Mediafax

Potrivit presei de stat, Kim Jong Un a prezidat ceremonia de relansare a navei de război Kang Kon la șantierul naval Rajin din nordul țării. Nava, care se scufundase parțial în luna mai în timpul unei lansări ratate, a fost reparată complet în două săptămâni, a spus Kim, subliniind că incidentul nu a întârziat planurile regimului de extindere a flotei.

Liderul nord-coreean a declarat că, până în 2026, vor fi construite încă două distrugătoare similare, fiecare de 5.000 de tone, și că acestea vor fi desfășurate în Oceanul Pacific pentru a întări poziția maritimă a statului.

Kang Kon este al doilea distrugător cunoscut al Coreei de Nord și este considerat o navă cheie în strategia de modernizare a forțelor navale. Sudul estimează că nava este echipată comparabil cu distrugătorul Choe Hyon, lansat în mai cu sprijinul Rusiei.

Articolul Coreea de Nord relansează un distrugător avariat și promite mai multe nave de război în Pacific apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Şantierul Naval Damen din Galaţi va avea statut oficial de şantier militar, începând cu 1 iulie 2025. Declarația a fost făcută în timpul la conferinţei Defense Romania Security Dialogue 2025 organizată de DCNews Media Group.

Practic, șantierul gălățean se va axa pe producția militară. De altfel, în ultimii ani unitatea de la Galați a avut contracte majore și a produs peste 30 de nave militare pentru ţări membre NATO şi UE.

„Şantierul nostru de la Galaţi, începând din 1 iulie, este şantier militar. Noi suntem într-un proces de tranziţie în a-l aduce la standardele militare pentru că acolo vom produce cu preponderenţă nave militare şi avem în plan să producem, să livrăm nave militare inclusiv după 2034 la Galaţi. Compania Damen este o companie înfiinţată şi deţinută de către familia Damen, deci nu este o companie listată la bursă, asta ne creează foarte multe avantaje din perspectiva decizională a flexibilităţii şi dinamismului pe care îl avem. Avem peste 30 de şantiere în toată lumea şi avem peste 12.000 de angajaţi. Cea mai mare investiţie este la Galaţi unde angajăm 2000 de oameni în şantier şi trebuie să subliniez că sunt aproximativ 300 de ingineri, toţi români, în general arhitecţi navali, care lucrează în proiectare sau în producţie la Galaţi. Producem în general cam 160 de nave pe an. Dintre acestea, cele mai importante pentru noi au devenit cele militare. Din anul 2000, de când avem şi şantierul de la Galaţi, noi am produs peste 300 de nave militare. La Galaţi s-au produs peste 30 de nave militare pentru state NATO şi state UE”, a declarat Gheorghe Savu în cadrul conferinţei, potrivit presei locale.

Statul român nu a comandat până acum nicio navă militară la Damen Galaţi.

Articolul Şantierul Naval Damen Galaţi devine șantier militar. În ultimii ani a produs zeci de nave militare NATO și UE apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Israelul a lansat vineri atacuri asupra Iranului, spunând că a vizat „inima” programului nuclear iranian. În urma acestor lovituri, a fost ucis Hossein Salami, liderul Gărzilor Revoluționare Islamice, împreună cu alți comandanți militari și oameni de știință din domeniul nuclear.

După atacul puternic al Israelului asupra statului iranian, Donald Trump a comentat atacurile israeliene asupra Iranului din cursul dimineții de vineri.

El a scris o postare lungă pe platforma sa Truth Social, îndemnând Iranul să ajungă la o înțelegere cu Statele Unite și să accepte ideea că nu va avea o armă nucleară.

„Am oferit Iranului șansă după șansă de a încheia un acord. Le-am spus, în cele mai puternice cuvinte, să o facă, dar indiferent cât de mult au încercat, indiferent cât de aproape au fost, pur și simplu nu au reușit să o facă”, a scris președintele american.

De asemenea, președinte american Donald Trump a mai adăugat câteva răspunsuri, vineri, despre atacul Israelului împotriva Iranului. Într-un interviu pentru ABC News, acesta a descris acțiunea ca fiind „excelentă” și a transmis că vor urma și alte lovituri.

„Cred că a fost excelent. Le-am dat o șansă și nu au profitat de ea. Au fost loviți dur, foarte dur. Au fost loviți la fel de tare cum poți fi lovit. Și vor mai urma. Mult mai mult”, a declarat Trump, citat de un reporter ABC, pe X.

