliției, a dezvăluit ulterior presei că a fost plătit pentru mărturia sa.

Un co-inculpat, James Montgomery, care a fost condamnat la moarte în același timp cu Carruthers, a beneficiat de comutarea pedepsei și a fost eliberat din închisoare în 2015, potrivit documentelor judiciare.

Până în 2025, în Statele Unite au fost înregistrate 47 de execuții, în principal în Florida.

De la începutul anului 2026, patru state au executat 13 persoane, iar alte 11 execuții sunt planificate.

Avioane de luptă NATO au fost ridicate de la sol de mai multe ori în această săptămână după declanșarea alertelor aeriene în cele trei state membre ale Alianței Nord-Atlantice.

Estonia a anunțat marți că un avion NATO a doborât o dronă deasupra teritoriului său.

O zi mai târziu, Lituania a raportat o nouă incursiune aeriană. Autoritățile au închis temporar aeroportul din Vilnius, au oprit traficul în capitală și au trimis populația în adăposturi antiaeriene, inclusiv pe președinte și premier.

Noi drone au fost detectate joi în spațiul aerian al Letoniei și Lituaniei, iar avioane NATO au fost din nou mobilizate.

Kievul și-a cerut scuze pentru incidente, susținând că dronele au fost deviate de sistemele rusești de bruiaj electronic.

În schimb, Moscova a acuzat statele baltice că permit Ucrainei să își folosească spațiul aerian pentru atacuri asupra unor ținte din Rusia. Estonia, Letonia și Lituania au respins acuzațiile.

Ministerul de Externe de la Tallinn a calificat afirmațiile Rusiei drept „acuzații false și provocări deliberate”.

Posibilă misiune completă de apărare NATO în regiunea baltică

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Rusia și Belarus poartă responsabilitatea directă pentru dronele care pun în pericol securitatea pe flancul estic al Europei.

Potrivit autorităților baltice, dronele ar fi traversat accidental frontiera după atacuri asupra infrastructurii energetice rusești din apropierea Mării Baltice.

În două cazuri, dronele au lovit un rezervor petrolier gol în Letonia și o conductă a unei centrale electrice din Estonia.

Experții citați de BBC spun că unele drone ar fi putut fi afectate de bruiaj electronic, în timp ce altele ar fi ratat țintele din cauza unor erori ale sistemelor bazate pe inteligență artificială.

Situația este și mai sensibilă în cazul Lituaniei, deoarece dronele care ajung acolo trebuie să traverseze Belarus. Ministerul lituanian al Apărării a afirmat că Minsk a avertizat Vilniusul în legătură cu dronele detectate miercuri.

Pe fondul incidentelor, președinții Estoniei, Letoniei și Lituaniei au cerut NATO transformarea actualei misiuni de poliție aeriană într-o misiune completă de apărare aeriană în regiunea baltică.

Conducerea Hidroelectrica este aproape de finalizarea actelor pentru oficializarea asocierii cu gigantul francez EDF pentru hidrocentrala Tarnița, „o baterie naturală”, proiect-mamut de pe vremea lui Ceaușescu, a ”, a declarat președintele interimar al Directoratului Hidroelectrica, joi, în cadrul conferinței de presă ocazionate de semnarea celui mai mare contract de retehnologizare a unei hidrocentrale din ultimii 15 ani.

Acest demers vine după ce acționarii companiei controlate de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător național de energie electrică, au votat, pe 27 ianuarie, pentru înființarea unei societăți mixte cu gigantul francez EDF power solutions, în cote egale, care să dezvoltate proiectul Hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, care datează din anii regimului comunist și care este, în esență, o „baterie verde” de până la 1.000 MW menită să joace un rol-cheie în echilibrarea sistemului energetic naţional şi regional.

Totodată, atunci a fost aprobat Acordul Acționarilor care urmează a fi încheiat între cele două companii, document ce va reglementa modul de funcționare și guvernanță al societății mixte, constituită în vederea dezvoltării proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj Tarnița, un obiectiv strategic de importanță majoră pentru sistemul energetic național, au transmis la acea dată oficialii companiei.

