Deși Google s-a angajat să își înjumătățească emisiile până în 2030, acestea au crescut cu 82% din 2019 (o creștere de 18% numai în ultimul an), potrivit raportului publicat marți, 30 iunie. Emisiile Amazon, dezvăluite miercuri, 1 iulie, au crescut cu 58% în aceeași perioadă (o creștere de 16% într-un an), chiar dacă compania a promis să atingă neutralitatea carbonului până în 2040, potrivit Le Figaro.

Un semn că problema se agravează: ambele companii poluează acum mai mult per dolar de afaceri. Cu alte cuvinte, emisiile lor cresc mai rapid decât vânzările, o premieră pentru Amazon din cel puțin 2021. „Implementarea infrastructurii de inteligență artificială se accelerează în prezent mai repede decât se decarbonizează rețeaua electrică”, recunoaște Kate Brandt, directorul de sustenabilitate al Google, citată în raportul anual de mediu al companiei. Omoloaga sa de la Amazon, Kara Hurst, recunoaște că „creșterea cererii ar putea încetini” ambițiile de mediu ale companiei.

ONU a cerut transparență

Pe 23 iunie, secretarul general al ONU, António Guterres, a cerut directorilor din domeniul inteligenței artificiale să „spună întregul adevăr” despre costul de mediu al centrelor de date. El a lansat o inițiativă care le impune să își publice amprenta (carbon, apă, sol) și apoi să treacă la energia regenerabilă până la sfârșitul deceniului. Conform unui studiu al ONU, centrele de date au consumat 448 terawați-oră de electricitate în 2025. Dacă ar fi o țară, acest lucru le-ar plasa pe locul 11 ​​în lume, după Franța.

În total, Google susține că a emis anul trecut 18,8 milioane de tone de echivalent CO2, în principal din centrele sale de date și birouri, dar mai ales din fabricarea procesoarelor și construirea de noi instalații gigantice pentru a le găzdui. Amazon, principalul furnizor de cloud computing, a emis 80,85 milioane de tone de echivalent CO2 din aceleași activități, plus depozitele, flota logistică și livrările la nivel mondial. Acest fenomen afectează întregul sector și pare probabil ca rapoartele încă nepublicate de la Meta și Microsoft să reflecte aceeași tendință.

Inteligența artificială generează consum uriaș de electricitate

Cursa globală pentru inteligența artificială, care s-a accelerat după succesul ChatGPT la sfârșitul anului 2022, îi determină pe giganții tehnologici să construiască tot mai multe centre de date – facilități care consumă cantități uriașe de electricitate, apă de răcire, beton, oțel și cipuri. Consumul de electricitate al Google s-a dublat în trei ani și se apropie de cel al unei țări precum Grecia. La Amazon, emisiile legate de construcția centrelor de date au crescut cu peste 40% într-un singur an. Majoritatea acestei poluări este indirectă: 85% din amprenta Google și 76% din cea a Amazon provin din lanțurile lor de aprovizionare, situate în mare parte în Asia și încă puternic dependente de combustibilii fosili.

În rapoartele lor anuale voluminoase, ambele companii își laudă eforturile. Google susține că a semnat un număr record de contracte de energie regenerabilă în 2025 (12 gigawați), investind totodată și în energie nucleară și geotermală. Amazon, la rândul său, se prezintă drept principalul cumpărător mondial de energie regenerabilă pentru al șaselea an consecutiv. De asemenea, investește în reactoare nucleare mici și se mândrește cu o flotă de peste 52.000 de autoutilitare electrice.

Într-un mesaj pe X, Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate din Rusia, a amenințat Finlanda că se află pe lista țintelor potențiale ale unor atacuri cu arme nucleare, după ce țara a aderat la NATO în urmă cu doi ani, iar recent a ridicat restricția privind găzduirea armelor nucleare.

„Finlanda a ridicat interdicția privind găzduirea armelor nucleare. Ce schimbă acest lucru pentru finlandezi? Doar un lucru minor: țara lor se află acum pe lista țintelor nucleare ale Rusiei. Bucură-te, Finlanda, ai atins apogeul securității!”, a scris Medvedev într-un mesaj publicat pe rețeaua X.

