Mediafax

Ministrul român al afacerilor externe, Emil Hurezeanu, a participat sâmbătă, la ceremonia aniversară de marcare a 40 de ani de la instituirea Spațiului Schengen. Evenimentul a avut loc localitatea Schengen din Luxemburg. România este membră a Spațiului Schengen de la 1 ianuarie 2025.

MAE anunță că ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu a participat sâmbătă, 14 iunie 2025, la invitația viceprim-ministru, ministru pentru afaceri externe și comerț extern și ministrul cooperării pentru dezvoltare și afaceri umanitare al Marelui Ducat al Luxemburgului, Xavier Bettel, la ceremonia aniversară de marcare a 40 de ani de la instituirea Spațiului Schengen, organizată în Marele Ducat al Luxemburgului, în localitatea Schengen. Cu acest prilej au fost inaugurate, ulterior renovării, Muzeul European Schengen și vaporul Princesse Marie-Astrid Europa, pe care a avut loc ceremonia de semnare a Acordului Schengen.

Potrivit MAE „în intervenția din cadrul evenimentului, ministrul român de externe a subliniat importanța istorică a apartenenței României la spațiul Schengen și rolul acestuia în consolidarea coeziunii, unității și rezilienței proiectului european.”

„A arătat că este prima aniversare pentru România în calitate de stat membru Schengen cu drepturi depline, prin finalizarea procesului său de aderare la 1 ianuarie 2025. De asemenea, a făcut referire la legătura specială între România și Marele Ducat al Luxemburgului în parcursul european al țării noastre, inclusiv prin faptul că semnarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană a avut loc la Luxemburg, moment istoric derulat în urmă cu 20 ani și marcat în luna aprilie a acestui an. A evidențiat esența spațiului Schengen pentru protecția libertăților și creșterea prosperității cetățenilor europeni, precum și responsabilitatea comună de a proteja libera circulație și de a consolida securitatea internă europeană, un demers pe care România va continua să îl susțină activ și din postura de stat membru Schengen”, a transmis MAE.

Acordul Schengen a fost semnat în 1985 de către Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Țările de Jos la bordul unei nave pe râul Mosselle, teritoriu comun al Luxemburgului, Germaniei și Franței, un puternic simbol al cooperării europene.

Acest eveniment a reprezentat „un răspuns la evoluțiile Războiului Rece și reflecta dorința statelor europene de a depăși diviziunile și de a promova pacea și unitatea atât de necesare în perioada de după cel de-al doilea Război Mondial”. În prezent, Schengen are aproximativ 450 de milioane de cetățeni UE și 29 de state membre. Este vorba despre 25 de state membre UE și 4 țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Articolul Emil Hurezeanu a participat la ceremonia organizată la 40 de ani de la formarea Spațiului Schengen apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un incendiu a izbucnit sâmbătă într-o clădire din Sectorul 5 al Capitalei. Mai multe apartamente au luat foc. Echipele de intervenție au evacuat mai multe persoane, inclusiv un bebeluș.

Potrivit Poliției Capitalei „poliţişti din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Secția 24 Poliție au fost sesizați, în jurul orei 13.40, prin apel 112, cu privire la faptul că, la o adresă din Sectorul 5, a izbucnit un incendiu.”

Echipele ajunse la fața locului au constatat că incendiul se manifesta la mai multe apartamente din imobilul respectiv, astfel că s-a procedat la asigurarea și delimitarea locului, pentru eliminarea oricărui pericol.

Echipajele de pompieri au intervenit pentru lichidarea incendiului și pentru evacuarea mai multor persoane, inclusiv a unui nou-născut.

Un echipaj a transportat bebelușul la o unitate spitalicească, în vederea acordării îngrijirilor medicale suplimentare.

Ulterior, un bărbat a fost transportat la spital, iar alte persoane au primit îngrijiri medicale la fața locului. Specialiștii vor stabili ce a provocat incendiul la finalul misiunii.

