Anunțul a fost făcut pe propria rețea de socializare, Truth Social.

„Tocmai am terminat controlul medical de 6 luni la Centrul Medical Militar Walter Reed. Totul a ieșit perfect. Mulțumesc medicilor și personalului extraordinar! Mă întorc la Casa Albă”, a scris Donald Trump.

Președinții americani publică, în mod tradițional, informații despre starea lor de sănătate, deși nu sunt obligați prin lege să facă acest lucru.

Donald Trump a făcut în aprilie 2025 primul control medical anual din al doilea mandat. Casa Albă a transmis atunci că liderul SUA era într-o „stare de sănătate excelentă” și apt să își exercite funcția.

Donald Trump și analizele medicale

Totuși, sănătatea lui Trump a revenit de mai multe ori în atenți publicului. Au existat speculații repetate privind starea de sănătate a lui Trump, după ce au apărut imagini cu vânătăi pe mâini, unele aparent acoperite cu machiaj, și cu picioare care păreau umflate.

Trump, care va împlini 80 de ani luna viitoare, a explicat vânătăile prin faptul că strânge frecvent mâini. Casa Albă a invocat folosirea unor medicamente anticoagulante drept cauză.

În iulie, Casa Albă a anunțat că Trump suferă de insuficiență venoasă cronică, o afecțiune inofensivă a venelor picioarelor care apare în principal la persoanele în vârstă. De asemenea, unele ieșiri necontrolate ale liderului american au ridicat întrebări despre sănătatea mintală a lui Trump.

Timp de șase ore, copiii vor avea un program plin de distracție, de la activități în care își pun creativitatea la treabă, până la jocuri de mișcare, întâlniri cu personaje îndrăgite și spectacole muzicale. Invitații speciali ai evenimentului sunt Coloricii – Ici, Rici & Colorici, alături de Ritza Marizza Clownița, Super DJ și Bunicuța, care vin la Veranda Mall cu muzică, dans, voie bună și un spectacol interactiv pregătit special pentru cei mici.

Evenimentul va avea loc luni, 1 iunie 2026, în Amfiteatrul Veranda Mall, între orele 14:00 și 20:00, iar participarea este gratuită. Accesul la spectacol, jocuri și activitățile de entertainment este liber și nu necesită înscriere. Doar participarea la atelierele de creație se face pe bază de înscriere prin formular.

Iată programul complet de activități pregătit de Veranda Mall pentru Ziua Copilului.

Citeşte comunicatul integral AICI

Anunțul a fost făcut de directorul CNAIR, Cristian Pistol. „Undă verde pentru cele două loturi ale Drumului Expres Suceava–Siret”, a transmis Pistol, marți, pe Facebook.

Drumul va fi realizat prin fonduri SAFE în valoare de 3,72 miliarde lei, fără TVA. Șoseaua de 43 de kilometri va putea fi construită după ce au fost respinse contestațiile.

„Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) a respins astăzi toate cele 8 contestații formulate împotriva atribuirii contractelor pentru primele loturi dintre Suceava și Bălcăuți. CNSC a menținut integral rezultatul stabilit de CNAIR pe 7 aprilie 2026”, a scris Cristian Pistol.

Drum expres cu importanță economică și strategică

Directorul CNAIR a subliniat importanța proiectului.

„Acest drum nu este doar infrastructură rutieră. Este axa care conectează România la granița nordică, către frontiera cu Ucraina. Este parte din arhitectura de mobilitate strategică a flancului estic NATO. Este o investiție în securitatea României, finanțată prin instrumentul european dedicat capacităților de apărare. În contextul actual din regiunea noastră, fiecare kilometru de drum expres construit între Suceava și Siret are valoare dublă: economică pentru Bucovina și strategică pentru întreaga țară”, a adăugat Cristian Pistol.

Pentru a demara proiectarea viitorului drum mai este necesară o procedură.

„Pentru a putea semna contractele și a demara proiectarea, este necesar ca Ministerul Transporturilor să asigure creditele de angajament aferente. Procedura CNSC este validată, echipele CNAIR sunt pregătite, finanțarea europeană prin SAFE este alocată. Așteptăm pasul administrativ care depinde de Minister”, a precizat directorul CNAIR.