„Vorbim de o reproiectare integrală raportat la condițiile actuale de piață”

„Proiectul cu francezii merge mai departe. Este un proiect pe care și noi, și partea franceză și-l dorește foarte mult. Primul pas a fost, mă rog, pe lângă birocrația clasică, care ne mănâncă foarte mult timp în România, trebuie să înființăm legal compania de proiect. La asta se lucrează acum, mai sunt foarte puțini pași de făcut. După ce compania de proiect devine funcțională, începem partea de prefezabilitate, în care ambele companii sprijină din punct de vedere tehnic acest demers”, a explicat Bodgan Badea.

Faza următoare va fi, potrivit șefului Hidroelectrica, evaluarea inițială care va indica partenerilor puterea instalată și eficiența economică a proiectului.

„Sunt discuții și pe partea de scheme de susținere care să ajute realizarea unui astfel de proiect, pentru că este un proiect cu timp mediu de implementare, este un proiect greu, este un proiect cu care atunci când va fi pus în funcțiune, la fel ca orice centrală hidro, va funcționa și zi, și noapte și iarnă și vară, nu numai când bate soarele și avem cu ce să încărcăm pentru s-a vorbit de baterii. Da, baterie sunt foarte bune, și noi avem foarte multe proiecte în derulare, de hibridizare, avem foarte multe proiecte în care utilizăm această tehnologie, dar această tehnologie este utilizată în sinergie cu alte tehnologii pe care le avem. Facem acest lucru pe firul apei, le combinăm cu proiecte de fotovoltaic flotant pe Oltul inferior. Deja suntem în cercetare de piață pe un proiect foarte mare care combină și baterii și fotovoltaic flotant pe Oltul inferior. Acest gen de ajustări le facem și le vom face atât timp cât au sens economic, cât ajută compania și cât ajută sistemul, dar lucrurile acestea cred că trebuie să le spună specialiștii”, a declarat Bogdan Badea.

O decizie finală de investiție este așteptă în cazul proiectului de la Tarnița după parcurgerea etapelor menționate.

„La Tarnița vorbim de o reproiectare integrală raportat la condițiile actuale de piață. Trebuie să vedem în primul rând din punct de vedere al oportunităților de piață pe care astăzi le avem, care este o dimensiune corectă și din punct de vedere tehnic, și din punct de vedere comercial, să vedem indicatorii de profitabilitate cum arată, deci trebuie să facem acest assesment (evalaluare – n.r.) inițial, după care decizia de angrenare de resurse se va face în etape, studiul de fezabilitate, proces de avizare și tot ceea ce înseamnă partea de contractare și execuție”, a detaliat președedintele Directoratului Hidroelectrica.

Decizia privind oportunitatea investiției este tocmai scopul acestui Joint Venture, a spus Bogdan Badea.

„Acesta a fost sensul Joint Venture-ului, să dăm un start de la zero acestui proiect, pentru că s-a vorbit de prea multă vreme despre el, și din păcate suntem și astăzi cu el într-un stadiu extrem de puțin avansat, ca să mă exprim elegant”, a conchis șeful Hidroelectrica.

Cât ar costa proiectul și ce condiție au pus francezii pentru asociere

Potrivit documentației pentru fundamentarea deciziei, pentru faza 1 a proiectului, de prefezabilitate, costul estimat de Hidroelectrica și EDF este de 400.000 euro, iar pentru faza 2, de fezabilitate și dezvoltare, înainte de decizia finală de investiție, la 30 milioane euro.

Cele două companii își exprimaseră interesul comun pentru proiectul de la Tarnița, dar francezii de la EDF au condiționat asocierea de garantarea unui ajutor acordat de statul român.

„EDF a solicitat adoptarea unui cadru de reglementare pentru implementarea unei scheme de venituri de sprijin aferente proiectului (rezervare de capacitate, CfD, feed-in tariff) pentru justificarea deciziei de a continua proiectul”, se arată în documentația citată.