Trump a transmis că Iranul a primit o oportunitate, dar nu a profitat de ea. Trump a spus că reacția Israelului nu se va opri aici și că urmează represalii mai dure.

Urmărește LIVE UPDATES privind atacurile dintre cele doua state din Orientul mijlociu AICI.

Articolul Trump: Atacul Israelului asupra Iranului este „excelent”, dar vor urma și altele apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Statele membre ale blocului comunitar intenționează să crească capacitatea de producție nucleară de la 98 GW în prezent la 109 GW, în următorii 25 de ani. Atingerea acestui obiectiv necesită peste 240 miliarde de euro, arată documentele preliminare ale Comisiei Europene, citate vineri de Reuters. Mai exact, 205 miliarde de euro pentru construirea de noi centrale nucleare și 36 de miliarde de euro pentru extinderea duratei de viață a reactoarelor deja existente, scrie Reuters.

Finanțarea ar trebui să vină atât din surse publice, cât și private. Însă, din cauza riscurilor mari și a costurilor inițiale ridicate, investitorii privați sunt adesea reticenți, iar Comisia Europeană spune că este necesară „o combinație de surse de finanțare diversificate și instrumente de reducere a riscurilor” pentru a face aceste investiții mai atractive.

Energia nucleară a generat aproximativ 24% din electricitatea UE anul trecut, însă proiectele nucleare recente din Europa au depășit bugetele, confruntându-se cu întârzieri semnificative. „O întârziere de cinci ani a proiectelor planificate ar adăuga 45 de miliarde de euro la nota de plată totală până în 2050”, au explicat reprezentanții Executivului european.

În prezent, 12 din cele 27 de țări membre ale UE dețin reactoare nucleare, cea mai mare flotă aparținând Franței. Slovacia și Ungaria construiesc unități noi, iar alte țări, precum Polonia, plănuiesc să-și construiască primele centrale.

Program-pilot de 500 milioane de euro

Discuțiile despre rolul energiei nucleare în tranziția verde constituie de multă vreme dezacorduri între țările UE. Franța susține puternic energia nucleară, în timp ce Germania, sub guvernele anterioare, s-a opus acesteia datorită percepției publice negative, inflențată de accidentele de la Fukushima și Cernobîl.

Din acest motiv, politicile energetice europene nu au inclus până acum obiective clare sau stimulente pentru dezvoltarea nucleară, iar bugetul UE nu finanțează construcția de noi centrale.

Totuși, Comisia și Banca Europeană de Investiții pregătesc un program-pilot de 500 de milioane de euro pentru contracte de achiziție de energie pe termen lung și cu prețul stabilit în prealabil (Power Purchase Agreements), la care vor fi eligibile și proiectele nucleare. Acesta ar putea reprezenta primul pas în sprijinirea concretă a sectorului nuclear la nivel european.

Articolul Proiectele UE pentru energia nucleară a următorilor 25 de ani au nevoie de investiții uriașe apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, le-a cerut parlamentarilor să renunțe la deconturile pentru chirie dacă au proprietăți în Capitală.

„Le-am cerut tuturor colegilor parlamentari să renunțe de urgență la sumele provenite din deconturi ale chiriei în condițiile în care au o proprietate în Capitală! Aceste deconturi nu își găsesc vreo justificare în condițiile în care, în aceste zile, discutăm despre măsuri pentru reducerea deficitului bugetar și a cheltuielilor publice!”, a scrie pe Facebook, vineri, Sorin Grindeanu.

Grindeanu: „Parlamentarii social-democrați să fie primii care dau dovadă de cumpătare”

El spune că își dorește ca parlamentarii social-democrați să fie primii care dau un exemplu de cumpătare și de restrângere a cheltuielilor ce implică bani publici, chiar dacă legea permite astfel de deconturi.

„De aceea, am solicitat ca legea care permite decontarea acestor cheltuieli să fie modificată, în regim de urgență, în această sesiune parlamentară, astfel încât astfel de deconturi să nu mai fie posibile! Românii au nevoie de solidaritate!
Economia României are nevoie de cumpătare, iar politicienii trebuie să fie primii care să fie solidari!”, a adăugat Grindeanu.

Potrivit Europa Liberă, 270 de deputați din cei 331 din Parlamentul României primesc bani pentru chirie în București. Unii dintre ei au însă proprietăți în București sau în Ilfov, alții le-au vândut înainte de a intra în funcție. Unii au fost aleși chiar pe listele de la București sau Ilfov. Din cei 270 de deputați care primesc bani pentru chirie în Capitală, 20 au proprietăți chiar în București sau Ilfov.