Președintele ceh Petr Pavel, fost comandant NATO, a declarat marți pentru Financial Times că doar nouă state mai contribuie financiar la inițiativă, față de până la 18 în anul 2025.

„Inițiativa funcționează în continuare, dar noua dificultate este că doar nouă state membre mai contribuie financiar”, a spus Pavel. Potrivit acestuia, mecanismul coordonat de Praga a furnizat până la 50% din muniția de calibru mare folosită de Ucraina, motiv pentru care „nu poate fi înlocuit ușor cu altceva”.

Peste 4 milioane de obuze pentru Ucraina

Inițiativa a fost lansată în 2024 de fostul guvern de la Praga și are rolul de a cumpăra muniție pentru Ucraina de pe piețe externe, inclusiv din state non-NATO, pentru a compensa deficitul de obuze cu care se confruntă armata ucraineană în războiul cu Rusia.

De la lansarea proiectului, Cehia a coordonat livrarea către Kiev a peste 4 milioane de obuze de artilerie de calibru mare.

Premierul ceh: „Nu avem bani” pentru armele Ucrainei

Numărul statelor participante a început să scadă după revenirea la conducerea guvernului a lui Andrej Babiš, care a promis în campania electorală că cetățenii cehi nu vor mai plăti pentru arme destinate Ucrainei.

„Nu avem bani, așa că primim bani de la alte țări și apoi livrăm (muniția n.r)”, a precizat premierul ceh, explicând că guvernul său prioritizează cheltuielile interne, ținând cont de presiunile economice și de creșterea costurilor la energie.

Inițiativa a pierdut susținerea politică

Autoritățile cehe nu au anunțat ce state s-au retras din inițiativă. Un oficial militar occidental a afirmat însă pentru sursa citată că Germania și unele țări nordice continuă să participe, în timp ce alte state consideră „ciudat să plătească pentru ceva care nici măcar nu este susținut corespunzător de politicienii aflați la putere în țara care conduce inițiativa”.

În campania electorală de anul trecut, actualul premier ceh a amenințat inclusiv cu oprirea completă a programului, criticând lipsa de transparență privind utilizarea fondurilor și relația dintre proiect și Czechoslovak Group (CSG), unul dintre cei mai mari producători europeni de muniție.

Compania a fost principalul partener industrial al guvernului ceh pentru identificarea și recondiționarea obuzelor cumpărate pentru Ucraina din afara NATO.

Potrivit conducerii CSG, „unele state au renunțat să mai finanțeze inițiativa și preferă acum să cumpere muniție direct de la producători sau prin alte canale”.

Mecanismul prin care Ucraina primea obuze

Cehia coordona inițiativa pentru muniția destinată Ucrainei și căuta rapid obuze disponibile pe piața internațională, inclusiv în state din afara UE și NATO. Deși, înaintea venirii la putere a actualului guvern, participa și financiar la program, rolul principal al Pragăi era de intermediar care identifica surse de muniție pentru Ucraina, în timp ce statele participante contribuiau cu bani pentru achiziție, fără să trimită neapărat muniție din propriile stocuri.

Programul reunea state donatoare precum Germania, Danemarca și Olanda, alături de oficiali și firme cehe care coordonau achizițiile și livrările către Ucraina.

Poziția noului guvern ceh s-a văzut și în negocierile europene privind împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, unde Cehia, Slovacia și Ungaria au acceptat acordul cu condiția ca acesta să nu aibă un impact financiar asupra lor.

Polonia a primit aprobarea preliminară din partea Departamentului de Stat al SUA pentru fabricarea pe plan intern a rachetelor PAC-3 MSE pentru sistemul de apărare aeriană Patriot, a declarat ministrul adjunct al Apărării, Cezary Tomczyk.

Tomczyk a dezvăluit această evoluție într-un interviu acordat postului de televiziune privat polonez TVN24, spunând că Washingtonul și-a schimbat poziția după o perioadă de scepticism.