Finland has lifted its ban on hosting nuclear weapons. What does that change for the Finns? Just one minor thing: their country is now on Russia’s nuclear target list. Rejoice, Finland, you’ve reached peak security!

— Dmitry Medvedev (@MedvedevRussiaE) July 2, 2026

Finlanda a ridicat interdicția privind armele nucleare

Reacția oficialului rus vine după ce în luna iunie, parlamentul finlandez a aprobat ridicarea interdicției privind armele nucleare pe teritoriul său.  Decizia a fost luată miercuri în parlament, cu 125 de voturi pentru și 61 împotrivă și deschidea calea ca Finlanda să faciliteze circulația armelor nucleare pe teritoriul său.

După vot, Ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen, a salutat această măsură ca fiind „esențială” pentru securitatea Finlandei, dar a insistat asupra faptului că țara nu are intenția de găzdui permanent arme nucleare pe teritoriul său.

Până la această decizie, legea data din anii ’80 și interzicea importul, deținerea, fabricarea și detonarea explozivilor nucleari pe teritoriul Finlandei.

Țara care vrea să urmeze modelul Finlandei

În această săptămână, președintele Lituaniei Gitanas Nauseda a anunțat că partidele parlamentare au convenit asupra unui plan de eliminare a unei prevederi constituționale care interzice amplasarea armelor nucleare pe teritoriul țării. În motivarea demersului a fost invocată deteriorarea situației geopolitice regionale.

Constituția noastră a fost redactată într-o perioadă în care circumstanțele geopolitice erau complet diferite”, a afirmat Nausėda, conform Reuters.

Președintele lituanian a declarat că, în prezent, nu există planuri imediate pentru stocarea de arme nucleare în Lituania, însă eliminarea interdicției constituționale ar permite țării să nu fie constrânsă în cazul în care situația de securitate se va modifica în viitor.

Deputatul PSD Marius Budăi a transmis un mesaj acid premierului interimar, susținând, într-o postare pe Facebook, că ideea unui „guvern de armistițiu”, promovată de Bolojan, reprezintă o propunere anterioară a social-democraților.

„Maestrul incontestabil al răzgândirilor strategice, domnul Ilie Bolojan, tocmai a inventat… apa caldă. Sau, mă rog, a preluat-o din spațiul public, fără ghilimele. Noua „găselniță” de geniu se numește “Guvernul de armistițiu”. Sună nobil, sună a pace generală, dar mai ales sună a… exact ce propunea PSD încă de când s-a prăbușit primul pion pe tabla de șah”, a scris Budăi pe Facebook.

Budăi: Bolojan și-a modificat poziția în negocierile pentru formarea Guvernului

Social-democratul mai susține că Bolojan și-a modificat în repetate rânduri poziția în negocierile pentru formarea Guvernului și vorbește despre o serie de „armistiții” care, în opinia sa, nu au fost respectate.

„Logica de fier a domnului Bolojan devine de-a dreptul fascinantă dacă ne uităm la palmaresul „armistițiilor” de până acum. Armistițiul nr. 1: Chiar Guvernul Bolojan trebuia să fie un armistițiu doctrinar. Rezultatul? Încălcat grosolan de domnul Bolojan încă de la început. Armistițiile nr. 2, 3 & 4: Formulele cu domnii Tomac și Veștea și Guvern minoritar PSD. Alte „armistiții” de fațadă, bune doar ca praf în ochii tuturor. Armistițiul suprem (Cel de-acum): Marea coaliție pro-occidentală… fără domnul Bolojan premier. Adică exact formula de la care s-a plecat de la bun început. Strategia este deja de manual: de fiecare dată când președintele Nicușor Dan și restul partidelor reușesc, prin minune, să bifeze toate condițiile absurde puse de premierul demis, hop!, mai apare o condiție sau o declarație-șoc”, a continuat Budăi.

Critici la adresa lui Bolojan și USR

Acesta susține că obiectivul premierului interimar și al USR nu ar fi formarea rapidă a unui nou Executiv, ci prelungirea perioadei în care Guvernul interimar rămâne în funcție.