Articolul Grindeanu: „Le-am cerut tuturor colegilor parlamentari să renunțe de urgență la sumele provenite din deconturi ale chiriei, dacă ei au o proprietate în Capitală” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Decizia Curții de Apel a celui de-al 9-lea Circuit al SUA nu presupune însă automat că instanța îi va da dreptate în cele din urmă lui Trump, informează Reuters.

Anterior, judecătorul Charles Breyer din districtul american San Francisco a constatat că desfășurarea trupelor Gărzii Naționale de către Trump a fost ilegală. Hotărârea de 36 de pagini a lui Breyer a dispus ca Garda Națională să revină sub controlul guvernatorului Californiei, Gavin Newsom, care a inițiat cazul.

Ordinul lui Breyer a fost suspendat la aproximativ două ore și jumătate mai târziu. Biroul de presă al lui Newsom a menționat că instanța „a pus o pauză temporară hotărârii, dar nu a anulat-o”.

„Sunt încrezător, pe baza revizuirii celor 36 de pagini, că (ordinul, n.r.) va rămâne în vigoare”, a declarat Newsom.

Trump a salutat hotărârea instanței într-o postare pe rețelele de socializare, vineri.

Articolul Curte de Apel SUA: Trump poate desfășura în continuare trupe ale Gărzii Naționale în Los Angeles apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Contactat de Gândul, Ionuț Dumitru, fost președinte al Consiliului Fiscal, nu a infirmat și nici nu a confirmat informația.

„Nu am niciun comentariu. Ăsta e comentariul meu deocamdată. Încă o dată, în momentul ăsta nu vă pot comenta absolut nimic, vă rog să mă înțelegeți”, spune Dumitru în exclusivitate pentru Gândul.

Ionuț Dumitru este economist șef din 2005 la Raiffeisen Bank și are un doctorat la ASE acolo unde și predă, potrivit CV-ului său.

Președintele Nicușor Dan a anunțat în repetate rânduri că dorința sa de premier este Ilie Bolojan, însă în urma impasului de la negocierile politice nu este exclus ca șeful statului să numească un premier tehnocrat. Un alt nume vehiculat din zona tehnocrată este și cel al unei femei.

Nici PSD nu și-ar dori postul de premier, având în vedere noul pachet de taxe și impozite pregătit pentru reducerea deficitului bugetar. PSD a propus la negocieri ideea unei rotative la guvernare, pe care să o preia în a doua parte, după modelul Nicolae Ciucă-Marcel Ciolacu.

Articolul Ionuț Dumitru, economistul vehiculat ca premier: „Nu am nimic de comentat” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Înființată în anii 1950, pentru a transmite știri în statele comuniste, Europa Liberă joacă în continuare un rol important în Europa de Est, în țări precum Ucraina sau Rusia. Cu toate acestea, Donald Trump a înghețat în martie fondurile aprobate de Congres, ca parte a unei strategii mai largi de reducere a cheltuielilor guvernamentale.

Potrivit președintelui RFE, Stephen Capus, instituția media a primit finanțare pentru luna mai ca urmare a unei hotărâri a unei instanțe, însă încă așteaptă 50 de milioane până la 30 septembrie. „După 30 septembrie, încă există posibilitatea de a primi fonduri din partea Congresului. Avem un sprijin bipartizan solid… Avem încredere că se poate realiza acest lucru”, a declarat Capus la Forumul Globsec din Praga.

În urma înghețării fondurilor, instituția media a întâmpinat o serie de provocări. Aproximativ 350 de angajați, dintr-un total de 1.200, au fost trimiși în concediu forțat, iar numeroși colaboratori și contractori au fost concediați. Totodată, mai mulți membri ai conducerii au părăsit organizația, iar o parte din programe au fost reduse.

Articolul Radio Europa Liberă cere sprijin în Congres după tăierea fondurilor federale apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Israelul a lansat vineri atacuri asupra Iranului, spunând că a vizat „inima” programului nuclear iranian. În urma acestor lovituri, a fost ucis Hossein Salami, liderul Gărzilor Revoluționare Islamice, împreună cu alți comandanți militari și oameni de știință din domeniul nuclear.

Potrivit presei de stat din Iran, printre victime s-au aflat și civili, inclusiv copii.

Israelul a anunțat că Iranul a lansat în acea dimineață aproximativ 100 de drone împotriva sa, dar armata israeliană (IDF) susține că le-a interceptat. În Israel a fost declarată stare de urgență.

