Claudiu Năsui: Legea salarizării e menită să crească din nou cheltuielile / Eu cred că unele salarii la stat ar trebui să scadă

Claudiu Năsui se arată rezervat față de legea salarizării.

„Aș spune că proiectul nu este neapărat nou, în sensul că noi am mai avut, am tot avut de-a lungul timpului legi ale salarizării unitare, au fost și pe vremea domnului Dragnea, apoi au mai fost multe modificări. Acum, noi nu facem această „între ghilimele” schimbare, modificare legislativă pentru că e nevoie, ci pentru că avem acest jalon, clasa politică a promis niște lucruri, nu le-a făcut în timp util, au tot întârziat și acum este totuși în grabă pe ultima sută făcută o lege care, dacă mă întrebați pe mine, cu siguranță și vom vedea, adică sper să nu am dreptate, va avea foarte multe modificări după aceea”, a spus Năsui la RFI.

Năsui crede că salariile la stat ar trebui să scadă

Fostul ministru al Economiei consideră că unele salarii de la stat ar trebui să scadă.

„Eu cred că ar trebui să scadă, eu cred că trebuiau să scadă aceste salarii la stat, ele nu au scăzut. Ce s-a întâmplat chiar și în guvernarea domnului Bolojan este că au scăzut unele, au crescut altele și per total ele au crescut și dacă ne uităm la cheltuielile totale în statul român pe anul 2026, bugetul făcut de același Guvern Bolojan, avem cheltuieli mai mari cu 55 de miliarde de lei, asta în condițiile în care avem o creștere economică zero (…). Deci pe o economie cu creștere zero pe care ai crescut taxele vii acum cu o lege care este menită să crească din nou cheltuielile și în general tot timpul pentru aceiași, pentru cei care sunt mai apropiați de politică, aceiași care primesc în general privilegii și practic, e o consfințire a eternului principiu de cine împarte parte-și face”.

„Cureaua e strânsă doar în privat”

Claudiu Năsui crede că „anvelopa totală a salariilor de la stat nu trebuia să crească, nu într-un an în care s-a spus că o să strângem cureaua, în care au crescut taxele și în care deocamdată cureaua e strânsă numai în sectorul privat. La stat nu a fost strânsă, pe cifre, încă nici o curea”.

Se închide circulația în zona fântânilor din Piața Unirii, pe sensul către Biblioteca Națională

„De mâine dimineață, se închide circulația rutieră în zona fântânilor din Piața Unirii, pe sensul dinspre Parlament către Biblioteca Națională, urmând ca fluxul de trafic să fie mutat temporar pe laterala din dreapta a pieței, dinspre restaurantul Horoscop”, a scris Daniel Băluță, într-o postare pe Facebook.

Băluță a precizat că măsura a fost aprobată de Comisia de Circulație din cadrul Primăriei Municipiului București și că nu ar urma să afecteze semnificativ circulația.

„Măsura, aprobată de Comisia de Circulație din cadrul PMB, nu va afecta semnificativ circulația și va permite constructorilor care refac Planșeul Unirii să continue realizarea piloților și a altor lucrări specifice în zona a treia a proiectului. Vă rog, așadar, să circulați cu atenție și să respectați noua semnalistică rutieră!”, a mai transmis primarul Sectorului 4.

Lucrările la Planșeul Unirii au început în iunie anul trecut și ar urma să fie finalizate în vara anului 2027.

Prima etapă de refacere din temelii a Planșeului Unirii, din zona Hanului lui Manuc, s-a încheiat recent. Autoritățile spun că noul planșeu este gata în proporție de peste 60% și că lucrările sunt înaintea graficului.

Politico: Revoltă în UE pe bugetul de 1,8 trilioane de euro. Țările bogate se opun Comisiei Europene. Cum a apărut propunerea României

Țările mai bogate ale UE care finanțează cheltuielile blocului comunitar își intensifică eforturile de a reduce bugetul pe termen lung propus de Bruxelles, de 1,8 trilioane de euro, anunță Politico.

Campanie de opoziție la Comisia Europeană

Cu doar câteva săptămâni înainte de începerea negocierilor cu miză mare privind cifrele, miniștrii care reprezintă nouă contribuitori neți – membrii UE care contribuie mai mult la bloc decât primesc din acesta – se întâlnesc pentru a organiza o campanie de opoziție. Potrivit diplomaților din patru capitale participante, miniștrii europeni vor organiza o întâlnire la micul dejun marți pentru a planifica modalitățile de opoziție față de propunere.
„Volumul trebuie să scadă substanțial”, a declarat Jessica Rosencrantz, ministrul suedez pentru afaceri europene, pentru POLITICO înainte de reuniune. „Pur și simplu nu există loc pentru o creștere dramatică a contribuției Suediei sau a oricăror alți contribuabili neți, de altfel. Suedia și alte state vor preciza foarte clar acest lucru în perioada premergătoare următorului Consiliu European.”