Articolul Incendiu într-o clădire din Sectorul 5. Un bebeluș este printre persoanele evacuate apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că trupele ruse nu au reușit să avanseze în regiunea Sumî, aflată în nord-estul Ucrainei. Potrivit acestuia, armata ucraineană controlează situația și duce lupte la frontieră pentru a-și consolida pozițiile.

Zelenski a precizat că Rusia a mobilizat aproximativ 53.000 de soldați în direcția Sumî.

„Nivelăm poziția. Luptele de acolo sunt de-a lungul frontierei. Trebuie să înțelegeți că inamicul a fost oprit acolo. Iar adâncimea maximă la care au loc luptele este de 7 km de la graniță”, a declarat Zelenski.

În timp ce cele mai intense confruntări rămân în estul regiunii Donețk, armata rusă a extins atacurile și în nord-estul țării, unde a sugerat că dorește să creeze o „zonă tampon” în zonele Sumy și Harkiv.

Conflictul militar, ajuns în al patrulea an, a luat o noua traiectorie, recent.

Ucraina a reușit un atac cu drone în adâncul teritoriului rusesc, care a dus la doborârea unor avioane. De asemenea, a fost lovit podul ce leagă Rusia de peninsula Crimeea, anexată ilegal de Moscova, prin folosirea de încărcături explozive subacvatice.

Zelenski a menționat că armata ucraineană ține linia pe mai bine de 1.000 de kilometri de front. A respins totodată afirmațiile Kremlinului conform cărora trupele ruse au pătruns în regiunea Dnipropetrovsk, aflată în centrul Ucrainei.

El a explicat că forțele ruse au trimis „grupuri mici de asalt” care au încercat „să pună un picior pe granița administrativă” pentru a realiza imagini sau videoclipuri, dar acestea au fost respinse.

Regiunea Dnipropetrovsk se învecinează cu Donețk, Herson și Zaporojie, teritorii ocupate parțial de armata rusă.

În acest moment, Rusia deține aproximativ 20% din suprafața Ucrainei.

Două întâlniri anterioare între Kiev și Moscova, desfășurate la Istanbul, nu au dus la un acord de încetare a focului, cu excepția unei înțelegeri privind schimbul de prizonieri de război.

Mai multe astfel de schimburi au avut loc deja în această lună. Liderul ucrainean estimează că ele vor continua în perioada 20-21 iunie.

Articolul Zelenski: Rusia, oprită la granița cu Sumî. Ucraina menține linia frontului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit reprezentanților Guvernului român, în data de 14 iunie 1880, președintele Statelor Unite ale Americii, Rutherford B. Hayes, semna scrisoarea oficială prin care îl informa pe domnitorul Carol I despre numirea lui Eugene Schuyler în calitate de agent diplomatic și consul general al SUA în România. Astfel, era consfințită, în mod oficial, stabilirea relațiilor diplomatice între cele două state.

„Președintele Hayes, lider republican profund atașat valorilor libertății și democrației, promova în politica externă recunoașterea națiunilor emergente care își asumau parcursul modernizării și al deschiderii către lumea occidentală. În acea perioadă de reconstrucție americană și afirmare românească, gestul Washingtonului avea nu doar o semnificație diplomatică, ci și una simbolică: un semnal de susținere pentru România ca stat suveran, european și modern. Un alt moment definitoriu al relației româno-americane s-a petrecut la finalul Primului Război Mondial, când președintele Woodrow Wilson, în cadrul celor Paisprezece Puncte prezentate în fața Congresului american, a susținut cu fermitate dreptul națiunilor la autodeterminare. Această viziune a oferit un fundament legitim aspirațiilor românilor de Unire și a contribuit decisiv la recunoașterea internațională a României Mari, în anul 1918. Sprijinul moral și politic al Statelor Unite a avut o greutate deosebită în acel proces istoric, întărind prietenia dintre cele două popoare”, a transmis Guvernul României.