Explozii au fost raportate în capitala Teheran în jurul orei 03:30, ora locală. Televiziunea iraniană a spus că zone rezidențiale au fost afectate și că exploziile s-au auzit și în nord-estul orașului.

Și în Israel, în jurul aceleiași ore, au sunat sirenele de raid aerian, iar oamenii au primit alerte pe telefon.

Armata israeliană a transmis că a atacat „zeci de ținte militare”, inclusiv obiective nucleare din mai multe regiuni ale Iranului.

Câteva ore mai târziu, a avut loc o explozie la instalația nucleară Natanz, aflată la aproximativ 225 km sud de Teheran. IDF a confirmat că a lovit acel loc și că atacul a provocat distrugeri importante.

Cum s-a ajuns în această situație?

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus că atacurile, numite Operațiunea Rising Lion, au fost o acțiune militară importantă, menită să reducă pericolul pe care Iranul îl reprezintă pentru supraviețuirea Israelului.

El a adăugat că operațiunea va continua „atât timp cât este nevoie pentru a opri răspândirea pericolului”.

Netanyahu a susținut că Iranul s-a înarmat în ultimele luni și că ar putea construi o bombă nucleară foarte curând, dacă nu este oprit. Un oficial militar israelian a declarat că Iranul are suficient material pentru a produce bombe nucleare „în câteva zile”.

În discursul său, Netanyahu i-a mulțumit președintelui american Donald Trump pentru că a acționat împotriva programului nuclear iranian.

Atacurile au loc pe fondul negocierilor dintre SUA și Iran privind programul nuclear, care au început în aprilie, dar par să fi intrat în impas. Următoarea rundă de discuții era planificată pentru duminică.

Președintele Trump spera să ajungă la un acord care să împiedice Iranul să dezvolte arme nucleare, în timp ce Teheranul a susținut că programul său nuclear este pașnic.

Săptămâna aceasta, Trump și Netanyahu ar fi avut o discuție telefonică, unde Netanyahu a susținut că are de mult timp în plan o intervenție militară, nu doar diplomatică.

Anul trecut, Iranul și Israelul s-au atacat reciproc cu lovituri aeriene în aprilie și octombrie, însă cele de atunci nu au fost la fel de ample ca cele din această operațiune.

Atacul major lansat de Israel vineri asupra Iranului a fost pregătit de ani întregi, spun trei oficiali israelieni implicați în operațiune, scrie The New York Times. Ei afirmă că acțiunea a fost posibilă datorită unei vaste campanii de strângere de informații despre locațiile nucleare din Iran, dar și despre lideri militari și oameni de știință importanți.

Forța militară dintre Israel și Iran. Cine e mai puternic

Israelul și Iranul se află de ani buni într-o rivalitate tensionată, cu rădăcini adânci în conflicte geopolitice și religioase. După Revoluția Islamică din 1979, relațiile dintre cele două state s-au deteriorat complet.

Israelul consideră Iranul o amenințare existențială, în special din cauza programului său nuclear. La rândul său, Iranul sprijină grupări ostile Israelului în regiune, precum Hezbollah sau Hamas.

Pe plan militar, cele două țări prezintă diferențe semnificative.

La acest moment, Israelul are o populație de 9,7 milioane locuitori, în timp ce Iranul are o populație de aproximativ 90 de milioane de locuitori.

Iranul are un număr mai mare de militari activi: 610.000, față de 169.500 în Israel. Totuși, Israelul deține mai multe rezerve militare, mai exact 465.000, comparativ cu 350.000 în Iran.

Bugetul de apărare al Israelului se ridică la 30,5 miliarde, în timp ce Iranul alocă 15,45 miliarde.

La capitolul aviație militară, Israelul are 340 de avioane de luptă, moderne, inclusiv F-35 de fabricație americană. Iranul dispune de 312 avioane plus 23 ale Gărzii Revoluționare, majoritatea de tip MiG și Sukhoi, din generații mai vechi.

Sistemele de apărare antiaeriană includ pentru Israel: Iron Dome, David’s Sling și Arrow. Iranul utilizează Bavar-373, S-300 și Khordad.

Iranul conduce detașat la capitolul artilerie, cu peste 6.798 de piese, comparativ cu 530 ale Israelului. În privința elicopterelor, Israelul are 46, iar Iranul peste 34. Submarinele sunt mai numeroase în Iran, 19, decât în Israel, 5.

Forțele paramilitare în Iran sunt de 220.000, un avantaj de 185.000 față de Israel, care are 35.000.