„Americanii au fost inițial sceptici în privința faptului că polonezii ar putea produce rachete PAC-3 pentru Patriots”, a spus el.

„După vizita noastră în SUA, cred că totul este deschis și am primit aprobarea preliminară de la Departamentul de Stat pentru a produce rachete pentru sistemele Patriot. Acestea ar urma să fie produse în industria de apărare poloneză. Este vorba despre un consorțiu – avem astfel de capacități în Polonia.”

Conform portalului industriei de apărare Defence24, Washingtonul a fost mult timp reticent în a împărtăși astfel de capacități de producție unice, dar circumstanțele schimbătoare par să-i fi schimbat calculele. Producția anuală actuală a rachetei PAC-3 MSE – cea mai recentă versiune a acesteia – se ridică la aproximativ 700 de unități, Statele Unite având ca obiectiv creșterea numărului la 2.000 până la sfârșitul anului 2030.

Stocurile SUA au fost epuizate de recentul război cu Iranul, de livrările către Ucraina și de achizițiile aliaților, inclusiv Polonia, în timp ce forțele americane încearcă, de asemenea, să își refacă și să își extindă propriile rezerve – creând cerere pentru un partener de producție.

Germania dorește, de asemenea, să găzduiască producția acelorași rachete.

Polonia operează deja două baterii Patriot și așteaptă încă șase. Având în vedere posibilele întârzieri în livrările celor mai noi rachete, armata poloneză a explorat alternative. Generalul Michał Marciniak, șef adjunct al Agenției pentru Armament, a declarat la mijlocul lunii că un contractor a fost deja selectat în acest sens.

Tomczyk a mai spus că americanii și-au exprimat un interes puternic pentru un scenariu în care Polonia ar produce muniții cu rază lungă de acțiune pentru sistemele de rachete HIMARS și rachetele Hellfire, utilizate la bordul elicopterelor Apache, printre alte platforme.

Polonia a făcut eforturi pentru localizarea producției și achizițiilor de echipamente de apărare în străinătate, inclusiv componente și service. Un centru de reparații pentru motoarele utilizate în tancurile americane Abrams urmează să fie înființat la Dęblin.

Unda verde a SUA pentru Polonia pentru producerea rachetelor Patriot este considerată o altă favoare făcută de președintele SUA, Donald Trump pentru Karol Nawrocki. Zilele trecute, SUA a anunțat suplimentarea forțelor americane din Polonia.

„Având în vedere alegerea cu succes a actualului președinte al Poloniei, Karol Nawrocki, pe care am fost mândru să-l susțin, și relația noastră cu acesta, am plăcerea să anunț că Statele Unite vor trimite încă 5.000 de soldați în Polonia.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni! Președintele DONALD J. TRUMP”, a anuțat zilele trecute Trump pe Truth Social.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat întâlnirea sa cu liderul opoziției belaruse, Sviatlana Țihanouskaia, desfășurată marți, 26 mai, în cadrul celui de-al IV-lea Summit Internațional al Orașelor și Regiunilor organizat la Kiev, potrivit Kyiv Post.

Evenimentul a reunit reprezentanți din 24 de țări, în special state europene, inclusiv toți vecinii Ucrainei, precum Polonia, Slovacia, Ungaria, Moldova, România și Belarus.

„Pentru prima dată în formatul nostru, sunt reprezentanți din Belarus. Și recent, Lukașenko a spus că este timpul ca președinții Ucrainei și Belarusului să se întâlnească. A ieșit interesant: Lukașenko a spus asta, iar Svitlana Țihanouskaia a venit”, a spus Zelenski.

Sprijin pentru Belarus. Avertismentele privind Rusia

Liderul ucrainean a spus că participanții la summit sunt susținători ai populației din Belarus care dorește să se elibereze de influența Rusiei.

„Știm că Rusia încearcă acum să tragă Belarusul și mai adânc în acest război împotriva Ucrainei. Și apreciem fiecare manifestare de sprijin din partea belarușilor pentru o Ucraină liberă. Știm că va veni o zi în care statele noastre vor avea din nou relații de bună vecinătate bazate pe independența reală atât a Ucrainei, cât și a Belarusului față de Moscova”, a spus el.