Premierul interimar al României a transmis mulțumiri americanilor pentru „sprijinul constant oferit României în momentele definitorii ale istoriei sale moderne”.

„Apreciem profund parcursul complex al relației româno-americane – o relație care, de-a lungul unui secol și jumătate, a traversat perioade diverse, dar care s-a consolidat prin deschidere, dialog și construirea treptată a unei încrederi reciproce durabile. A fost o relație sprijinită constant de o semnificativă comunitate româno-americană și întărită de sentimentul profund pro-american al societății românești”, a spus Cătălin Predoiu.

Sâmbătă, 14 iunie, este și ziua președintelui american Donald Trump

„În mod fericit, aniversarea relațiilor diplomatice româno-americane are loc chiar în ziua de 14 iunie, care este și ziua de naștere a președintelui Statelor Unite, Donald J. Trump. Este un bun prilej de a sublinia cooperarea excelentă dintre România și Statele Unite în timpul mandatului său anterior, marcată de o intensificare a colaborării în domeniul securității, al investițiilor strategice și al energiei. Guvernul României își exprimă convingerea și deschiderea sinceră de a continua acest parteneriat strâns pe toate palierele, în spiritul valorilor comune și al intereselor strategice împărtășite. În actualul context regional și internațional, Guvernul României reafirmă importanța menținerii unei relații transatlantice puternice și a aprofundării parteneriatului cu Statele Unite, în beneficiul cetățenilor ambelor națiuni”, a mai declarat Cătălin Predoiu.

Premierul interimar a militat pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

„România rămâne un aliat de încredere al Statelor Unite în cadrul Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI, precum și NATO, ferm angajat în consolidarea securității colective. Salutăm cooperarea tot mai strânsă în domeniul apărării, cu rezultate concrete în creșterea capacităților comune și în dezvoltarea infrastructurii strategice de pe flancul estic al Alianței. Totodată, vom impulsiona dimensiunea economică a relației bilaterale. România are un potențial solid de dezvoltare și modernizare, iar Guvernul susține activ prezența investițiilor americane, în special în sectoare cheie precum energia, infrastructura, tehnologia digitală și industria de apărare. Aceste investiții pot contribui nu doar la întărirea economiei românești, ci și la întărirea legăturii strategice dintre cele două state. Guvernul României își exprimă interesul pentru o cooperare economică mai profundă, bazată pe transparență, încredere și beneficii reciproce. Ne dorim să fim o destinație predictibilă și deschisă pentru capitalul american, un partener care aduce stabilitate, seriozitate și oportunități pe termen lung”, a adăugat premierul român.

Totodată, Predoiu s-a referit la faptul că „România susține dialogul și cooperarea în domeniul educației, cercetării și schimburilor culturale, fiind convinsă că relațiile interumane și colaborarea academică vor contribui la consolidarea înțelegerii reciproce și a parteneriatului pe termen lung.”

Articolul 145 de ani de relații România-SUA.Predoiu: vrem să continuăm parteneriatul strâns pe toate palierele apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Rusia și Ucraina au realizat sâmbătă un nou schimb de prizonieri de război, potrivit unei declarații a Ministerului rus al Apărării. În cadrul acestui acord, Rusia a trimis Ucrainei trupurile a 1.200 de soldați ucraineni care și-au pierdut viața în luptă.

Aceste schimburi se bazează pe înțelegerile stabilite în cadrul negocierilor de la Istanbul, desfășurate la începutul lunii. Autoritățile de la Kiev au confirmat sâmbătă primirea trupurilor soldaților ucraineni căzuți pe front.

Totuși, potrivit presei de stat din Rusia, care citează surse oficiale, Moscova nu a primit niciun cadavru al soldaților săi din partea Ucrainei.

Această informație reia un anunț făcut anterior, vineri, de Ministerul rus al Apărării.

„Rusia a returnat trupurile a 1.200 de soldați ucraineni uciși și nu a primit niciunul dintre trupurile sale.”, a spus acesta.

