Mediafax

Israelul a lansat vineri un al doilea val de atacuri asupra Iranului. Continuă operațiunea militară începută în noaptea de joi spre vineri, prin care a vizat instalații nucleare și militare iraniene.

Forțele aeriene israeliene au anunțat că își continuă atacurile asupra „lansatoarelor de rachete și infrastructurii” din Iran, după ce în primele ore ale zilei de vineri au fost raportate explozii în capitala Tehran.

În jurul orei 19:05 ora locală s-au auzit noi explozii în mai multe zone din Iran. Martori din vestul Teheranului și din alte părți ale capitalei au confirmat că au auzit explozii, iar pe rețelele sociale au circulat videoclipuri care arată Teheran fiind țintit pentru a doua oară în aceeași zi, conform BBC.

Televiziunea de stat iraniană nu a menționat noile atacuri, preferând să invite oficiali iranieni care promit răzbunare împotriva Israelului.

Atacurile au vizat chiar locuințele unor oficiali iranieni

În atacurile de peste noapte, Israelul a vizat facilități nucleare, baze militare și chiar locuințele unor oficiali iranieni. Operațiunea, denumită „Rising Lion”, a fost cea mai mare ofensivă împotriva Iranului de la războiul Iran-Irak din anii 1980.

Atacurile au vizat instalația nucleară de la Natanz și au ucis cel puțin patru comandanți superiori, inclusiv generalul major Hossein Salami, șeful Gardienilor Revoluției.

Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a promis „pedeapsă severă” pentru atacuri, spunând că Israel și-a creat „un destin amar și dureros”.

Președintele american Donald Trump a îndemnat Iranul să „facă o înțelegere” cu Israelul „înainte să fie prea târziu”, avertizând că alte atacuri planificate vor fi și mai brutale.

Trump a declarat că a dat Iranului un ultimatum de 60 de zile pentru a ajunge la un acord nuclear, iar astăzi este ziua 61.

Articolul Teheranul – țintit pentru a doua oară în aceeași zi apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Investigația privind prăbușirea avionului Air India, soldată cu peste 240 de morți, se concentrează pe posibile defecțiuni ale motorului, flapsurilor și trenului de aterizare, potrivit unei surse apropiate anchetei, relatează Reuters.

Tragedia aviatică, considerată cea mai gravă din ultimul deceniu la nivel global, a avut loc la scurt timp după decolarea aeronavei Boeing 787-8 din orașul Ahmedabad, în vestul Indiei.

Avionul care se îndrepta spre Marea Britanie, a pierdut brusc altitudine și s-a prăbușit într-o zonă rezidențială, izbucnind într-o explozie uriașă care a afectat o clădire de tip cămin a unui colegiu medical.

Impactul cu o pasăre este exclus

Din cei 242 de pasageri aflați la bord, doar unul a supraviețuit, iar surse media locale au raportat că până la 24 de persoane de la sol și-ar fi pierdut viața.

Informația nu a fost confirmată oficial până în prezent.

Potrivit unei surse citate de Reuters, anchetatorii analizează motivele pentru care avionul ar fi avut probleme de tracțiune la motoare, flapsurile nu ar fi funcționat corect, iar trenul de aterizare ar fi rămas deschis la decolare.

Se investighează inclusiv dacă Air India ar fi avut deficiențe de întreținere tehnică.

Un eventual impact cu o pasăre nu este printre ipotezele principale, a mai precizat sursa.

Articolul Investigația accidentului aviatic din India: se cercetează dacă avionul Air India ar fi avut deficiențe de întreținere tehnică apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cercetători de la Pacific Northwest National Laboratory (PNNL) au analizat, în 2023, peste 4.700 de molecule din fluidele corporale ale pompierilor supuși unui efort fizic intens. Participanții au urcat timp de 45 de minute pe teren accidentat, purtând până la 20 kg de echipament, în cadrul unui experiment menit să evidențieze modificările fiziologice asociate efortului extrem.

Conform studiului publicat în revista „Military Medical Research, citată de ScienceAlert, rezultatele sugerează o scădere a activității inflamatorii după efort intens, fapt care ar putea afecta capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor respiratorii virale.

„Persoanele foarte în formă ar putea fi mai predispuse la infecții virale respiratorii imediat după exerciții intense”, a explicat biologul Ernesto Nakayasu.

Kristin Burnum-Johnson, chimist bioanalitic, afirmă că rezultatetele studiului ar putea ajuta la identificarea timpurie a riscurilor asociate cu efortul fizic extrem, în special pentru pompieri, sportivi sau militari.

Autorii atrag atenția că studiul are limitări, fiind realizat pe un grup mic de bărbați sănătoși și activi, iar expunerea la poluanți specifică pompierilor ar putea influența rezultatele.