Europa, pe mai multe viteze

Pe lângă Suedia, se așteaptă ca în discuții să fie  incluse și Danemarca, Finlanda, Austria, Olanda, Germania, Franța, Irlanda și Belgia. Discuțiile au loc înaintea unui Consiliu Afaceri Generale de la Bruxelles, unde va fi dezbătut Cadrul Financiar Multianual al UE (bugetul pe termen lung).
Însă o tabără rivală formată din 16 țări – inclusiv Italia, Spania și Polonia – respinge reducerile propuse.
Aceștia susțin că cheltuielile pentru agricultură, plățile către regiunile mai sărace și pescuit trebuie majorate față de propunerea de buget a Comisiei, unde acestea reprezintă mai puțin de jumătate din cheltuielile totale.

Propunerea României

„În propunerea Comisiei, Politica de coeziune, PAC (Politica Agricolă Comună) și PCP (Politica Comună în domeniul pescuitului) sunt singurele politici care se confruntă cu reduceri în termeni reali, în ciuda creșterii generale a dimensiunii noului CFM”, au scris țările într-o declarație comună de luni seară, coordonată de România.
Printre semnatari se numără Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania.

Prea mult sau prea puțin?

Comisia Europeană speră că membrii blocului comunitar vor aproba propunerea sa de a cheltui până la 1,8 trilioane de euro între 2028 și 2034, ca parte a pachetului.
Incluzând rambursările pentru datoria generată de pandemia de Covid, cheltuielile totale s-ar ridica la aproape 2 trilioane de euro, sau 1,26% din venitul național combinat al tuturor țărilor UE. Prin comparație, bugetul actual al UE pentru perioada 2021-2027 este echivalent cu aproximativ 1,1% din PIB-ul cumulativ al țărilor membre.
Trebuie să renunțăm la reflexul de la Bruxelles de a încerca pur și simplu să rezolvăm fiecare problemă cu mai mulți bani”, a declarat ministrul austriac pentru Europa, Claudia Bauer. „Mai ales într-un moment în care multe state membre trebuie să facă economii naționale și să ia decizii bugetare dificile, și UE are nevoie de mai multă reținere.” De aceea, țările contribuitoare nete se coordonează mai strâns”, a adăugat Bauer. „Cu o abordare comună și, acolo unde este necesar, cu linii roșii clare pentru următorul buget al UE.”

Negocieri aprinse

Pe măsură ce negocierile devin mai aprinse, cele 16 țări care susțin un buget mai mare încep să pună capăt restricțiilor la cinci state – Germania, Suedia, Austria, Danemarca și Olanda – care beneficiază de reduceri, cunoscute sub numele de rambursări, la contribuțiile lor la bugetul UE.
Declarația lor a reînnoit apelul către Comisie să elimine reducerile, argumentând că „nu există nicio justificare politică sau economică pentru reintroducerea lor”.
Cele 16 țări au semnalat, de asemenea, o dorință de a amâna o parte din rambursarea împrumuturilor UE post-Covid, care se așteaptă să coste 168 de miliarde de euro pe parcursul următorului ciclu bugetar.
Diplomația de la micul dejun vine pe fondul așteptărilor ca un NegoBox – o defalcare detaliată a bugetului propus, cu cifre concrete și alocări de cheltuieli – să fie difuzat la începutul lunii iunie. Planurile au fost elaborate de Cipru, care deține în prezent președinția rotativă de șase luni a Consiliului UE.
Cipru a purtat discuții cu delegațiile naționale în ultimele săptămâni pentru a evalua limitele bugetare și ar putea prezenta defalcarea actualizată a bugetului încă din 10 iunie, au declarat alți doi trimisi.
Ulterior, planurile vor trebui prezentate ambasadorilor la Bruxelles și apoi vor fi discutate de președinți și prim-miniștri din întreaga UE la un summit al Consiliului European care începe pe 18 iunie.
Deși doresc să își limiteze propriile contribuții, grupul celor nouă contribuabili neți dorește să sublinieze că susține creșterea cheltuielilor pentru obiectivele declarate ale blocului comunitar, cum ar fi consolidarea securității naționale și consolidarea industriilor.
„Avem nevoie de un acord în timp util privind un CFM modern și adaptat la viitor, cu priorități precum competitivitatea și apărarea”, a declarat ministrul finlandez al afacerilor europene, Joakim Strand. „În același timp, nivelul general al cadrului trebuie să fie mai scăzut.”
Între timp, noul guvern al Olandei va solicita Bruxelles-ului să facă „alegeri dificile” cu privire la noul buget pentru a se asigura că resursele sunt „alocate acolo unde pot genera cea mai mare valoare adăugată și impact transfrontalier al UE”.
Într-o scrisoare trimisă parlamentului olandez săptămâna trecută, miniștrii de externe și de finanțe ai țării au declarat că vor trebui găsite economii semnificative în domenii cheie, inclusiv subvențiile agricole, plățile către regiunile mai sărace și salariile funcționarilor UE.