„Ucraina nu a fost niciodată o amenințare pentru Belarus. Și suntem recunoscători acelor belaruși care sunt alături de Ucraina acum, când se decide soarta atât a independenței noastre, cât și a independenței fiecărui popor care se învecinează cu Rusia”, a adăugat el.

Președintele ucrainean a mai precizat că aceste subiecte au fost discutate cu Sviatlana Țihanouskaia și delegația sa în timpul vizitei la Kiev.

Într-un interviu acordat Euronews, aceasta a susținut că liderul belarus Aleksandr Lukașenko este complet dependent de Moscova.

„Va îndeplini toate ordinele lui Putin, dar face asta împotriva voinței poporului belarus”, a spus ea.

Declarațiile vin după informații privind o discuție telefonică între președintele francez Emmanuel Macron și Lukașenko, în care acesta din urmă ar fi fost avertizat privind implicarea Belarusului în război.

„Lukașenko servește interesele Rusiei, nu interesele poporului belarus. Este gata să ne trădeze suveranitatea, independența, doar pentru a rămâne la putere. Așa că vă rog să nu credeți că Lukașenko poate fi divizat”, a spus ea.

Cooperare politică și noi inițiative la Kiev

Pe 25 mai, Sviatlana Țihanouskaia a început prima sa vizită oficială la Kiev. În discuțiile cu ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha, părțile au convenit asupra unui nou cadru de cooperare între forțele democratice din Ucraina și Belarus.

Ministerul ucrainean de externe a anunțat și numirea unui ambasador itinerant, Iaroslav Chornohor, responsabil pentru relația cu opoziția belarusă.

„Din partea noastră, facem un pas înainte – un ambasador itinerant, Iaroslav Chornohor, a fost numit în cadrul structurii Ministerului Afacerilor Externe, în special pentru a stabili o cooperare eficientă cu forțele democratice din Belarus”, a declarat Sybiha.

„Este foarte important pentru noi ca Ucraina să vadă un viitor partener și vecin într-o Belarus liberă, mai degrabă decât o amenințare. Doar o Belarus liberă și democratică va deveni un factor de stabilitate și securitate în regiune, mai degrabă decât un instrument al politicii agresive a Kremlinului”, a spus Sviatlana Țihanouskaia.

Un nou sondaj arată că liderul de extremă dreapta, Jordan Bardella, liderul partidului Adunarea Națională, este pe cale să câștige președinția franceză în 2027. Însă datele sugerează și o creștere a sprijinului pentru candidatul de extremă stânga, Jean-Luc Mélenchon, care ar putea da peste cap cursa, arată Politico în ediția de astăzi.

Conform sondajului realizat de Odoxa , publicat marți, Bardella l-ar învinge pe candidatul conservator și fostul prim-ministru Édouard Philippe cu un scor de 52% la 48% în al doilea tur al cursei pentru Élysée.

Însă întrebarea mai importantă este acum dacă Philippe va ajunge măcar în al doilea tur ca un candidat consensual pentru liberali și centriști.

Sondajul Odoxa a identificat un impuls semnificativ pentru Mélenchon, un stângist înflăcărat din partidul Franța Neînfrântă, care acum este aproape la egalitate cu Philippe în primul tur al sondajelor.

Cum arată scenariul de coșmar în Franța

French left-wing La France Insoumise (LFI) party founder Jean-Luc Melenchon during a rally on Place de la Bastille to demonstrate against the French President’s „forceful blow” two months after the legislative elections, in Paris on September 7, 2024. The desire for revenge was increased tenfold by the Newly appointed Prime minister in Matignon on September 5, 2024. While waiting for the reopening of the Assembly to try to bring down the government and the head of state organisers announce „150 mobilisation points throughout France”, starting on Place de la Bastille in Paris, on September 7, 2024. Photo by. Alexis Jumeau/ABACAPRESS.COM

Calificarea lui Mélenchon în turul doi al alegerilor de anul viitor este văzută ca un scenariu de coșmar de majoritatea partidelor politice de centru-dreapta și centru-stânga din Franța , deoarece sondajele prevăd că ar pierde semnificativ în fața extremei drepte.