„Să aștepți ca domnul Bolojan și USR să fie de acord cu un guvern este ca și cum ai merge tot înainte și te-ai aștepta să atingi orizontul – oricât de mulți pași faci spre condițiile lor, ei se îndepărtează cu exact aceeași distanță. Se mai schimbă o regulă în timpul jocului, pentru că miza nu este stabilitatea economică, nici nivelul de trai al românilor. Miza este mult mai pământeană – cum să mai prindem o zi, o săptămână, o lună pe scaunul de la Palatul Victoria, chiar și din postura de interimar ilegitim. Când nu mai ai argumente, furi idei din spațiul public (…) Plagiatul și oportunismul politic n-au arătat niciodată atât de… „responsabile”, a conchis Budăi.

Blocaj politic de aproape două luni

România se află într-un blocaj politic de aproape două luni, după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură în data de 5 mai.

De atunci, negocierile dintre principalele partide nu au dus la formarea unei majorități, disputa centrală fiind legată de funcția de premier și de garanțiile cerute pentru susținerea viitorului cabinet.

După căderea Guvernului Bolojan, președintele Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Eugen Tomac, însă acesta și-a depus mandatul după ce nu a găsit sprijin suficient. Ulterior, Adrian Veștea a fost desemnat pentru funcția de premier, dar guvernul propus de el a fost respins la vot.

Cabinetul Veștea avea nevoie de 233 de voturi pentru a fi învestit, însă a obținut doar 189. În acest context, varianta unui guvern „de armistițiu” este discutată ca posibilă soluție pentru ieșirea din criză.

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Biroul Teritorial Neamț au dispus, la data de 2 iulie 2026, reținerea a doi inculpați cercetați pentru trafic de droguri de risc, respectiv complicitate la trafic de droguri de risc.

Potrivit anchetatorilor, în cursul anului 2026, unul dintre suspecți ar fi înființat și dezvoltat, în curtea locuinței sale din comuna Dragomirești, județul Neamț, o cultură de canabis destinată comercializării. La întreținerea plantației ar fi fost ajutat de cel de-al doilea inculpat.

Solar de aproximativ 1.700 de metri pătrați

În urma percheziției, anchetatorii au descoperit un solar de aproximativ 170 de metri lungime și 10 metri lățime, în care se aflau 2.669 de plante de canabis, cu o greutate totală de aproximativ 2,4 tone de masă vegetală verde.

Potrivit DIICOT, plantele se aflau în diferite stadii de dezvoltare, o parte fiind deja ajunse la maturitate și având muguri. Cultura era organizată pe rânduri bine delimitate, fiecare plantă beneficiind de irigare individuală, iar în interiorul solarului funcționa un termostat destinat controlului temperaturii și umidității. În apropierea plantației a fost identificat și un bazin de apă cu o capacitate de aproximativ 10.000 de litri, utilizat pentru alimentarea sistemului de irigații.

Laborator complet pentru procesarea canabisului

În aceeași curte, procurorii au descoperit într-o anexă un spațiu amenajat ca laborator de prelucrare, uscare, porționare și ambalare a canabisului.

Potrivit comunicatului DIICOT, în interior se aflau:

• ventilator;
• prese hidraulice;
• mese de lucru;
• foarfece speciale pentru curățarea mugurilor;
• dispozitive de vidare;
• lămpi UV;
• site și alte echipamente utilizate pentru obținerea hașișului.

În timpul percheziției au mai fost ridicate:

• 88 de kilograme de masă vegetală uscată (muguri, frunze și tulpini de canabis);
• 400 de grame de muguri de canabis;
• 50 de grame de rășină de canabis;
• 50 de grame de canabis congelat;
• cântare de mare precizie și alte mijloace de probă.

Procurorii cer arestarea preventivă

DIICOT a anunțat că, vineri, procurorii au sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Neamț cu propunerea de arestare preventivă a celor doi inculpați pentru o perioadă de 30 de zile.

Acțiunea a fost desfășurată împreună cu polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Neamț, cu sprijinul polițiștilor din cadrul Secțiilor de Poliție Rurală 6, 5 și 2, al Poliției Municipiului Piatra Neamț, al luptătorilor Serviciului pentru Acțiuni Speciale din cadrul IPJ Neamț și al jandarmilor Inspectoratului de Jandarmi Județean Neamț.

DIICOT precizează că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.