Informații false despre deschiderea Transalpinei. Autoritățile trag un semnal de alarmă

Direcția Regională de Drumuri și Poduri Craiova a semnalat, marți, prezența în mediul online a mai multor informații false privind deschiderea Transalpinei.

Postările false susțin că „circulația pe DN 67C – Transalpina ar urma să fie deschisă începând cu data de 27.05.2026”

Redeschiderea circulației nu a fost anunțată oficial

DRDP Craiova a precizat că, până la această oră, „nu a fost anunțată oficial o dată pentru redeschiderea circulației pe sectorul montan Rânca – Obârșia Lotrului”.

De asemenea, autoritățile reamintesc faptul că singurele instituții care pot transmite oficial informații despre redeschiderea circulației pe Transalpina sunt CNAIR, DRDP Craiova și Poliția Rutieră.

Informațiile distribuite de conturi neoficiale, pagini personale sau conturi fără atribuții în administrarea drumului „nu reprezintă comunicări oficiale și pot induce în eroare participanții la trafic” a adăugat DRDP Craiova.

Pe Transalpina continuă deszăpezirea

La momentul actual, pe Transalpina continuă deszăpezirea drumului. Circulația va fi redeschisă „doar după evaluarea comisiei de specialitate și numai în condiții de siguranță pentru participanții la trafic”, a mai transmis instituția.

DRDP Craiova recomandă urmărirea canalelor oficiale, pentru informații corecte și actualizate.

Vânt în Botoșani și Iași, apoi vremea se strică și în Maramureș, Transilvania și Moldova. În București urmează două zile de vreme caldă și cer senin

Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), în a doua parte a zilei de marți, în județele Botoșani și Iași, precum și în zona joasă a județului Suceava vor fi intensificări ale vântului cu viteze la rafală de 50…65 km/h.

Ploi în Transilvania și Moldova

Din a doua parte a zilei de miercuri, în Maramureș, nordul Transilvaniei și în cea mai mare parte a Moldovei vor fi perioade cu instabilitate atmosferică ce se va manifesta prin intensificări ale vântului și vijelii, cu viteze la rafală de 50…70 km/h și izolat peste 80 km/h, averse torențiale, descărcări electrice și pe alocuri grindină de mici și medii dimensiuni.

În intervale scurte de timp (1…3 ore) cantitățile de apă vor fi, local, de 15…25 l/mp.

Vremea în Capitală

Marți, de la ora 10:00 până la 21:00, maximele vor atinge  29-30 de grade, valori comparabile cu cele înregistrate în ziua precedentă, cerul va fi senin și vântul va sufla slab și moderat. 

Miercuri, în intervalul 09:00-23:00, temperaturile maxim vor ajunge la 31 de grade Celsius, cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab și moderat. 

„În intervalul 26 mai, ora 12 – 27 mai, ora 23, pentru municipiul București NU vor fi în vigoare mesaje de atenționare/avertizare meteorologică”, mai transmite ANM. 

Iranul nu va avea voie să stea în SUA la Cupa Mondială 2026. Echipa va face naveta din Mexic pentru fiecare meci

Anunțul a fost făcut de președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, care a confirmat că FIFA a cerut oficial sprijinul guvernului mexican pentru organizarea logistică a echipei iraniene, arată CNN. Potrivit oficialilor iranieni, baza echipei va fi mutată în orașul Tijuana, aflat la granița cu SUA. De acolo, jucătorii vor călători către meciurile programate în Los Angeles și Seattle. Iran urmează să joace în faza grupelor împotriva Noua Zeelandă, Belgia și Egipt. Șeful federației iraniene de fotbal, Mehdi Taj, a declarat că mutarea în Mexic va reduce inclusiv problemele legate de vize și va permite zboruri directe operate de Iran Air.