Traseul deciziei privind Tarnița

Potențiala colaborare cu compania franceză fusese subiect de discuției în cadrul întâlnirii președintelui Nicușor Dan cu liderul francez Emmanuel Macron la Palatul Élysée, din 9 decembrie 2025.

„Am vorbit de chestiuni concrete, cum e investiția de la Tarnița, pe care o companie franceză vrea să o facă în zona de energie,” a declarat Nicușor Dan, la Paris.

Construcția centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, din județul Cluj, un proiect care datează încă de pe vremea lui Ceaușescu a fost relansat în spațiul public acum doi ani de Sebastian Burduja, la preluarea mandatului de ministru al Energiei.

La scurt timp de la preluarea mandatului de ministru al Energiei, Sebastian Burduja anunțat, în 28 iulie 2023, că reia acest proiect, o „baterie naturală”, invitând operatorii interesați să transmită, până pe 8 august 2023, o ofertă neangajantă estimativă, cât mai detaliată și în concordanță cu cerințele atașate la anunț.

Pentru realizarea Studiului de Fezabilitate se preconiza un cost cuprins între 3,2 – 3,5 milioane de euro, fără a include TVA, variația fiind datorată diferențelor în abordări, profunzimii analizelor și caracteristicilor specifice ale fiecărei oferte, conform documentelor oficiale.

Procedura a eșuat, de două ori, și în mandatul lui Sebastian Burduja, la fel ca cele derulate în anii anteriori pentru a atrage investitori, dar acestea au fost sistate de stat.

Operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, recomanda în 2022, în Planul de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport (RET) perioada 2022 – 2031, reluarea proiectului. Transelectrica preciza la acea dată că, din cauza lipsei de informații cu privire la evoluția proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompare (CHEAP) Tarnița – Lăpuștești, această centrală nu a fost considerată în cadrul scenariilor care stau la baza Planului de Dezvoltare a RET pentru perioada 2022-2031.

„În condiţiile în care, la orizontul anului 2030, în mixul tehnologic din sistemul de producţie al energiei electrice din România va creşte ponderea sectorului nuclear şi a energiei din surse regenerabile, sunt necesare capacităţi care să asigure flexibilitatea sistemului electroenergetic”, arată documentele oficiale

În octombrie 2024, Sebastian Burduja, dezamăgit de modul în care SAPE a derulat licitația pentru Hidrocentrala de la Tarnița – Lăpuștești, a anunțat un „plan B”.

La acel moment, Burduja anunța continuarea discuțiilor cu partenerii strategici din Japonia și Franța, consorțiul format din Itochu-EDF, doi giganți energetici la nivel mondial.

Potrivit fostului ministrul, EDF este cea mai importantă companie de utilități din Europa, care produce peste 16% din energia electrică din Uniunea Europeană. EDF este cel mai mare operator de active nucleare din lume, cu aproximativ 180.000 de angajați, iar Itochu, gigantul japonez, are venituri totale de aproape 90 de miliarde de dolari.

Pe 4 noiembrie 2024, Ministerul Energiei semna un memorandum de înţelegere, document neangajant, cu compania japoneză ITOCHU pentru dezvoltarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti.

Câteva luni mai târziu, pe 4 august 2025, la scurt timp de la preluarea mandatului de câtre – deja și acesta fost ministru al Energiei, Bogdan Ivan, reprezentanții Ministerului au detaliat, la solicitarea Gândul că proiectul Hidrocentralei Tarnița – Lăpuștești nu a fost abandonat.

„Proiectul Tarnița – Lăpuștești rămâne pentru Ministerul Energiei un proiect strategic și prioritar”, a transmis fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, la solicitarea Gândul.

„La acest moment, Hidroelectrica SA continuă discuțiile în vederea stabilirii cadrului de colaborare între părți printr-un memorandum pentru realizarea unui studiu de prefezabilitate, care va fundamenta implementarea acestui proiect”, au anunțat oficialii instituției la începutul lunii august a anului trecut.