„Este ceva ce ne preocupă foarte mult”, a declarat Thierry Gouvenou, directorul tehnic al Turului Franței. „Nu este prima dată când ne confruntăm cu asta, dar de data aceasta este mai rău din cauza a ceea ce am experimentat deja în mai și iunie”, relatează The Guardian.

Turul a fost deraiat în trecut de războaie, greve, tulburări civile și pandemie, dar nicio etapă nu a fost niciodată anulată din cauza căldurii extreme.

Posibilitatea ca acest lucru să se întâmple în timpul cursei din acest an a devenit reală după ce în unele regiuni din Franța și Spania au fost prognozate din nou temperaturi de până la 44 de grade Celsius.

Următoarea perioadă de caniculă extremă ar putea afecta plutonul chiar duminică, când a doua etapă a Turului, de-a lungul a 168 de kilometri ondulați, va urma coasta Mediteranei, de la Tarragona la Barcelona.

Canicula a perturbat și alte curse

Cursele recente au fost afectate de căldură arzătoare. În Turul Elveției, lidera generală Elisa Longo Borghini a suferit o insolație și a pierdut aproape 10 minute în fața rivalelor sale. Italianca a fost extrem de afectată la linia de sosire și i-a fost greu să-și amintească cursa.

„Insolația este o urgență extrem de gravă”, a declarat Emilio Magni, directorul medical al echipei XDS Astana care participă la Tur. „Sistemele de reglare a temperaturii din creier încep să cedeze. Apoi, activitatea cardiacă, circulația și dilatarea vaselor de sânge sunt afectate. Este ca un scurtcircuit.”

Deși protocolul privind vremea extremă aplicat ciclismului profesionist permite măsuri suplimentare, cum ar fi hrănirea și băutura suplimentară, nu există prea multe măsuri care să se alinieze cu temperaturile din cuptorul înregistrate luna trecută în Franța.

„În trecut, am deschis zona de alimentare de la început până la sfârșit și am prelungit limita de timp. De câțiva ani, avem și motociclete cu băuturi reci, pentru motocicliști”, a spus Gouvenou.

Cicliștii au solicitat deja ore de start mai devreme

O altă posibilitate ar fi ca etapele Turului să înceapă mult mai devreme în cursul zilei, însă cursa este prizonieră propriului renume globale. Programul televiziunilor internaționale dictează ca momentele cheie să aibă loc în căldura zilei, deși cicliștii au solicitat deja ore de start mai devreme pentru a evita temperaturile toride de la mijlocul după-amiezii.

„În loc ca etapa să înceapă atât de târziu cum facem acum, ar trebui să o mutăm la ora nouă dimineața pentru a se termina la ora două și jumătate după-amiaza”, a declarat Pascal Chanteur, președintele sindicatului cicliștilor profesioniști din Franța.

Cel mai recent val de căldură din Franța, cel mai fierbinte de la începutul înregistrărilor, a dus la o creștere a numărului de decese și la închiderea școlilor și a atracțiilor turistice. Acest lucru a intensificat, de asemenea, cerințele asupra serviciilor de urgență, pe care Turul în sine se bazează în mare măsură, atât pentru a proteja plutonul, cât și pentru a proteja spectatorii.

Însă Turul este de o asemenea amploare încât nu își poate modifica programul cu preaviz scurt.

„Trebuie să țineți cont că peste 28.000 de polițiști, personal al serviciilor de urgență și jandarmi sunt mobilizați pentru traseul Turului”, a declarat directorul cursei, Christian Prudhomme. „Acestea nu sunt aranjamente pe care le faceți în ultimul moment. Putem scoate câțiva kilometri din etapă sau putem începe cu o jumătate de oră mai devreme, dar asta nu va face o mare diferență.”

Fotografii publicate de presa de stat iraniană îl arată pe generalul Ahmad Vahidi participând la o reuniune privind organizarea funeraliilor lui Khamenei, iar ulterior stând lângă sicriul acestuia în cadrul unei ceremonii restrânse organizate joi seara în apropierea fostei reședințe a liderului suprem.

Experții susțin că Vahidi a devenit una dintre figurile-cheie în definirea poziției dure a Iranului în negocierile privind un posibil acord permanent care să pună capăt războiului cu Statele Unite, arată AP.