Sondajul Odoxa l-a arătat pe liderul Mélenchon câștigând 16% din voturi în primul tur, față de 12% într-un sondaj similar realizat luna trecută. Sondajul l-a plasat practic la egalitate cu Philippe, care a scăzut la 17% de la 21%.

Mélenchon a fost, de asemenea, cel mai popular politician de stânga în rândul alegătorilor de stânga, devansându-i pe rivali precum fostul președinte François Hollande și europarlamentarul Raphaël Glucksmann.

Aproximativ 49% dintre alegătorii de stânga l-au susținut pe Mélenchon, comparativ cu 43% pentru Hollande și 36% pentru Glucksmann, arată sondajul.

„Pentru Édouard Philippe, acest sondaj din mai este un semnal de alarmă, având o dublă lovitură… care îl arată în urma lui Bardella în turul al doilea și în raza de acțiune a lui Mélenchon”, a scris Gaël Sliman, directorul Odoxa.

Un sondaj Odoxa publicat în noiembrie estima că liderul Adunării Naționale îl va învinge pe candidatul de extremă stânga cu 74% la 26%.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că executivul lucrează în ritm alert pentru finalizarea renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Scopul final este evitarea pierderii fondurilor europene, spune el.

Acesta a acuzat fostele guverne de întârzieri în implementarea reformelor și a proiectelor asumate.

Pîslaru a mai precizat că România încearcă să maximizeze absorbția banilor nerambursabili și să deblocheze aproximativ 4,9 miliarde de euro aflați în negociere cu Comisia Europeană.

Negocieri PNRR cu Bruxelles-ul

Acesta a precizat că discuțiile tehnice cu reprezentanții Comisiei Europene sunt în desfășurare și că obiectivul principal este salvarea investițiilor care pot fi finalizate în termen.

„Este foarte important să discutăm cu colegii din comitetele de monitorizare care sunt datele-limită. Toată lumea știe de 31 august 2026, dar după aceea mai sunt termene care curg, inclusiv depunerea cererii finale de plată până la 30 septembrie”, a explicat Pîslaru.

Unele proiecte vor fi păstrate pe granturi, iar altele vor fi mutate pe împrumuturi, în funcție de stadiul lor, a declarat marți Dragoș Pîslaru.

„Anumite investiții care sunt pe grant vor fi diminuate pentru ca să fim siguri că tot ce rămâne pe grant se finalizează. În același timp, mutăm pe grant proiecte care sunt deja într-un stadiu foarte avansat și care pot fi terminate până pe 31 august 2026”, a declarat ministrul.

Întrebat cine este persoana responsabilă de aceste întârzieri, Pîslaru a declarat că „ai avut cinci ani să faci lucrurile și patru ani nu le-ai făcut. Totul a rămas pe ultimul an”.

El a adăugat că, la momentul preluării mandatului, situația proiectelor nu era clară.

„Știam că există o supracontractare de 47 de miliarde față de puțin peste 20 de miliarde cât avea PNRR-ul și era un haos total managerial”, a afirmat Pîslaru.

În ceea ce privește reforma salarizării din sectorul public, ministrul interimar al Muncii a declarat că aceasta a fost amânată prea mult.

„Nu era dorința mea în viață să mă apuc acum de salarizare în trei săptămâni, pe ultima sută de metri”, a declarat el.

Pîslaru susține că reforma a fost începută în 2022, dar ulterior abandonată și reluată târziu, iar acum este necesară pentru a evita pierderi de fonduri europene estimate la circa 770 de milioane de euro.

„Facem lucrurile pe repede înainte pentru că aceste reforme au fost evitate”, a spus ministrul.

Proiectul inaugurat marți a inclus construirea unei noi stații de 400 kV și retehnologizarea completă a nivelurilor de tensiune existente de 220/110 kV. Stația Reșița reprezintă un nod important al magistralei energetice de 400 kV din vestul țării – Axul Banat, asigurând tranzitul energiei electrice între Porțile de Fier, Reșița, Timișoara și Arad, arată oficialii Transelectrica.