Hidroelectrica este o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, care deține 80,05% din acțiuni. De la listarea din iulie 2023, Hidroelectrica și-a consolidat poziția de cel mai mare producător de energie electrică din România, 100% energie verde, cu o cotă de aproximativ 27% din producția națională în ultimii cinci ani. Totodată, compania a devenit cel mai mare furnizor de electricitate din România pe piața concurențială, administrând un portofoliu de peste 1,3 milioane de locuri de consum. Compania operează 188 de hidrocentrale cu o putere instalată de peste 6,3 GW. De asemenea, compania deține și parcul eolian Crucea Wind Farm, cu o capacitate instalată de 108 MW.

O secțiune a scării din Turnul Eiffel, formată din 24 de trepte aranjate în spirală, a fost vândută joi la o licitație, conform Euronews.

Fragmentul din „Doamna de Fier”, cu o înălțime de 2,75 metri, s-a vândut pentru peste 450.000 de dolari. Partea din scară lega etajele doi și trei, la inaugurarea Turnului Eiffel din 1889.

Scările au fost înlocuite de lift

De atunci a fost montat un lift, iar scara a fost demontată și împărțită în 24 de secțiuni.

Casa de licitații, unde a fost vândut fragmentul, a declarat că puține din cele 24 de secțiuni „au rămas în Franța și au fost păstrate de cumpărătorii lor inițiali”, mai arată sursa.

Secțiunea provine dintr-o colecție privată, unde a stat 40 de ani. Raritatea ei a dus la estimarea unui preț între 120.000 și 150.000 de euro.

Un alt fragment din scări a fost vândut în urmă cu 10 ani

Deși a fost vândută pentru mult mai mult decât s-a calculat inițial, partea din scară nu este cea mai scumpă vândută vreodată.

În 2016, un fragment similar a fost scos la licitație pentru peste 520.000 de euro.

Cumpărătorii își expun piesele într-un cerc exclusivist de situri al Parisului.

Alte segmente au fost instalate și în grădinile Fundației Yoishii din Yamanashi, Japonia. O alta a fost amplasată lângă Statuia Libertății din New York și chiar la Disneyland.

Al-Nassr avea nevoie de victorie pentru a încheia sezonul înaintea rivalei Al-Hilal și a deschis scorul în minutul 34, prin Sadio Mané, care a reluat cu capul o centrare din corner a lui João Félix.

Formația gazdă și-a majorat avantajul în minutul 52, când Kingsley Coman a înscris cu un șut plasat de la marginea careului.

Damac a redus diferența șase minute mai târziu, readucând tensiunea în meci, în condițiile în care un eventual pas greșit al lui Al-Nassr, coroborat cu o victorie a lui Al-Hilal (care s-a impus cu 1-0, la Al Fayha), putea schimba configurația luptei pentru titlu.

Ronaldo a restabilit însă rapid diferența de două goluri, în minutul 63, transformând o lovitură liberă trimisă printre jucătorii din zid. Starul portughez și-a trecut în cont dubla în minutul 81, profitând de o minge respinsă în careu și stabilind scorul final, 4-1.

La 41 de ani, Ronaldo a ajuns astfel la 973 de goluri marcate în carieră, apropiindu-se de borna de 1.000 de reușite.

Titlul este primul câștigat de Al-Nassr de la sosirea lui Ronaldo, în decembrie 2022. În precedentele trei sezoane, echipa a terminat de două ori pe locul secund și o dată pe poziția a treia, pierzând totodată patru finale de cupă.

Internaționalul portughez, convocat recent pentru a șasea sa participare la Cupa Mondială, a înscris 102 goluri în patru sezoane la Al-Nassr.

Specialiștii vorbesc despre fenomenul numit „impolitețea prin e-mail”. Mesajele sunt considerate reci, ostile sau nepoliticoase în comunicarea profesională.

Potrivit unor cercetări, aproximativ o treime dintre angajați primesc zilnic cel puțin un e-mail perceput drept agresiv sau lipsit de respect. Fenomenul s-a accentuat odată cu extinderea muncii remote și a comunicării digitale.

Experții spun că efectele nu sunt doar emoționale. Angajații care primesc frecvent astfel de mesaje au niveluri mai ridicate de stres, anxietate și oboseală. În unele cazuri apar probleme de somn, dureri de cap sau dificultăți de concentrare.