El este considerat membru al unui cerc restrâns aflat în contact direct cu noul lider suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, care se află încă în ascunzătoare după ce ar fi fost rănit în atacurile israeliene din 28 februarie, în urma cărora a fost ucis tatăl său, Ali Khamenei.

Vahidi nu mai fusese văzut în public din 8 februarie, cu câteva săptămâni înainte de izbucnirea războiului cu Iranul.

Imagini difuzate de presa de stat iraniană au surprins ceremonia de comemorare organizată pentru Khamenei în apropierea husseiniyah-ului din complexul său rezidențial din Teheran. Un atac aerian israelian desfășurat în primele momente ale războiului l-a ucis pe Khamenei și pe mai mulți membri ai familiei sale.

Sicriul lui Khamenei, acoperit de un steag roșu

Potrivit presei de stat, trupul lui Khamenei a fost depus într-un sicriu așezat pe o scenă, în fața căruia erau aliniate lalele roșii. De tavan atârnau ceea ce păreau a fi fluturi din hârtie.

Ulterior, presa de stat a difuzat imagini cu sicriul lui Khamenei acoperit de un steag roșu pe care era inscripționată cu litere albe expresia „Ya Hussein”, o formulă șiită care evocă martiriul din secolul al VII-lea al nepotului profetului Mahomed. Steagul fusese arborat anterior deasupra sanctuarului cu cupolă aurită Imam Hussein din Karbala, Irak.

În tradiția șiită, steagul roșu simbolizează atât sângele vărsat al unei persoane ucise pe nedrept, cât și un apel la răzbunare.

Începând de sâmbătă, Iranul va organiza funeralii care se vor desfășura pe parcursul mai multor zile, iar trupul lui Khamenei va fi transportat în mai multe orașe din Iran și din Irak.

Ceremoniile vor începe la Marele Mosalla din Teheran, unde autoritățile intenționează să închidă străzi și să perturbe activitățile cotidiene pentru a permite mulțimilor să îi aducă un ultim omagiu liderului care a condus Iranul timp de decenii și a menținut o poziție de confruntare față de Occident.

Potrivit ISU Maramureș, alerta a fost dată în jurul orei 4:00. La fața locului au fost mobilizate trei autospeciale de stingere cu apă și spumă, o autoscară pentru intervenție și salvare de la înălțime, două echipaje de prim ajutor SMURD, o cisternă pentru alimentare cu apă și două autospeciale de primă intervenție și comandă.

La sosirea echipajelor,incendiul se manifesta generalizat, prin ardere violentă, pe o suprafață de aproximativ 200 de metri pătrați. Flăcările au cuprins inclusiv turla bisericii, existând pericolul iminent de prăbușire a structurii.

Pompierii au reușit să localizeze incendiul și continuă intervenția pentru lichidarea focarelor și înlăturarea efectelor produse de incendiu.

Documentul a fost găsit la sfârșitul lunii mai de Michael Scurr, voluntar la The National Archives din Kew, în vestul Londrei, în timp ce inventaria o colecție de corespondență a Marinei Regale britanice din secolul al XVIII-lea, mai arată The Guardian.

„A fost doar o dimineață obișnuită de joi”, a povestit Scurr. Totul s-a schimbat în momentul în care a desfăcut un document care începea cu celebra formulare: „In Congress, July 4, 1776. A declaration by the representatives of the United States of America…”

Una dintre doar 11 copii cunoscute

Potrivit Arhivelor Naționale britanice, documentul aparține așa-numitei „Exeter printing”, una dintre primele ediții tipărite ale Declarației de Independență. Specialiștii estimează că au supraviețuit doar 11 exemplare, iar copia descoperită la Londra este singura cunoscută în afara Statelor Unite.

Documentul a fost tipărit la Exeter, New Hampshire, între 16 și 19 iulie 1776. Sursa foto: The National Archives

Documentul a fost tipărit în orașul Exeter, New Hampshire, între 16 și 19 iulie 1776, la câteva zile după adoptarea Declarației de Independență la Philadelphia, pe 4 iulie 1776.

Cum a ajuns documentul în arhivele britanice

Descoperirea este considerată excepțională nu doar datorită rarității documentului, ci și pentru că cercetătorii au reușit să-i reconstituie aproape complet traseul. Potrivit Arhivelor Naționale, copia se afla la bordul vasului american Dalton, o navă de tip privateer (o navă corsar, n.e.) autorizată de Congresul Continental să atace nave britanice în timpul Războiului de Independență. Nava a fost capturată de Marina Regală britanică în largul coastelor Spaniei, în decembrie 1776.