Deși concluziile sunt prudente, studiul susține ideea că există o legătură între efortul fizic intens și un risc crescut de infecții respiratorii pe termen scurt, fenomen care merită investigat mai profund.

Articolul Oamenii foarte activi fizic pot deveni temporar mai vulnerabili la infecții, arată un studiu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Apărarea antiaeriană a Iranului a doborât o dronă israeliană în apropierea instalației subterane de îmbogățire a uraniului Fordow, situată la aproximativ 30 de kilometri nord-est de orașul Qom, potrivit televiziunii de stat iraniene Press TV, preluată de CNN.

Incidentul a fost raportat în același interval în care aceeași sursă a anunțat că baza aeriană Hamedan, aflată în vestul Iranului, ar fi fost lovită de un atac aerian israelian.

Orașul Fardiz, situat în centrul-nord al țării, ar fi fost de asemenea țintit, conform Press TV.

Context

Israelul a inițiat vineri o operațiune militară de proporții, denumită „Operațiunea Rising Lion”, vizând mai multe obiective din Iran. Forțele israeliene au desfășurat atacuri aeriene asupra unor orașe iraniene, lovind inclusiv instalații nucleare-cheie, precum centrul de îmbogățire a uraniului de la Natanz, dar și baze militare strategice.

Potrivit surselor israeliene, în urma loviturilor au fost uciși mai mulți comandanți iranieni de rang înalt, printre care și Hossein Salami, comandantul Gărzilor Revoluționare Islamice. Printre victime s-ar număra și oameni de știință implicați în programul nuclear iranian, ceea ce face ca acest atac să fie considerat cel mai amplu asupra Iranului de la Războiul Iran-Irak.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a justificat acțiunea militară, afirmând că programul nuclear iranian reprezintă o amenințare existențială pentru statul Israel. De asemenea, ambasadorul Israelului la ONU a susținut – fără a prezenta dovezi – că Iranul pregătea un „atac surpriză” din toate direcțiile, folosind mii de teroriști.

Ca răspuns, Iranul a lansat peste 100 de drone către Israel, însă majoritatea au fost interceptate de sistemele de apărare israeliene.

Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a promis o „pedeapsă severă”, iar președintele Masoud Pezeshkian a declarat că „Israelul va regreta acest atac”.

Atacurile au provocat pagube majore în Teheran, presa locală raportând peste 70 de morți și 320 de răniți.

Statele Unite au fost informate de Israel înainte de declanșarea atacului. Washingtonul a îndemnat la reținere, în timp ce fostul președinte Donald Trump a avertizat că „ce este mai rău abia urmează”. La rândul său, Regatul Unit a reiterat necesitatea unei soluții diplomatice, în interesul stabilității regionale.

Articolul Iranul anunță doborârea unei drone israeliene în apropierea unei instalații nucleare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Este prima acțiune militară directă a Israelului pe teritoriul iranian, o schimbare majoră de paradigmă într-un conflict care s-a desfășurat prin acțiuni indirecte și operațiuni sub acoperire, timp de mai bine de un deceniu.

Oficialii israelieni au anunțat că ofensiva militară a vizat sisteme de apărare aeriană și instalații asociate programului de rachete, ucigând oameni de știință iranieni de elită, implicați militar și nuclear, potrivit informațiilor publicate vineri de AP News, care a realizat și o retrospectivă a ostilităților dintre cele două state. Istoria recentă a confruntărilor dintre Israel și Iran ilustrează escaladarea lentă, dar constantă a conflictului, de la sabotaje cibernetice și asasinate țintite, la atacuri reciproce cu rachete și drone.

Virusul Stuxnet a întârziat considerabil programul nuclear iranian

În anul 2010, virusul informatic Stuxnet, creat de Israel împreună cu Statele Unite, a provocat distrugeri semnificative în instalația de îmbogățire a uraniului de la Natanz. Opt ani mai târziu, în 2018, premierul israelian Benjamin Netanyahu a susținut că Israelul a obținut documente secrete din Teheran care dovedeau că Iranul și-a ascuns o parte din programul nuclear înaintea acordului semnat cu marile puteri în 2015. Fostul șef al Mossad avea să confirme ulterior că informațiile au fost extrase de o echipă de agenți neisraelieni.

Asasinarea „părintelui programului nuclear iranian”

După prăbușirea acordului nuclear, în 2020, atacurile atribuite Israelului s-au intensificat. În luna iulie a acelui an, o explozie a distrus o fabrică de centrifuge la Natanz, iar în noiembrie, omul de știință Mohsen Fakhrizadeh, considerat „părintele programului nuclear militar” al Iranului, a fost ucis cu o armă controlată de la distanță. The New York Times, CNN, BBC și alte publicații au citat oficiali americani și israelieni, care au confirmat, în mod anonim, implicarea Israelului și a Mossadului. Referindu-se la programul nuclear, președintele de atunci al Iranului, Hassan Rouhani, a precizat pentru BBC News că „sacrificiul lui Fakhrizadeh nu va încetini realizările iraniene”, imediat după moartea fizicianului. Ulterior, legislativul iranian a adoptat un proiect de lege pentru a bloca inspecțiile programului său nuclear.