În ceea ce privește transportoarele blindate, Iranul deține 87, Israelul doar 13. La artilerie autopropulsată, Iranul are 392 unități, Israelul 352.

Aeronavele speciale sunt în favoarea Israelului (19, față de 10 în Iran).

Rezervele valutare ale Israelului ajung la 204,66 miliarde de dolari, depășind cu mult cele ale Iranului, care sunt de 120,6 miliarde.

La capitolul datorii externe, situația se inversează: Israelul are o datorie de 148,5 miliarde de dolari, în timp ce Iranul se află la un nivel mult mai scăzut, adică 4,13 miliarde.

Datele au fost colectate din doua surse separate, mai exact „Comparison of Iran and Israel Military Strengths (2025)” și „The Military Balance 2024, SIPRI”

Articolul Israel vs. Iran. Comparativul forței militare dintre cele două mari puteri din Orientul Mijlociu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Recunoscut de Rolling Stone drept „The Hottest Name in Dance Music” și descris de Variety ca „One of EDM’s Biggest Rising Stars”, John Summit este considerat noul „must have” în lineup-ul celor mai mari festivaluri din lume.

Piesa „Deep End” (2020) a fost cel mai ascultat single house al acelui an pe platformele digitale și l-a propulsat rapid în topurile internaționale. În 2025, piesele lui John Summit au peste 1,5 miliarde de accesări pe platforma Spotify.

Organizatorii festivalului spun că, în vara lui 2024, John Summit a bifat un moment de referință în cariera sa: concertul sold-out de la Madison Square Garden din New York. Biletele s-au epuizat în timp record, iar Summit a descris show-ul drept „cel mai important moment din viața mea artistică până acum”.

Record de participare și Tim Cook (Apple) invitat special

Anul acesta, la „Super Bowl Weekend”, în cadrul unui eveniment desfășurat în New Orleans, John Summit și Dom Dolla au stabilit un record de participare și au avut un invitat special, CEO-ul companiei Apple, Tim Cook.

Americanul a avut show-uri sold-out în marile cluburi din Ibiza, Miami sau Las Vegas, apariții pe scene principale la cele mai mari festivaluri: Coachella, Ultra sau Creamfields și a fost invitat la show-urile sold-out realizate de Anyma la Sphere, în Las Vegas. A mixat alături de Green Velvet, într-o colaborare devenită clasică în circuitul EDC și ARC Festival Chicago. A format un duo inedit cu prietenul său Dom Dolla, „Everything Always”, și a susținut seturi legendare la Red Rocks.

În iulie 2024, și-a lansat primul album, „Comfort in Chaos”, care a debutat pe locul 2 în Billboard Dance/Electronic și are peste 454 de milioane de ascultări. Albumul a confirmat faptul că Summit nu este doar un hit-maker, ci un artist complet.

Paul Kalkbrenner: redefinirea techno-ului cu interpretări unice și complicate în timp real

Cunoscut ca unul dintre cei mai apreciați artiști de muzică electronică live, Paul Kalkbrenner a redefinit sound-ul techno. Originar din Berlin, Kalkbrenner s-a impus în anii 2000 printr-un stil care refuză convențiile: nu mixează piese, ci le interpretează în timp real, folosind echipamente hardware și software pentru a crea o experiență unică la fiecare apariție.

Albumul Berlin Calling (2008) l-a propulsat din scena underground la nivel global. Piesa „Sky and Sand”, la care a colaborat cu fratele său Fritz, a devenit imn în cultura techno, și a rămas în topuri peste 2 ani la rând. Producțiile germanului au peste 1,18 miliarde de ascultări pe Spotify.

Paul Kalkbrenner a fost headliner pe scena principală a celor mai mari festivaluri din lume: UNTOLD, Tomorrowland, Sónar, Coachella. În 2014, a susținut un show memorabil în fața a sute de mii de oameni la Poarta Brandenburg, pentru a marca 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului.

Festivalul Neversea Kapital va transforma Arena Națională din București într-un hub al muzicii, tehnologiei și entertainmentului live. Lineup-ul din acest an reunește unele dintre cele mai mari nume din cultura mainstream și underground :
Axwell, Lost Frequencies, Salvatore Ganacci, Alok, KSHMR, Don Diablo, Steve Aoki, Claptone, Charlotte De Witte, Nina Kraviz, Deborah de Luca, MAU P, Korolova și mulți alții.

Articolul John Summit și Paul Kalkbrenner, pe scena Neversea Kapital apare prima dată în Mediafax.