Mai multe documente aflate la bord au fost trimise ulterior Curții Amiralității, însă copia Declarației de Independență a fost înregistrată simplu drept „un alt document”, fiind uitată în arhive timp de peste două secole.

Un document care arată cum circulau știrile în 1776

Graham Moore, specialist în documente istorice la The National Archives, spune că valoarea descoperirii depășește raritatea exemplarului. „Este vorba despre știri în anul 1776”, a explicat acesta, referindu-se la faptul că astfel de exemplare erau tipărite rapid și distribuite în colonii pentru ca vestea proclamării independenței să ajungă cât mai repede la populație. Istoricii cred că Eleazer Johnson, căpitanul navei Dalton, ar fi cumpărat exemplarul în apropiere de Portsmouth, New Hampshire, înainte ca vasul să plece spre Europa.

Povestea echipajului continuă după capturare

După capturarea navei, cei aproximativ 120 de membri ai echipajului – americani, britanici, irlandezi, scoțieni, francezi și danezi – au fost duși în Anglia și închiși la Old Mill Prison din Plymouth. Printre ei se afla și Daniel Cottle, descris în registrele vremii drept un marinar de culoare liber, un detaliu care oferă noi perspective asupra diversității celor implicați în Războiul de Independență al Statelor Unite.

Șefa departamentului de arhive juridice, Amanda Bevan, spune că își imaginează căpitanul citind Declarația de Independență echipajului înainte de plecare. „Îmi place să-mi imaginez că Eleazer Johnson le citea documentul celor 120 de oameni de la bord și le explica de ce își riscau viața”, a declarat aceasta.

Descoperirea, anunțată înaintea aniversării a 250 de ani

Anunțul vine cu puțin timp înainte ca Statele Unite să marcheze, pe 4 iulie, 250 de ani de la adoptarea Declarației de Independență. Directorul executiv al Arhivelor Naționale britanice, Saul Nassé, a descris documentul drept „o amintire puternică a faptului că istoria Revoluției Americane este, în esență, una transatlantică”.

El a subliniat că valoarea excepțională a exemplarului nu ține doar de raritatea sa, ci și de proveniența documentată pas cu pas: de la tipografia din Exeter, la bordul unei nave americane, apoi în mâinile Marinei Regale britanice și, în cele din urmă, în Arhivele Naționale ale Marii Britanii, unde a rămas nedescoperit mai bine de 250 de ani.

Un studiu coordonat de cercetători de la Universitatea din Glasgow a analizat datele a peste 91.000 de participanți din proiectul UK Biobank, monitorizați, în medie, timp de 12 ani cu ajutorul unor dispozitive purtabile care au înregistrat nivelul de activitate fizică, arată The Guardian. Rezultatele sugerează că perioadele lungi de sedentarism, în special cele care depășesc 30 de minute fără întrerupere, sunt asociate cu un risc mai mare de deces cauzat de cancer.

Fiecare oră suplimentară de sedentarism continuu crește riscul

Potrivit autorilor, riscul nu este legat doar de timpul total petrecut stând jos într-o zi, ci și de durata fiecărei perioade neîntrerupte de inactivitate. Analiza arată că fiecare oră suplimentară de sedentarism continuu este asociată cu o creștere cu aproximativ 10% a riscului de deces prin cancer. Autorii subliniază însă că studiul este unul observațional și identifică o asociere statistică. Totodată, studiul nu demonstrează că sedentarismul ar fi cauza directă a creșterii riscului.

Pauzele scurte pot face diferența

Cercetătorii au analizat și efectele înlocuirii unei părți din timpul petrecut stând jos cu activitate fizică. Rezultatele indică faptul că înlocuirea unei ore de sedentarism zilnic cu activități fizice ușoare, precum mersul lent, călcatul hainelor sau spălatul vaselor, a fost asociată cu un risc cu 12% mai mic de deces prin cancer. În același timp, 30 de minute de activitate fizică moderată, precum mersul pe jos într-un ritm obișnuit, au fost asociate cu o reducere de 8% a riscului.