Donald Trump spusese că Iranul nu ar fi „în siguranță” în SUA

Controversa vine pe fondul tensiunilor majore dintre Washington și Teheran. În martie, Donald Trump declarase că Iranul este binevenit la Cupa Mondială, însă a sugerat că nu ar fi „potrivit” ca echipa să stea în SUA „pentru propria siguranță”. Situația s-a complicat și mai mult după conflictul militar dintre Iran, Israel și SUA din primăvara acestui an, care a ridicat semne de întrebare inclusiv privind participarea Iranului la turneu.

FIFA încearcă să evite un scandal diplomatic uriaș

FIFA a confirmat oficial mutarea bazei iraniene în Mexic, însă programul meciurilor rămâne neschimbat. În ultimele luni au existat inclusiv speculații privind o eventuală excludere a Iranului din competiție. În aprilie, emisarul american Paolo Zampolli sugerase chiar că Italia ar putea înlocui Iranul la Cupa Mondială, idee respinsă rapid de FIFA și de oficialii italieni.

Echipa națională de fotbal a Iranului. Sursa foto: X

Turneul din 2026, organizat de SUA, Canada și Mexic, ar putea deveni una dintre cele mai politizate ediții ale Cupei Mondiale din ultimele decenii. Războaiele, tensiunile diplomatice și problemele de securitate influențează deja organizarea logistică a mai multor delegații, iar cazul Iranului arată cât de puternic se intersectează în prezent sportul și geopolitica.

Cât costă amenajarea unei grădini în România în 2026. Diferențe uriașe de preț în funcție de dimensiune și lucrări

Potrivit unei analize HomeRun.ro, cererile pentru servicii de grădinărit și amenajări exterioare au crescut cu 35% în ultimele 12 luni. Studiul se bazează pe aproape 30.000 de cereri pentru peste 30 de tipuri de servicii, analizate pe o perioadă de doi ani.

Această evoluție arată o schimbare clară de mentalitate. Proprietarii își doresc spații mai verzi, mai bine întreținute și mai eficiente, inclusiv din punct de vedere energetic.

Interesul este în creștere nu doar pentru lucrările clasice de grădinărit, ci și pentru proiecte mai complexe. Închiderile de terase cu sticlă au crescut cu 254%, serviciile de grădinar cu 176%, montajul de pavaj cu 148%, iar cererile pentru montaj de panouri fotovoltaice s-au majorat cu 98%.

În același timp, serviciile legate de confortul în sezonul cald sunt tot mai căutate. Montajul de plasă de țânțari a crescut cu 47%, dezinsecția pentru gândaci cu 87%, iar toaletarea copacilor cu 52%, semn că întreținerea spațiilor exterioare devine o prioritate.

Cât costă amenajarea unei grădini în funcție de suprafață

Amenajarea grădinilor este unul dintre cele mai solicitate servicii în această perioadă, cu o creștere de aproape 50% a cererilor. Cele mai frecvente lucrări sunt nivelarea terenului, care reprezintă 25% din solicitări, completarea cu pământ vegetal, 21%, și curățarea terenului sau a buruienilor, 19%.

Prețurile diferă semnificativ în funcție de dimensiunea terenului. Pentru suprafețe de peste 500 m², costul mediu ajunge la aproximativ 17.500 lei. Pentru grădini de aproximativ 300 m², prețul mediu este de circa 10.500 lei. În cazul suprafețelor mici, de aproximativ 30 m², costul mediu este de aproximativ 4.000 lei.

Datele arată că interesul este ridicat atât pentru proiecte mari, cât și pentru spații mici. Aproape 19% dintre cereri vizează grădini de peste 500 m², în timp ce 16% sunt pentru suprafețe de până la 30 m². Proiectele de dimensiuni medii, în jur de 200 m², reprezintă 14% din solicitări.

Ce servicii sunt cele mai căutate în 2026

Luna martie rămâne cea mai activă perioadă pentru astfel de lucrări. În 2025, 13% din totalul cererilor de grădinărit au fost înregistrate în această lună, urmată de iunie și iulie. Tendința se menține și în 2026, când cei mai mulți proprietari încep proiectele încă de la începutul primăverii.

În această primăvară, cel mai solicitat serviciu a fost amenajarea grădinilor, urmat de construcția teraselor și montajul de pavaj. În top se mai regăsesc realizarea gardurilor metalice și montajul plaselor de țânțari.