Instituția de la Moscova nu a precizat sâmbătă câți prizonieri au fost incluși în schimbul recent, dar a publicat un videoclip în care mai mulți soldați ruși țin în mâini steaguri ale Federației Ruse și aplaudă în timp ce urcă într-un autobuz.

Militarii ruși se află în prezent în Belarus, unde beneficiază de îngrijiri medicale. Ulterior, aceștia vor fi transportați în Rusia

Articolul Rusia și Ucraina au făcut un nou schimb de prizonieri. Moscova afirmă că nu a primit niciun trup al soldaților săi apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Nouă oameni de știință și experți de rang înalt din cadrul proiectului nuclear iranian au fost eliminați de IDF, a anunțat armata sâmbătă după-amiază, potrivit publicației The Jerusalem Post.

Doi dintre cei nouă oameni de știință promovau agenda Republicii Islamice de a obține arme nucleare, anunță IDF.

Atacul care a ucis oficialii Republicii Islamice a fost posibil datorită informațiilor adunate de Direcția de Informații a armatei israeliene.

Israelul a atacat vineri instalații nucleare, fabrici de rachete balistice și comandanți militari iranieni, în cadrul unei operațiuni prelungite menite să împiedice Teheranul să construiască o armă atomică.

Articolul Nouă oameni de știință și experți de rang înalt din cadrul proiectului nuclear iranian au fost uciși apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un oficial militar a declarat că reparațiile la instalațiile din Esfahan și Natanz vor dura săptămâni.

El a adăugat că Israelul a atacat peste 150 de ținte în Iran.

Trei persoane au fost ucise în represaliile Iranului, potrivit paramedicilor, iar alte zeci de persoane au fost rănite. Acest răspuns a venit după ce Israelul a lansat atacuri asupra Iranului, ambele părți declarând acum că nu se vor opri.

Informația vine după ce agenția de știri iraniană Fars a relatat sâmbătă că înalți oficiali militari au avertizat că atacurile asupra Israelului vor continua.

De asemenea, aceștia sunt citați spunând că conflictul se va extinde la bazele americane din regiune în următoarele zile.

Articolul Două instalații nucleare iraniene sunt grav avariate, susține Israelul apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Papa Leon s-a adresat sâmbătă autorităților din Iran și Israel cu un apel hotărât. El a cerut acestor state să dea dovadă de „rațiune”, în urma atacurilor aeriene care au provocat pierderi de vieți omenești și au obligat civili să se retragă în adăposturi.

Papa a insistat ca dialogul între națiuni să continue.

În fața unei mulțimi aflate în Bazilica Sfântul Petru, Papa a recunoscut că observă evoluția conflictului cu „mare îngrijorare”.

A fost una dintre cele mai puternice intervenții publice de până acum, de la începerea pontificatului său, care durează de cinci săptămâni.

„Într-un moment atât de delicat, doresc cu tărie să reînnoiesc un apel la responsabilitate și la rațiune. Angajamentul de a construi o lume mai sigură, lipsită de amenințarea nucleară, trebuie urmărit prin întâlniri respectuoase și dialog sincer pentru a construi o pace durabilă, bazată pe justiție, fraternitate și binele comun”, a spus papa.

„Nimeni nu ar trebui să amenințe vreodată existența altuia”, a mai precizat.

„Este de datoria tuturor țărilor să sprijine cauza păcii, inițiind căi de reconciliere și promovând soluții care garantează securitatea și demnitatea tuturor.”

Israelul a desfășurat vineri dimineață un atac de mari proporții împotriva Iranului, cu scopul de a lovi lideri militari, baze strategice și obiective nucleare. Autoritățile israeliene au numit operațiunea un „atac preventiv”, menit să oprească Iranul din a dezvolta un program de arme nucleare.

În replică, Iranul a lansat mai multe salve de rachete asupra teritoriului israelian. Cel puțin două persoane au fost ucise, iar mai mulți civili au fost răniți.