Cercetătorii explică faptul că un e-mail agresiv poate avea un impact mai mare decât un comentariu verbal, deoarece mesajul poate fi recitit de mai multe ori. Acest lucru poate amplifica stresul și ruminația mentală.

Mai multe studii au arătat că persoanele expuse constant la astfel de interacțiuni sunt mai predispuse să lipsească de la serviciu sau să ia în calcul demisia.

Experții spun că lipsa expresiilor faciale și a tonului vocii favorizează interpretările greșite. Răspunsurile foarte scurte, formulările seci sau expresii precum „conform ultimului meu e-mail” sunt adesea percepute drept pasiv-agresive.

Fenomenul este mai frecvent în mediile de lucru tensionate, unde angajații sunt suprasolicitați sau lucrează sub presiune constantă.

Potrivit profesorilor citați de publicația britanică The Guardian, munca remote a amplificat problema. Angajații au mai puține interacțiuni directe și mai puține ocazii de a clarifica rapid neînțelegerile.

Specialiștii recomandă ca situațiile tensionate să fie rezolvate prin apeluri telefonice sau discuții față în față, nu prin schimburi lungi de e-mailuri.

Managerii sunt încurajați să stabilească reguli clare privind comunicarea internă și să limiteze trimiterea mesajelor în afara programului de lucru.

Experții avertizează că lipsa de politețe în comunicarea profesională poate afecta nu doar productivitatea, ci și încrederea dintre colegi și climatul general din companii.

Bodgan Badea a anunțat, joi, că nu mai dorește să concureze pentru conducerea executivă a companiei și va rămâne în funcția pe care a câștigat-o prin concurs, și anume cea de director de investiții al Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică și furnizorul cu cea mai mare cotă de pe piața concurențială a furnizării din România.

„Așa cum bine știți, selecția este organizată în conformitate cu Ordonanța 109 care reglementează implementare a principiilor de guvernanță corporativă în companiile de stat. Din această perspectivă, eu am calitatea de candidat și, cu plăcută surprindere, am constatat că de data aceasta am trecut de prima etapă. Da (sunt pe list scurtă – n.r.), este un pas înainte față de precedenta selecție, unde nu corespundeam criteriilor pe care consultantul angajat să facă această selecție le stabilise și le considera necesare pentru cineva care dorește să conducă compania Hidroelectrica. Sigur că în viață tot timpul avem de învățat, e adevărat că nu de la oricine, dar este un sector frumos, este un sector dinamic, este un sector complex ca atare, iată, astăzi, în cea de-a 2-a procedură de selecție, cu plăcută surprindere am constatat că sunt pe lista scurtă”, a declarat, ironic, Bodgan Badea, la întrebarea reporterului Mediafax, în cadrul conferinței de presă ocazionate de semnarea celui mai mare contract de retehnologizare a unei hidrocentrale din ultimii 15 ani.

„Eu nu doresc să conduc Hidroelectrica într-un astfel de mediu specific anilor ´50”

În acest context, toate acestea, actualul președinte al Directoratului a declarat că își retrage candidatura.

„Cu toate acestea, tot astăzi am luat decizia să nu mai candidez și am luat această decizie. Vă spun nu foarte ușor, dar ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă, faptul că problemele României s-au rezumat la cele mai importante companii de stat care, spre deosebire de ceea ce se întâmplă astăzi în România, au demonstrat performanță și această performanță, indiferent ce spune un politician sau altul, este măsurabilă și astăzi Hidroelectrica are o capitalizare de peste 80 de miliarde de lei. Și gândiți-vă cum a crescut capitalizarea numai din septembrie anul trecut, când am rămas împreună cu ceilalți doi colegi ai mei prezenți în sală, în loc de cinci, am rămas trei, am preluat atribuțiile și am încercat să aducem compania iarăși pe un trend crescător. Și am reușit să aducem astăzi compania iarăși pe locul unu în topul celor mai valoroase companii ale României, nu numai ale statului român”, a adăugat Bogdan Badea.