Operatorul național de sistem și transport al energiei electrice este o companie controlată de stat, care deține, prin Secretariatul General al Guvernului, 58,68% din pachetul de acțiuni.

Acestă investiție ajută la intrarea în sistemul energetic național a energiei produse de hidrocecentala de pe Dunăre prin linia 400 kV Porțile de Fier – Anina – Reșița

Totodată, în această perioadă sunt în derulare, în diferite etape, proiecte importante pentru trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porțile de Fier – Reșița – Timișoara – Săcălaz – Arad.

„Investiții colosale”

Sursa: Transelectrica

Stația 400/220/110 kV Reșița are un rol strategic în Rețeaua Electrică de Transport, contribuind direct la creșterea siguranței în funcționare a Sistemului Electroenergetic Național și la consolidarea interconectărilor regionale.

„În ultimii ani, Transelectrica a derulat și încă derulează în zona de vest a țării investiții însumate la peste 600 de milioane de lei, pentru stabilitatea sistemului electroenergetic din această zonă a țării, pentru siguranța și continuitatea alimentării cu energie electrică, pentru creșterea cu 1000 MW a capacității de racordare atât a noilor mari consumatori, cât și a noilor producători, pentru creșterea capacității de schimb transfrontalier cu vecinii din Serbia, care a ajuns astfel până la 1000 MW.  Sunt investiții colosale care au avut nevoie de măiestrie inginerească, multă muncă, încăpățânare, puterea și perseverența de a înfrunta toate dificultățile întâmpinate pentru a deveni realitate. Și au devenit realitate: LEA 400 kV de interconexiune Reșița – Pancevo, LEA 400 kV Porțile de Fier – Anina – Reșița, una dintre cele mai spectaculoase și dificile construcții de infrastructură energetică majoră, Stația Electrica de Transformare Reșița, lucrare care a pus Reșița pe harta nodurilor «autostrăzii energetice» de 400 kV, dar și a nodurilor de interconexiune”, a declarat Ștefăniță Munteanu,CEO Transelectrica.

„În prezent, lucrăm intens la magistrala de 400 kV care va lega energetic în următoarea perioadă Reșița de Timișoara, pe noul Ax de 400 kv al Banatului, de la Reșița la Timișoara/ Săcălaz până la Arad. Este o lucrare finanțată din Fondul pentru Modernizare și care face parte din Inelul de 400 kV al României pe zona de vest. Transelectrica este o companie cu adevărat strategică pentru Statul Român. Investițiile pe care le face Transelectrica deschid ușa dezvoltării economice la nivel național. Recent, Adunarea Generală a Acționarilor a aprobat pentru acest an un buget de investiții de 914 milioane de lei,  cu 30% mai mare decât anul trecut. Iar ritmul va continua să crească. Ne propunem ca, în următorii ani, să ajungem progresiv la investiții anuale de până la 1,3 miliarde de lei”, a precizat șeful Transelectrica.

Ajută la racordarea de noi capacități de producție din surse de energie regenerabilă

Sursa: Transelectrica

Trecerea la nivelul de tensiune de 400 kV răspunde cerințelor actuale de operare ale Sistemului Electroenergetic Național, crescând capacitatea, siguranța și flexibilitatea în exploatare. Investiția susține, totodată, alinierea rețelei de transport la standardele europene și la dinamica noilor fluxuri de energie.

Printre cele mai importante beneficii ale investiției din Stația Reșița se numără:

• Creșterea capacității de interconectare –  finalizarea stației de 400 kV Reșița a făcut posibilă operaționalizarea ambelor circuite ale LEA 400 kV de interconexiune Reșița – Pancevo, ceea ce conduce la creșterea cu până la 1000 MW a capacității de transport în relația România – Serbia. În același timp, finalizarea stației de 400 kV Reșița permite evacuarea puterii din stația Porțile de Fier la nivelul de tensiune de 400 kV, reprezentând un pas înainte pentru închiderea inelului de 400 kV – Axul Banat.
• Consolidarea rețelei de transport – optimizarea fluxurilor de putere și reducerea pierderilor tehnologice;
• Facilitarea integrării energiei regenerabile – crearea condițiilor pentru racordarea de noi capacități de producție din surse de energie regenerabilă.