Articolul Papa Leon cere „rațiune” în criza Israel-Iran și încurajează dialogul între cele două mari puteri din Orientul Mijlociu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Într-o postare pe platforma X, președintele Nicușor Dan a subliniat că România este pregătită să lucreze cu președintele american Donald Trump.

„Astăzi sărbătorim 145 de ani de relații diplomatice cu aliatul nostru apropiat, SUA. Pe măsură ce reflectăm asupra acestei călătorii, sărbătorim nu numai numeroasele repere ale cooperării noastre, ci și spiritul de prietenie care a evoluat într-un parteneriat strategic solid. Suntem pregătiți să lucrăm împreună cu președintele Trump pentru a realiza întregul potențial al parteneriatului nostru”, este mesajul publicat de Nicușor Dan pe X.

Today we celebrate 145 years of diplomatic relations with our close ally, the USA.

As we reflect on this journey, we celebrate not only the many milestones of our cooperation, but the spirit of friendship that evolved into a robust Strategic Partnership.

Ready to work… pic.twitter.com/KxD0JfTPOT

— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) June 14, 2025

România și SUA au relații diplomatice din 1880

România şi SUA au stabilit relaţii diplomatice la 14 iunie 1880, la nivel de agenţie diplomatică. Două luni mai târziu, acestea au fost ridicate la nivel de legaţie. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, începând cu 12 decembrie 1941, relațiile diplomatice dintre România și SUA au fost întrerupte. Ulterior, ele au fost reluate la 7 februarie 1946, la nivel de legaţie.

Articolul 145 de ani de relații diplomatice România-SUA. Nicușor Dan: Suntem pregătiți să lucrăm cu președintele Trump apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Toate aeronavele Boeing 787 din flota companiilor aeriene indiene sunt supuse unor inspecții urgente, după accidentul grav al unui avion Air India care a dus la moartea a cel puțin 270 de persoane în această săptămână.

Ministrul aviației, Ram Mohan Naidu, a anunțat sâmbătă că autoritățile examinează toate cauzele posibile.

Autoritatea de reglementare din aviație a cerut vineri companiei Air India să efectueze verificări suplimentare pentru modelele Boeing 787-8 și 787-9, echipate cu motoare GEnx.

Printre punctele analizate se numără parametrii de decolare, sistemele electronice de control al motorului și alimentarea cu combustibil.

„Am dat, de asemenea, ordinul de a efectua supravegherea extinsă a avioanelor 787. Există 34 în flota noastră indiană”, a declarat ministrul aviației, Ram Mohan Naidu, într-o conferință de presă la New Delhi.

„Opt au fost deja inspectate și, cu urgență imediată, toate vor fi inspectate”.

Air India deține 33 de aeronave Boeing 787, iar compania rivală IndiGo are una, conform platformei Flightradar24. Deși aparatele nu au fost oprite din zbor, o sursă a declarat pentru Reuters că autoritățile iau în calcul și această măsură.

Naidu a precizat că ancheta guvernamentală ia în considerare toate scenariile privind cauza accidentului. Echipele implicate analizează mai mulți factori: puterea motoarelor, funcționarea flapsurilor și faptul că trenul de aterizare a rămas coborât în timpul zborului.

Modelul Boeing 787-8 Dreamliner, cu 242 de persoane la bord, se îndrepta spre Aeroportul Gatwick din Marea Britanie. La câteva secunde după decolare, aeronava a pierdut altitudine și s-a prăbușit într-un cartier rezidențial, provocând o explozie uriașă.

Tragedia este cel mai grav accident aviatic din lume din ultimii zece ani.

Președintele Asociației medicilor tineri de la Colegiul medical B.J., Dhaval Gameti, a declarat că au fost recuperate cel puțin 270 de cadavre. Singurul supraviețuitor dintre cei 242 de pasageri și membri ai echipajului se află în stare critică

Articolul India dispune controale urgente la toate avioanele Boeing 787 după tragedia Air India apare prima dată în Mediafax.