Mediafax

Agenția de presă AFP anunță că Mehdi Taremi, atacantul lui Inter Milano, a fost blocat la Teheran din cauza conflictului dintre Iran și Israel și va rata startul Cupei Mondiale a Cluburilor FIFA.

Agenția citează o sursă de la clubul italian de fotbal.

Aceasta a declarat că Taremi a fost în Iran săptămâna trecută, pentru meciurile echipei naționale, marcând un gol în victoria cu 3-0 asupra Coreei de Nord într-un meci de calificare pentru Cupa Mondială.

Dar jucătorul în vârstă de 32 de ani nu a putut obține un zbor pentru a se alătura coechipierilor săi de la Inter în Los Angeles din cauza confruntării în curs dintre Iran și Israel.

Cristi Chivu îi va avea la dispoziție pe Lautaro Martinez (27 de ani) și francezul Marcus Thuram (27 de ani).

Programul echipei Inter la Cupa Mondială a Cluburilor FIFA

20 iunie: Inter Milano – Club América (Los Angeles)

24 iunie: Inter Milano – Al Ahly (Houston)

Lotul lui Inter pentru Mondialul Cluburilor:

Portari: Yann Sommer, Josep Martinez, Raffaele Di Gennaro, Alessandro Calligaris
Fundași: Francesco Acerbi, Alessandro Bastoni, Yann Bisseck, Matteo Darmian, Federico Dimarco, Denzel Dumfries, Stefan De Vrij, Carlos Augusto, Nikola Zalewski, Matteo Cocchi, Gabriele Re Cecconi, Tomas Palacios
Mijlocași: Nicolo Barella, Hakan Calhanoglu, Davide Frattesi, Henrick Mkhitaryan, Petar Sucic, Thomas Berenbruch, Piotr Zielinski, Luis Henrique, Kristjan Asllani
Atacanți: Lautaro Martinez, Marcus Thuram, Sebastiano Esposito, Francesco Pio Esposito, Valentin Carboni, Giacomo De Pieri.

Articolul Lovitură primită de Chivu. Un jucător important ratează, din cauza războiului, startul Cupei Mondiale a Cluburilor apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Teheranul a renunțat la negocierile nucleare despre care Washingtonul afirmase că sunt singura modalitate de a opri bombardamentele Israelului, în timp ce prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că atacurile nu sunt nimic în comparație cu ceea ce va vedea Iranul în zilele următoare.

Ultimul val de atacuri iraniene a început puțin după ora 23:00 sâmbătă, când sirenele de raid aerian au răsunat în Ierusalim și Haifa, trimițând aproximativ un milion de persoane în adăposturi.

În jurul orei locale 2:30, armata israeliană a avertizat cu privire la un nou baraj de rachete și a îndemnat locuitorii să caute adăpost. Exploziile au răsunat în Tel Aviv și Ierusalim în timp ce rachetele au traversat cerul, iar ca răspuns au fost lansate rachete interceptoare.

Serviciul de ambulanță a declarat că cel puțin nouă persoane au fost ucise în timpul nopții, inclusiv un băiat de 10 ani și o femeie în vârstă de 20 de ani, și peste 140 au fost rănite în mai multe atacuri.

Echipele de căutare și salvare au scotocit printre dărâmăturile clădirilor rezidențiale distruse în mai multe lovituri, folosind lanterne și câini pentru a căuta supraviețuitori.

Mass-media israeliană a declarat că cel puțin 35 de persoane au fost date dispărute după ce un atac a lovit Bat Yam, un oraș situat la sud de Tel Aviv. Un purtător de cuvânt al serviciilor de urgență a declarat că o rachetă a lovit o clădire cu 8 etaje din acest oraș și că, deși multe persoane au fost salvate, au existat decese.

Nu a fost clar câte clădiri au fost lovite peste noapte.