„Nu cred că ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă reprezintă normalitatea. Nu am dorit să implicăm compania în dezbaterile politice, cu toate că am fost introduși, dar nici nu putem accepta să fim umiliți, să fim tăvăliți, să fim hărțuiți de tot felul de decidenți politici care, din dorința de a muta atenția de pe adevăratele probleme ale României, pe cele mai valoroase companii de stat, și asta vedem în fiecare zi. Totuși, din punctul meu de vedere, anumite lucruri trebuie să aibă o limită. Eu nu doresc să conduc Hidroelectrica într-un astfel de mediu specific anilor 50. Atunci hăituiam chiaburimea, atunci arestam și băgam la închisoare intelectualii României, tot așa, creând frustrări, arătând cu degetul, criticând fără fundament. Acesta este motivul pentru care eu personal nu doresc să mai continui această competiție”, a explicat Bogdan Badea.

Actualul președinte interimar al Directoratului a trecut în revistă o parte a realizărilor de la preluarea acestui mandat.

„Din 2017, când am preluat, în calitate de președinte interimar, această companie și până astăzi s-au văzut niște lucruri. Niciun politician din România nu a stat în fața investitorilor când am făcut listarea. Noi am pus Hidroelectrica pe hartă, noi am discutat cu investitorii și am încercat să-i convingem să vină în România pentru că oportunitățile de investiții sunt în toată lumea. Noi suntem în punctișor pe hartă și fondurile de investiții când aleg să investească în România, în Hidroelectrica sau în Asia, se uită la ceea ce oferă compania, la ce perspectivă de dezvoltare are, la ceea ce își propune managementul să facă și ia decizia: Da, aici este un loc unde merită să investesc, pentru că există o trasabilitate, pentru că există performanță și pentru că există o direcție coerentă. N-a stat nimeni în fața investitorilor, așa cum am spus, și listarea companiei, pentru că și ăsta a fost un mare subiect de discuție, a fost făcută de colegii din Hidroelectrica, de consultanții pe care i-am avut, de reprezentanții Fondului Proprietatea, care și ei alături de noi au depus toate eforturile și resursele necesare pentru a fi până la urmă cea mai de succes listare din România. De atunci și până acuma o zi, acțiunile Hidroelectrica nu au scăzut sub prețul pe care l-am avut în vedere, de 104 lei la momentul listării. De atunci și până acuma, valoarea companiei a crescut continuu. Ca atare, spuneam că niciodată nu-i prea târziu să înveți lucruri noi, dar mai spun că nu de la oricine. Și materie de energie, și materie de listări, cred că sunt foarte puțin politicieni astăzi care poate să ne dea lecții”, a declarat Bogdan Badea.

Întrebat dacă decizia sa atrage anularea celei de-a doua proceduri, Bogdan Badea a subliniat că este vorba de o decizie personală.

„Nu trebuie să anuleze nicio procedură. Este la decizie personală. Este o decizie pe care am luat-o văzând tot ce s-a întâmplat în ultima perioadă. Nu mi se pare normal să fim subiect de dezbatere publică fără argumente, să fim forțați să facem anumite investiții care poate nu fac sens economic. Să fim condiționați cu bugetul și cu memorandumuri, pentru că vorbim de guvernanță corporativă. Nu mai există guvernanță corporativă în România. Este o glumă. Din momentul în care ajungem să depindem ca să angajăm un om într-o centrală, să ne ducem să ne rugăm de Guvern să ne lase să explicăm de ce ne trebuie în tură doi oameni, de ce ne trebuie oameni la furnizare, când suntem cel mai mare furnizor din România, mai vorbim de guvernanță corporativă? Nu mai există așa ceva. Ne-am întors în anii ´90, ne-am întors în anii ´90. Mie, personal, nu mi se pare normal și nu vreau să fac parte din această ecuație”, a subliniat Bogdan Badea.