În aprilie 2021, un atac cibernetic a cauzat o pană de curent tot la Natanz, iar în aceeași lună, Iranul a anunțat că îmbogățește uraniu la un nivel de 60%, apropiat de pragul pentru armament nuclear.

Conflictul a escaladat dramatic, mutându-se pe teren

În paralel, confruntarea a ieșit treptat din sfera tehnologică și a trecut în cea regională. În octombrie 2023, Hamas a lansat un atac masiv asupra Israelului, ucigând 1.200 de persoane și luând 250 de ostatici. Iranul, cunoscut pentru sprijinul acordat Hamas, și-a exprimat susținerea pentru militanți. Răspunsul israelian s-a extins dincolo de Gaza: în februarie 2024, un atac de sabotaj a afectat o conductă de gaze din vestul Iranului, iar în aprilie, un raid aerian israelian a distrus consulatul iranian din Damasc, conducând la moartea a 16 persoane, inclusiv doi generali iranieni.

Atacul din Damasc a provocat o reacție directă fără precedent: în 14 aprilie 2024, Iranul a lansat peste 300 de rachete și drone asupra Israelului, majoritatea interceptate cu ajutorul unei coaliții internaționale conduse de SUA. Conflictul a escaladat dramatic în lunile următoare, Israelul fiind acuzat de multiple atacuri, inclusiv de cel din 19 aprilie asupra unui sistem de apărare aeriană din Isfahan.

În octombrie 2024, Israelul a atacat deschis Iranul pentru întâia oară

La sfârșitul lunii iulie, liderul Hamas, Ismail Haniyeh, a fost asasinat într-un atac aerian în Teheran. În septembrie, liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, a fost ucis într-un raid israelian, urmat de un al doilea atac iranian cu rachete asupra Israelului, la 1 octombrie. Pe 16 octombrie, Israelul l-a eliminat și pe Yahya Sinwar, liderul Hamas din Gaza.

Israelul a atacat deschis Iranul pentru prima dată în 26 octombrie, asumându-și public acțiunea. Ulterior, în aprilie 2025, Iranul a anunțat execuția unui bărbat acuzat că a colaborat cu Mossad și ar fi fost implicat în uciderea colonelului Hassan Sayyad Khodaei din Garda Revoluționară, în anul 2022.

Evoluția conflictului israeliano-iranian arată tranziția clară de la războiul din umbră la confruntarea directă. Dacă, în ultimii 15 ani, ofensivele între cele două state s-au purtat prin intermediari și operațiuni neasumate, 2024-2025 a marcat o etapă nouă, în care Israelul și Iranul s-au atacat direct, punând în pericol stabilitatea întregii regiuni.

Articolul Conflictul dintre Israel și Iran a escaladat constant, de-a lungul a 15 ani apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit Comandamentului Forțelor Armate Poloneze, aeronava rusă de tip Il-20 a fost identificată și escortată după ce a pătruns în spațiul aerian al Poloniei. După interceptare, avionul rus a părăsit zona.

„Este un nou caz de testare provocatoare a pregătirii sistemelor țărilor NATO,” au transmis forțele armate poloneze pe platforma X.

Incidentul a avut loc în contextul tensiunilor sporite din regiune, generate de invazia Rusiei în Ucraina, începută în februarie 2022. În urma conflictului, Alianța Nord-Atlantică și-a întărit prezența militară pe flancul estic, inclusiv prin desfășurarea de avioane de luptă și sisteme de apărare aeriană în Polonia și în alte state membre.

Articolul Avion rus interceptat de avioane britanice după pătrunderea în spațiul aerian polonez apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cercetarea, condusă de specialiști de la Universitatea de Știință și Tehnologie Huazhong din China și Universitatea din Sydney, a analizat datele din registrele de sănătate publică britanice pentru persoane cu vârsta medie de 56 de ani, transmite Science Alert.

Comparativ cu persoanele inactive care folosesc mașina sau transportul public, bicicliștii au înregistrat:

– Risc cu 19% mai mic de demență
– Risc cu 22% mai mic de boala Alzheimer
– Risc cu 40% mai mic de demență precoce (înainte de 65 ani)
– Risc cu 17% mai mic de demență tardivă.

Participanții au fost împărțiți în patru grupe după mijlocul de transport preferat: inactive (mașini și transport public), mersul pe jos, mersul pe jos combinat cu mijloace inactive și cei care se deplasau cu bicicleta sau o combinau cu alte mijloace de transport.