Una dintre rachetele iraniene pare să fi lovit Institutul de Științe Weizmann din Tel Aviv. Imaginile camerelor de supraveghere arată o explozie la fața locului. Presa de stat iraniană sugerează că atacul pare să fi fost direcționat ca răspuns la asasinarea de către Israel a oamenilor de știință iranieni din domeniul nuclear, dar acest lucru nu a fost confirmat. depozitul de petrol Shahran din Teheran a fost vizat de un atac israelian, a declarat Iranul, dar a adăugat că situația era sub control.

Depozitul de petrol Shahran din Teheran a fost ținta unui atac israelian, a precizat Iranul, adăugând însă că situația este sub control. Un incendiu a izbucnit după un atac israelian asupra unei rafinării de petrol din apropierea capitalei, în timp ce loviturile israeliene au vizat, de asemenea, clădirea ministerului iranian al apărării, provocând pagube minore, a declarat duminică agenția de presă semi-oficială Tasnim.

O rundă de discuții nucleare între SUA și Iran care urma să aibă loc duminică în Oman a fost anulată, ministrul iranian de externe Abbas Araqchi declarând că discuțiile nu pot avea loc în timp ce Iranul este supus atacurilor „barbare” ale Israelului.

ATAC asupra producției de gaze

În primul atac aparent la adresa infrastructurii energetice iraniene, agenția de știri Tasnim a declarat că Iranul a suspendat parțial producția la South Pars, cel mai mare câmp de gaze din lume, după ce un atac israelian a provocat un incendiu.

Câmpul South Pars, situat în largul coastelor, în provincia Bushehr din sudul Iranului, este sursa majorității gazului produs în Iran.

Temerile legate de o eventuală perturbare a exporturilor de petrol din regiune au dus deja la creșterea prețului petrolului cu 9% vineri.

Un general iranian, Esmail Kosari, a declarat sâmbătă că Teheranul analizează posibilitatea închiderii Strâmtorii Ormuz, care controlează accesul petrolierelor către Golf.

Totalul victimelor până acum

Până în prezent, cel puțin nouă persoane din Israel au fost ucise și alte peste 300 au fost rănite de când Iranul a lansat vineri atacurile sale de represalii.

Iranul a declarat că 78 de persoane au fost ucise acolo în prima zi a campaniei israeliene, iar alte zeci în cea de-a doua zi, inclusiv 60 atunci când o rachetă a doborât un bloc de apartamente cu 14 etaje în Teheran, unde 29 dintre morți erau copii, potrivit iranienilor.

Articolul Război Israel-Iran. Rezumatul unei noi nopți de atacuri majore. Peste nouă morți în Israel. Depozite de petrol și un câmp de gaze lovite în Iran apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Operațiunea Israelului împotriva Iranului este de așteptat să dureze „săptămâni, nu zile” și avansează cu aprobarea implicită a SUA, potrivit oficialilor de la Casa Albă și israelieni, citați de CNN.

Administrația președintelui american Donald Trump nu a criticat termenul de câteva săptămâni în discuțiile private, a declarat un oficial israelian pentru CNN. Un oficial de la Casa Albă a declarat că administrația a fost conștientă și implicit a sprijinit planurile Israelului.

Întrebat despre durata operațiunii, oficialul Casei Albe a declarat că aceasta depinde de răspunsul Iranului.

„Administrația Trump crede cu tărie că acest lucru poate fi rezolvat prin continuarea negocierilor cu SUA”, a declarat oficialul, adăugând că SUA nu aveau de gând să îndrume Israelul să facă altceva decât să se apere.

SUA au fost informate în prealabil cu privire la atac.

Israelul, prin oficialii săi, a afirmat și public că operațiunea sa ar putea dura săptămâni și a îndemnând poporul iranian să se ridice împotriva conducătorilor clerici islamici.

„Dacă (liderul suprem Ayatollah Ali) Khamenei continuă să lanseze rachete asupra frontului israelian, Teheranul va arde”, a declarat ministrul israelian al apărării, Israel Katz.