Investiția face parte din Etapa I a programului amplu de dezvoltare și modernizare a Magistralei energetice de 400 kV din vestul țării – Axul Banat, susținut inclusiv prin Fondul pentru Modernizare, care va consolida infrastructura energetică din vestul României și va întări interconectarea cu rețeaua europeană ENTSO-E.

Potrivit companiei, lucrările au fost realizate de Asocierea Siemens Energy SRL (lider), Electrogrup SA, Retrasib SA și subcontractorul Energotech, precum și de Dacom Impex SRL și se înscriu în proiectul strategic „Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porțile de Fier–Reșița–Timișoara–Săcălaz–Arad/ Stația 400/220/110 kV Reșița”.

Ceremonia de inaugurare a avut loc în prezența conducerii companiei, a Dispecerului Energetic Național (DEN), a autorităților locale și a contractorilor, dar și a 50 de studenți ai Facultății de Inginerie Electrică și Energetică din cadrul Universității Politehnice Timișoara.

O nouă carte semnată de Alin Spânu readuce în atenție unul dintre cele mai grave atentate politice din istoria României: explozia de la Senatul României din 8 decembrie 1920, organizată de anarhistul Max Goldstein. Volumul urmărește rolul lui Saul Ozias, membru al grupării implicate în complot, și legăturile atentatului cu mișcarea bolșevică sprijinită de Moscova.

Cum a fost organizat atentatul de la Senat

În noaptea de 7 spre 8 decembrie 1920, Max Goldstein și studentul Leon Lichtblau au pătruns în clădirea Universității din București și au plantat o bombă în sala unde funcționa Senatul României. Din grupul conspiratorilor făcea parte și Saul Ozias, care însă s-a retras în ultimul moment, declarând că nu susține metodele violente.

Explozia produsă a doua zi a ucis trei persoane importante: ministrul Dimitrie Greceanu, episcopul Demetriu Radu și senatorul Spirea Gheorghiu.

Ancheta a dus către Moscova și bolșevicii locali

Potrivit volumului, ancheta autorităților române a indicat existența unei operațiuni mai ample, coordonate din exterior, cu scopul destabilizării statului român și instaurării unui regim bolșevic.

Firele complotului ar fi dus până la Kremlin, prin intermediul unor personaje precum Abraham Grinstein. Autorul susține că atentatul urmărea provocarea haosului politic, introducerea stării de asediu și răsturnarea monarhiei și a regimului democratic.

Tentative repetate de destabilizare a României

Cartea amintește și alte tentative atribuite bolșevicilor de a răsturna regimul din România între 1917 și 1920, inclusiv planuri vizând familia regală, greve și acțiuni revoluționare inspirate de Moscova și de regimul lui Vladimir Lenin.

Atentatul de la Senat este prezentat drept punctul culminant al acestor încercări de destabilizare.

Ce s-a întâmplat cu autorii atentatului

Max Goldstein a fost arestat și condamnat la 20 de ani de închisoare în celebrul proces al comuniștilor din Dealul Spirii din 1922. Leon Lichtblau s-a refugiat în URSS, unde a fost ulterior executat în timpul Marii Terori staliniste.

Saul Ozias a fost condamnat la 10 ani de muncă silnică și închis la Doftana. După refugierea în URSS, acesta s-a întors în România în 1944 ca ofițer sovietic și a trăit la București până în 1984.

O pagină uitată din istoria României

Autorul subliniază că atentatul de la Senat a fost aproape ignorat timp de un secol de istoricii români și de manualele de istorie, deși impactul său asupra societății și politicii românești a fost major.

Volumul lui Alin Spânu, bazat pe cercetări de arhivă și documente istorice, încearcă să reconstruiască în detaliu evenimentele și contextul politic al unuia dintre cele mai spectaculoase atentate din România interbelică.