Clasamentul este completat de montajul panourilor fotovoltaice, montajul gazonului rulou, toaletarea copacilor, realizarea gardurilor din beton și hidroizolația teraselor. Aceste date arată că românii caută un echilibru între estetică, funcționalitate și întreținere.

Investițiile în eficiență energetică cresc rapid

Pe lângă aspectul estetic, eficiența energetică devine un factor important în amenajarea spațiilor exterioare. Cererile pentru montajul panourilor fotovoltaice au crescut cu 98% în ultimul an.

Cele mai populare sunt sistemele de 5 kW, care reprezintă 34% din cereri, urmate de cele de 8 kW, cu 21%. Prețurile medii de instalare pornesc de la aproximativ 27.100 lei pentru un sistem de 5 kW și pot ajunge la circa 43.400 lei pentru sisteme de 15 kW sau mai mari.

În ansamblu, datele arată că începutul primăverii este momentul cheie pentru demararea proiectelor exterioare, iar românii investesc tot mai mult în transformarea grădinilor în spații funcționale, confortabile și adaptate nevoilor actuale.

 

 

Petrișor Peiu, reacție la contractul de consultanță al Administrației Prezidențiale cu SUA: România a devenit, oficial, un stat bananier

Eticheta de stat corupt, aplicată la Washington

Petrișor Peiu a afirmat că doar statele cu instituții sub dezvoltate apelează la firme de lobby pentru gestionarea relațiilor externe, calificând demersul statului român drept „excentric”. Oficialul susținut că aceasta inițiativă poate afecta relațiile cu Statele Unite prin etichete care ar fi atribuit în urma unui astfel de demers. 

Credința tâmpă că un stat membru NATO și UE are nevoie de o firmă de consultanță la Washington este cel puțin excentrică. Și este proprie statelor subdezvoltate instituțional. Orice stat care apelează la firme de lobby pentru a-și introduce liderii la Casa Albă sau la Congres primește acolo o etichetă greu de dezlipit: stat corupt care încearcă să-și spele păcatele prin lobby”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de liderul AUR. 

Eficiența diplomației române pusă sub semnul întrebării

În mesajul său, liderul senatorilor AUR a pus sub semnul întrebării eficiența aparatului diplomatic român, amintind și de ambasada României la Washington și celelalte consulate din SUA. 

România are și ambasador la Washington, politrucul Muraru, unul dintre postacii de rând ai PNL și ministru de externe, pe USR-ista Oana Țoiu.  Mai are și 25 de angajați ai ambasadei care, teoretic, lucrează pentru țară. Plus consulatele generale de la New York, Chicago și Los Angeles, toate populate cu oamenii de partid și de stat”, notează Peiu. 

Acesta a susținut că realizarea contractului este cauzată ori de incompetența Ministerului Afacerilor Externe sau a unui interes financiar ascuns. 

„Fie ambasadorul politruc Muraru, ministrul Țoiu și armatele din subordinea lor nu își fac treaba, fie cineva a inventat un contract pentru a-și lua un mic comision”, spune senatorul. 

Concluzia AUR: România, stat bananier

Oficialul a dat și un verdict în privin contractului de consultanță. „Concluzia este cât se poate de amară: sub conducerea lui Nicușor Dan și a guvernului Bolojan, România a devenit, oficial, un stat bananier”. 

Contractul semnat de Administrația Prezidențială

Administrația Prezidențială a semnat un acord pe o durată inițială de 6 luni cu firma globală Eversheds Sutherland (US) LLP pentru consultanță în relația cu instituțiile Statelor Unite. Contractul stabilește un plafon maxim de remunerare de 565.000 de dolari pe lună, în funcție de serviciile și livrabilele furnizate. 

„Obiectivul general al acestui contract este apărarea și promovarea intereselor strategice ale României, consolidarea Parteneriatului cu Statele Unite și creșterea capacității statului român de a apăra eficient interesele cetățenilor noștri într-un context internațional impredictibil”, transmite Administrația Prezidențială. 

Șeful OpenAI spune că este puțin probabil ca inteligența artificială să ducă la o „apocalipsă a locurilor de muncă”

Altman a vorbit la o conferință a Commonwealth Bank of Australia, la Sydney. El a spus că, la început, era îngrijorat de impactul pe care AI l-ar putea avea asupra pieței muncii, relatează Reuters.