În cursul nopții de sâmbătă spre duminică atacurile dintre cele două țări au escaladat cu un număr important de victime raportate în ambele părți.

Articolul Surse CNN: Operațiunea israeliană împotriva Iranului va dura săptămâni și se desfășoară cu aprobarea implicită a SUA apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Atacul a avut loc în satul Yelewata, a declarat grupul într-o postare pe platforma de social media X.

„Mulți oameni sunt încă dispăruți… zeci de răniți și lăsați fără îngrijire medicală adecvată. Multe familii au fost închise și arse în dormitoarele lor”, se adaugă în postare.

Benue se află în Centura Mijlocie a Nigeriei, o regiune în care nordul majoritar musulman întâlnește sudul majoritar creștin.

Regiunea se confruntă cu o concurență privind utilizarea terenurilor, cu conflicte între păstori, care caută terenuri de pășunat pentru vitele lor, și fermieri, care au nevoie de terenuri arabile pentru cultivare. Aceste tensiuni sunt adesea agravate de suprapunerea diviziunilor etnice și religioase.

În urmă cu două zile, 25 de persoane au murit când oameni înarmați au atacat Makurdi.

În urmă cu două săptămâni, oamenii înarmați au ucis 25 de persoane în două atacuri, tot în statul Benue.

Luna trecută, cel puțin 42 de persoane au fost împușcate mortal de presupuși păstori într-o serie de atacuri în districtul Gwer West din statul Benue din centrul Nigeriei.

Din 2019, ciocnirile au provocat peste sute de morți în regiune și au forțat 2,2 milioane de persoane să își părăsească locuințele, potrivit companiei de cercetare SBM Intelligence.

Articolul „Iadul pe pământ”. Familii închise în case incendiate și focuri de armă. Peste 100 de morți într-un atac brutal în Nigeria apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Marșului i s-au alăturat reprezentanți din UE, Canada, Regatul Unit și diverse alte țări, inclusiv Franța, Germania și Spania.

„Au participat și alte comunități pride ucrainene – inclusiv Kharkiv Pride și Ukraine Pride. Comunitatea studențească din Kiev a fost reprezentată, printre alții, de grupul studențesc al Universității Naționale Taras Shevchenko din Kiev și de Ukraine Global Scholars”, a precizat Kyiv Pride într-o postare pe Facebook.

Evenimentul Kyiv Pride a fost întâmpinat cu un contraprotest în apropiere.

„Cu regret, trebuie să observăm că cei care incită la violență au încă acces mai larg la spațiul public și se plimbă liber pe străzile centrale, în timp ce participanții la Marșul Pride Kiev sunt înconjurați de poliție și restricționați în traseul lor. Continuăm să asistăm la răspândirea discursului instigator la ură”, a au precizat reprezentanții Kyiv Pride.

Marșul a fost însoțit de organizația neguvernamentală (ONG) LGBT+ Military, în timp ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă.

Marșul a strâns și fonduri pentru Fundația Serhiy Sternenko în vederea achiziționării de drone pentru armată.

„Ambasadorii, echipa ambasadei Canadei, împreună cu mulți diplomați, s-au alăturat (marșului) Kyiv Pride în această dimineață”, a declarat Cmoc.

La 7 iunie, un eveniment caritabil cu drone pentru Kyiv Pride a avut loc în fața clădirii Ministerului Afacerilor Externe și a fost întâmpinat cu un contraprotest în apropiere.

Articolul Marșul LGBT a avut loc la Kiev în ciuda războiului. S-au stâns fonduri pentru drone / Contraproteste au avut loc simultan apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Israelul a lansat o amplă operațiune militară împotriva unor ținte din Iran, în ceea ce oficialii de la Tel Aviv au descris drept un răspuns „strategic și limitat” la pericolul reprezentat de programul nuclear iranian. Totuși, amploarea atacurilor, profilul țintelor și contextul regional sugerează, potrivit unor analiști și surse diplomatice occidentale, că Israelul ar putea urmări și un obiectiv politic de fond: subminarea sau chiar înlăturarea regimului teocratic iranian.