Analizele cu neuroimagistică au arătat că bicicliștii au un volum mai mare al hipocampului, zona creierului asociată cu memoria și orientarea spațială. Această descoperire se aliniază cu studii anterioare care leagă abilitățile de orientare spațială de volumul creierului.

Cercetătorii sugerează mai multe motive pentru care ciclismul ar putea proteja împotriva demenței: activitatea fizică necesară, efortul mental de a alege drumuri și de orientare, necesitatea de a rămâne alert în trafic sau expunerea mai mare la aer curat.

Demența reprezintă o problemă în creștere la nivel mondial. Numărul cazurilor este estimat să crească de la 55 de milioane în 2019 la 139 de milioane până în 2050, pe măsură ce populația îmbătrânește.

Articolul Ciclismul reduce cu 19% riscul de demență, arată un studiu pe jumătate de milion de persoane apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În februarie, la Curtea Regală din Oxford, procurorul a prezentat detalii despre furtul comis în dimineața zilei de 14 septembrie 2019, când un grup de cinci bărbați a intrat cu două vehicule furate în curtea palatului Blenheim. Aceștia au pătruns printr-o fereastră, au distrus o ușă din lemn și au smuls toaleta din perete, părăsind locația în aproximativ cinci minute.

Toaleta, cântărind 98 kg, era asigurată pentru 6 milioane de dolari. Procurorii consideră că obiectul a fost probabil dezmembrat și vândut în bucăți, iar aurul nu a fost recuperat.

James Sheen, 40 de ani, a pledat vinovat pentru spargere și alte infracțiuni înainte de proces. Michael Jones, 39 de ani, a fost găsit vinovat de spargere după ce a pledat nevinovat.

Judecătorul a decis implicarea celor doi în jaful organizat, menționând incertitudinea privind prezența lui Jones în timpul furtului. Sheen a primit o pedeapsă de patru ani, ce va începe după executarea unei sentințe anterioare, iar Jones a fost condamnat la 27 de luni de închisoare.

Articolul Doi bărbați condamnați pentru furtul toaletei de la locul nașterii lui Winston Churchill apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Cred că, în cele din urmă, ar fi grozav pentru piață pentru că Iranul nu va avea o armă nucleară. Va fi grozav pentru piață – ar trebui să fie cel mai grozav lucru pentru piață. Iranul nu va avea o armă nucleară care a fost o mare amenințare pentru omenire”, a declarat Trump.

Wall Street Journal a relatat, de asemenea, că Trump a povestit că a vorbit joi cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, că intenționează să vorbească din nou vineri și că echipa sa era la curent cu planul de atac al Israelului.

Când a fost întrebat cu cât timp înainte a fost informat Statele Unite, Trump a răspuns: „Cu cât timp înainte? Nu a fost vorba de un avertisment. Știam ce se întâmplă.”

Trump a descris operațiunea israeliană drept „un atac foarte reușit, ca să folosesc un termen blând”.

Secretarul de stat american Marco Rubio spunea că nu a existat nicio implicare sau asistență din partea SUA în atacuri.

Articolul Trump: Atacurile Israelului asupra Iranului sunt „grozave pentru piață” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Treisprezece persoane au fost arestate preventiv pentru că au aderat la un grup infracțional care spăla bani obținuți din înșelăciuni prin platforme de schimb criptomonede.

DIICOT anunță destructurarea unei rețele de criminalitate organizată specializată în spălarea banilor prin criptomonede, în urma unei operațiuni desfășurate în 20 de județe.

În zilele de 12 și 13 iunie, procurorii DIICOT Brașov au reținut 13 persoane și au pus sub control judiciar alte 4, toate cercetate pentru constituirea unui grup infracțional organizat, complicitate la înșelăciune și spălare de bani.

Investigațiile au arătat că membrii rețelei deschideau conturi bancare pe platformele de schimb și vânzare criptomonede. Aceste conturi erau folosite ulterior de liderii grupării pentru a transfera banii obținuți din conturile persoanelor înșelate.

Suspecții știau că banii provin din înșelăciuni și acționau pentru a le ascunde proveniența

„Persoanele în cauză ar fi efectuat tranzacții financiare, cunoscând faptul că banii ar fi fost obținuți din săvârşirea unor infracţiuni și ar fi acționat cu intenția de a disimula originea ilicită a banilor, precum și adevarații beneficiari”, arată comunicatul DIICOT.

Tribunalul Brașov a dispus vineri arestarea preventivă a tuturor celor 13 reținuți pentru o perioadă de 30 de zile.

La perchezițiile domiciliare au fost ridicate documente, dispozitive de stocare, telefoane mobile și alte mijloace de probă care vor fi analizate pentru a stabili întreaga activitate infracțională.

Articolul Fraude cu criptomonede: Rețea organizată de spălare de bani, destructurată de DIICOT apare prima dată în Mediafax.