Șeful OpenAI a afirmat că el și echipa sa au estimat corect, în mare parte, evoluția tehnologică după lansarea ChatGPT, în 2022. În schimb, a spus el, au greșit destul de mult în privința efectelor sociale și economice.

Mă bucur că m-am înșelat în privința asta; credeam că până acum ar fi existat un impact mai mare asupra eliminării locurilor de muncă de nivel începător din sectorul administrativ decât s-a întâmplat de fapt”, i-a spus Altman directorului general al CBA, Matt Comyn.

Un număr tot mai mare de companii globale, inclusiv HSBC, Amazon, Standard Chartered și CBA, au anunțat că unele posturi din cadrul companiilor lor sunt înlocuite de AI.

Partea „umană” a muncii rămâne de neînlocuit

Altman a spus că și-a dat seama că, deși AI este folosită tot mai mult în multe industrii și locuri de muncă, există în continuare o „parte umană” care nu poate fi înlocuită.

El a spus că a folosit AI pentru a răspunde la mesaje pe Slack și la emailuri, dar a revenit apoi la a răspunde personal la unele dintre ele.

„Chiar ne pasă de interacțiunile noastre cu oamenii, iar acest lucru, care îmi ocupă o mare parte din timp, nu este ceva ce îmi pot imagina că voi externaliza către AI prea curând”, a subliniat Altman.

Această realizare l-a făcut să creadă că interacțiunea umană necesară în multe locuri de muncă nu va fi înlocuită de AI.

„Asta m-a făcut, în sensuri atât pozitive, cât și negative, să îmi actualizez perspectiva și să cred că imaginea locurilor de muncă va fi probabil foarte diferită de ceea ce credeam”, a adăugat Altman.

„Nu cred că vom avea acea apocalipsă a locurilor de muncă despre care vorbesc sau pe care o promovează unele companii din domeniul nostru”, mai spus șeful OpenAI.

OpenAI se pregătește să depună în mod confidențial documentele pentru o ofertă publică inițială în SUA în următoarele săptămâni, a relatat Reuters săptămâna trecută. Compania ar putea viza o evaluare de 1.000 de miliarde de dolari și ar putea atrage cel puțin 60 de miliarde de dolari, a relatat Reuters în octombrie.

Budăi: Românii au subscris titlurile de stat cu aproape 4 miliarde de lei mai puțin. Românii sunt mai săraci din cauza staglației

„«Performanțele» domnului Bolojan – un om care a reușit ce părea imposibil! Să prăbușești consumul – ușor. Să sugrumi investițiile – la îndemâna oricui. Să aduci cea mai mare inflație din Europa – muncă de echipă. ⁠Dar să convingi românii să nu-și mai împrumute propriii bani statului – asta este artă curată. Asta se numește geniu aplicat”, a scris Budăi, marți, pe pagina sa de Facebook. 

Acesta a precizat că „în primele cinci luni ale lui 2026, populația a subscris la titlurile de stat Fidelis și Tezaur cu aproape 4 miliarde de lei mai puțin față de aceeași perioadă a anului trecut, o scădere de circa 17%.

„Nu este o cifră abstractă. Este semnătura neîncrederii. Este cetățeanul român care s-a uitat la dobândă, s-a uitat la guvern, și a spus simplu: «Nu, mersi!»”, acuză deputatul social-democrat. 

Budăi afirmă că investitorii în titlurile de stat Fidelis s-au retras cel mai mult. Potrivit lui Budăi, aproape 3 din 10 români au renunțat să mai cumpere titluri de stat în acest an, față de 2025.

Budăi spune că românii sunt mai săraci din cauza stagflației

Budăi a mai precizat că „stagnarea economică și cea mai mare inflație din UE” a fost confirmată de Uniunea Europeană. Budăi afirmă că peste 54.000 de români și-au pierdut locul de muncă, dar și că românii au o condiție financiară mai precară din cauza scumpirilor determinate de „stagflație”.

Acesta acuză că premierul interimar Ilie Bolojan are „și un indicator care «performează», pe vcare îl aseamnănă cu „o factură pe care ai plătit-o acum multe luni de zile, dar care tot apare în cutia poștală, mai mare de fiecare dată”, afirmând că singurul indicator care refuză să scadă este „numărul celor dezamăgiți”. 

„Felicitări, domnule prim-ministru demis! Ați reușit performanța istorică de a guverna și de a fi demis în același timp, producând pagube în ambele ipostaze simultan. Este, recunoaștem cu toată sinceritatea, un talent cu adevărat rar. România nu a mai văzut așa ceva”, se arată în mesajul publicat de Budăi.