„Astăzi, compania este la o capitalizare de peste 80 de miliarde. Anul trecut am avut cel mai bun an din punct de vedere al investițiilor. Colegii pe care i-ați văzut astăzi au depus eforturi enorme să pregătească investiții de mare anvergură și prioritatea Hidroelectrica este în hidrocentrale. Prioritatea Hidroelectrica este să dea un plus valoare pe ceea ce are astăzi. În planul doi e diversificare, optimizarea și alte lucruri care vor contribui la creșterea valorii companiei. Ne bucurăm foarte mult că cei care contează pentru noi, adică investitorii, au apreciat eforturile care s-au făcut. Îmi pare foarte rău că politicienii care au adus țara acolo unde suntem astăzi nu apreciază acest lucru. Dar cred că, odată ce vom avea un guvern stabilit și normal, poate vorbim serios despre ce a mai rămas din guvernanța corporativă în companiile de stat”, a declarat Bogdan Badea.

„Dacă se dorește să ne întoarcem la tătucul care le știe pe toate și ne spune ce avem de făcut, nu, mulțumesc, nu mai îmi doresc”

În acest context, Bogdan Badea a precizat că va rămâne în funcția de director de investiții.

„Eu astăzi sunt director de investiții și așa voi rămâne. Avem prea multe proiecte în derulare, este prea multă muncă depusă pentru a da cu piciorul eforturilor pe care colegii le-au făcut și cred că, dacă acesta este prețul, să putem crește salariile unor sute de oameni la Reșița, să putem crește salariile la Hidroserv, să putem angaja oameni care ne sunt absolut necesari, că mă întrebați de forță de muncă locală, pentru a duce la îndeplinire planul de investiții pe care astăzi îl avem, un buget de 1,5 miliarde de lei, și pentru a putea să dezvoltăm activitatea de furnizare la nivelul la care ne dorim și noi, vă doriți și dumneavoastră, pentru că este o linie de business pe care ne-am dorit-o foarte mult, când am văzut nedreptatea din piață, când am văzut prețurile din piață, raportat la ce știam noi că putem face”, a detaliat Bogdan Badea.

„Și cred că faptul că Hidroelectrica este astăzi cel mai mare furnizor este un mare avantaj pe care toți românii îl au și de aceea suntem cei mai competitivi. Sigur că acest lucru a deranjat foarte mulți băieți deștepți. Sigur că nu se bucură nimeni că Hidroelectrica, în loc să mai dea ca pe vremuri la traderi sau să vândă ieftin pe bursele de energie și să fie revândute la prețuri astronomice către clientul final, astăzi vă de direct dumneavoastră. Sunt foarte multe supărări. Dar întorcându-ne la întrebarea dumneavoastră, dacă acesta este prețul, e un preț prea mic comparativ cu importanța pe care această companie o are, motiv pentru care eu, unul, personal, am decis să nu mai continui. Nu este un mediu sănătos ceea ce se întâmplă. Nu mai există guvernanță corporativă în România și e important să știm în ce direcție mergem. Dacă se dorește cândva și într-un mediu așezat, fără emoții politice, se dorește ca să ne întoarcem la ceea ce a făcut ca toate companiile din energie pe care le vedeți astăzi – Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transgaz, Transelectrica, care au performanță mult peste performanța țării – să rămână așa, atunci stăm la masă. Dacă se dorește să ne întoarcem la tătucul care le știe pe toate și ne spune ce avem de făcut, nu, mulțumesc, nu mai îmi doresc”, a conchis Bogdan Badea.

„Amenda” pentru Jalonul 121

De amintit că Hidroelectrica a publicat pe 20 martie anunțul privind declanșarea procedurii de selecția a directorului general și directorului financiar, CEO si CFO, după ce procedura – vizată de Jalonul 121 din PNRR privind guvernanța corporativă a companiilor din sectorul energetic –  care avea data-limită pe 28 noiembrie a eșuat chiar cu o zi înainte, după ce niciun candidat nu a reușit să întrunească toate condițiile pentru a fi ales director general, după eșecul procedurii pentru alegerea unui director financiar.

Pentru acest jalon, România a fost sancționată de Comisia Europeană. „Vorbim despre companii mari, importante pentru economia României: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele. Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane euro și recuperează 48 milioane euro”, după cum a declarat ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, pe 1 mai.