Mișcarea fizică este asociată cu reducerea riscului de cancer. Sursa foto: Mediafax Foto

Cea mai mare diferență a fost observată în cazul activităților intense: înlocuirea a cinci minute de sedentarism cu cinci minute de activitate fizică viguroasă a fost asociată cu un risc cu 22% mai mic.

Specialiștii: și mișcările ușoare contează

Autorul principal al studiului, dr. Frederick Ho, afirmă că rezultatele sugerează că recomandările privind sănătatea nu ar trebui să se concentreze exclusiv pe exercițiile fizice intense. „Datele noastre arată că statul jos mai mult de 30 de minute fără întrerupere este asociat în mod special cu un risc mai mare de cancer. Vestea bună este că întreruperea acestor perioade chiar și printr-o scurtă plimbare poate avea un efect protector”, a declarat cercetătorul. Acesta a adăugat că și mișcările ușoare, adesea ignorate în ghidurile actuale, pot avea un rol important în reducerea riscurilor asociate sedentarismului.

Sunt necesare cercetări suplimentare

Autorii atrag atenția că studiul are și limitări. Fiind o analiză observațională, rezultatele nu demonstrează o relație directă de cauzalitate între perioadele lungi de sedentarism și decesul prin cancer. Profesorul Kevin McConway, specialist în statistică aplicată la Open University, care nu a participat la cercetare, consideră că rezultatele sunt relevante. Totuși, el mai spune că sunt necesare studii suplimentare pentru confirmarea concluziilor. Până atunci, cercetătorii recomandă un obicei simplu: ridicarea de pe scaun și câteva minute de mișcare la fiecare jumătate de oră, chiar dacă este vorba doar despre mers prin birou sau activități casnice ușoare.

Poliția din New York a declarat pentru AFP că a primit un apel în care se anunța că un bărbat și-a dat foc în apropierea sediului Organizației Națiunilor Unite. „A fost declarat mort la Spitalul Bellevue” din Manhattan, a declarat poliția, adăugând că a fost deschisă o anchetă. Nu au dezvăluit motivul faptei, dar New York Post a relatat că bărbatul purta un steag tibetan în momentul respectiv, potrivit Le Figaro.

Tencho Gyatso, președintele Campaniei Internaționale pentru Tibet, l-a identificat pe decedat drept Lobga Rangzen, „un avocat neobosit al Tibetului, care s-a dedicat creșterii pașnice a gradului de conștientizare a publicului cu privire la criza drepturilor omului din Tibet” . „Suntem întristați de acest incident tragic și îngrozitor și transmitem condoleanțe familiei sale”, a declarat purtătorul de cuvânt al secretarului general al ONU, António Guterres, într-un comunicat pentru AFP.

Acoperire legală pentru politicile de asimilare a minorităților

Tencho Gyatso a clarificat că Lobga Rangzen a condamnat ferm o nouă lege privind „unitatea etnică” adoptată de China. Oficial, aceasta își propune să creeze o identitate națională „comună” între grupurile etnice și să „consolideze coeziunea” în cadrul țării, în special prin formalizarea politicilor menite să promoveze mandarina ca „limbă națională comună”. Legea incriminează implicarea în „activități teroriste violente, activități separatiste etnice sau activități extremiste religioase”.

China recunoaște oficial 55 de minorități etnice în interiorul granițelor sale, însă politicile guvernamentale au făcut deja din mandarină limba de predare în unele regiuni cu populații minoritare numeroase, cum ar fi Tibetul. Apărătorii drepturilor omului consideră că această nouă lege a fost elaborată pentru a oferi acoperire legală politicilor de asimilare forțată a minorităților în beneficiul majorității Han.

Tibetul, provincie a Chinei din 1950

Tibetul a fost invadat în 1950 de trupele chineze, care l-au transformat într-o provincie a Chinei. Dalai Lama, în vârstă de 90 de ani, locuiește în India de când a fugit din Lhasa, capitala Tibetului, după ce trupele chineze au înăbușit o revoltă în 1959. Politica „căii de mijloc”, susținută de mult timp de șeful comunității spirituale tibetane, vizează autonomia și „soluționarea conflictului sino-tibetan prin non-violență, dialog și beneficii reciproce”.