Profit în creștere cu 122% după primul trimestru

Compania a raportat după primele trei luni ale anului un profit net care a urcat cu 122% față de primul trimestru din 2025, la 1.307 milioane de lei, de la 589 milioane de lei, conform rezultatelor financiare transmise joi seara la Bursa de Valori București (BVB).

În ceea ce privește investițiile, Hidroelectrica a realizat în 2025 investiții de aproximativ 781 milioane lei, cel mai ridicat nivel investițional din istoria recentă a companie, iar pentru 2026, societatea anunța că își propune continuarea unui program ambițios de investiții, cu accent pe proiecte de stocare, modernizarea activelor existente și dezvoltarea unor noi capacități regenerabile.

Hidroelectrica este o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, care deține 80,05% din acțiuni. De la listarea din iulie 2023, Hidroelectrica și-a consolidat poziția de cel mai mare producător de energie electrică din România, 100% energie verde, cu o cotă de aproximativ 27% din producția națională în ultimii cinci ani. Totodată, compania a devenit cel mai mare furnizor de electricitate din România pe piața concurențială, administrând un portofoliu de peste 1,3 milioane de locuri de consum. Compania operează 188 de hidrocentrale cu o putere instalată de peste 6,3 GW. De asemenea, compania deține și parcul eolian Crucea Wind Farm, cu o capacitate instalată de 108 MW.

Durerea care îi atrage pe adulți către vechile cartușe este nostalgia. Teoreticiana culturală Svetlana Boym a definit nostalgia ca „o dorință de a avea un cămin care nu mai există sau care nu a existat niciodată”.

Ea a numit-o un sentiment de pierdere și de dezrădăcinare, dar și „o idilă cu propria fantezie”, arată DailyGalaxy.

Boym a împărțit nostalgia în două curente. Nostalgia restaurativă insistă asupra reconstruirii căminului pierdut. Nostalgia reflexivă zăbovește în dorul însuși, amânând orice întoarcere, adesea cu ironie sau tristețe.

Jocurile retro trăiesc în tensiunea dintre cele două. Jucătorul știe că trecutul nu poate fi reasamblat. Dorința de a încerca nu dispare oricum.

Memoria reconstruiește trecutul, nu îl redă

Creierul adâncește iluzia. Psihologii descriu un fenomen numit „reminiscence bump”, o tendință de a codifica amintirile din adolescență și începutul vârstei adulte cu o vivacitate exagerată.

Identitatea se consolidează în acei ani. Încărcătura emoțională a acelei perioade imprimă experiențele în memorie mai profund decât evenimentele din orice altă etapă a vieții.

Pentru cineva care joacă din nou un joc din copilărie, amintirea software-ului se contopește cu amintirea persoanei care l-a jucat prima dată.

Creierul netezește marginile aspre, vârfurile de dificultate chinuitoare, ecranele de încărcare care se întindeau la nesfârșit. Amplifică triumfurile. Jocul amintit pare mult mai bun decât a fost vreodată cel real.

Mintea adultă nu poate reintra în „zonă”

Amintirea nu este singurul lucru care s-a schimbat. S-a schimbat și modul în care joacă adulții. În copilărie, jucătorii intrau cu ușurință în ceea ce psihologul Mihaly Csikszentmihalyi a numit o stare de flux, o condiție de absorbție totală în care timpul se curbează și acțiunea pare automată.

În același moment, sarcina mentală a vârstei adulte se revarsă. O parte din atenție rămâne fixată pe termenul limită de la serviciu, pe factura neplătită, pe cina care încă trebuie pregătită. Un copil ar putea să se izoleze de lume.

Un adult nu poate reduce la tăcere zgomotul de fond al responsabilităților pentru mult timp. Imersiunea completă devine o luptă, nu un lucru dat.

Jocul nu s-a deteriorat. Jucătorul a îmbătrânit, iar condițiile cognitive care odată făceau jocurile din copilărie atât de captivante nu mai sunt valabile.