Atacuri fără precedent asupra infrastructurii strategice iraniene

Operațiunea israeliană ce se întinde deja pe 3 zile implică lovituri multipe ce au vizat atat instalațiile nucleare de la Natanz, Arak și Fordow cât și conducerea militară a Iranului, dar și elemente semnificative ale industriei extractive din Iran.

Printre cei uciși se numără generalul Mohammad Bagheri, șeful Statului Major al armatei iraniene, și generalul Hossein Salami, fost comandant al Gardienilor Revoluției.

În replică, Iranul a lansat un val de rachete și drone către Israel, vizând mai multe centre urbane. Majoritatea au fost interceptate de sistemele de apărare israeliene, dar s-au semnalat și pagube și victime în ultimele zile.

Indicii privind o strategie de destabilizare politică

Deși Israelul nu a declarat în mod oficial intenția de a influența arhitectura de putere din Iran, mai multe semnale susțin ipoteza că actuala ofensivă ar putea urmări mai mult decât o simplă destructurare a capacităților nucleare:

Tipul de ținte vizate include nu doar infrastructura militară, ci și simboluri ale puterii regimului (resedințe oficiale, centre religioase asociate liderilor clericali).

Atacurile au fost completate de operațiuni cibernetice și dezinformare, conform unor surse diplomatice occidentale.

Potrivit BBC, analiști israelieni de securitate consideră că eliminarea unor lideri ai regimului ar putea crea „viduri de autoritate” care să faciliteze mișcări de opoziție interne.

Un oficial al unei agenții de informații europene, citat sub acoperirea anonimatului, a declarat că: „Atacurile au o componentă psihologică clară. Este un semnal intern și extern că regimul de la Teheran nu este imun. Nu este exclus ca Israelul să urmărească o slăbire sistematică a coeziunii puterii.”

Contextul intern din Iran: proteste, nemulțumiri, presiuni sociale

Pe fundalul acestor evenimente, Iranul se confruntă deja de luni de zile cu tensiuni interne: inflație ridicată, scădere economică, proteste reprimate violent și o populație urbană din ce în ce mai nemulțumită de regimul teocratic.

Loviturile israeliene ar putea accelera un proces de erodare a autorității centrale, dar și risca un efect invers — adunarea susținătorilor regimului în jurul liderilor religioși, în fața unui inamic extern.

Totuși, dacă Israelul urmărește nu doar neutralizarea capacității nucleare, ci și subminarea regimului iranian, această strategie este considerată de numeroși experți un pariu geopolitic extrem de riscant. Schimbarea de regim prin presiune militară externă implică o doză ridicată de incertitudine și poate avea efecte regionale destabilizatoare. Pe termen scurt, o astfel de ofensivă ar putea stimula disidența internă sau slăbi centrul de comandă al regimului. Însă pe termen lung, riscurile includ o reacție militară disproporționată a Iranului, radicalizarea opiniei publice iraniene în favoarea liderilor religioși, extinderea conflictului în întreaga regiune sau atragerea altor puteri în confruntare. Este, în esență, o strategie cu miză uriașă – și cu rezultat incert.

Articolul Care este obiectivul final al Israelului în războiul cu Iran. Iată ce spun experții apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin au avut sâmbătă o convorbire telefonică de o oră, a declarat Trump într-o postare pe social media.

Președintele american a declarat că aa vorbit cu Putin „pe larg” despre Iran și atacurile aeriene tit-for-tat ale Israelului și au făcut apel la încetarea conflictului.

„Președintele Putin a sunat pentru a-mi ura foarte frumos La mulți ani, dar, mai important, pentru a vorbi despre Iran, o țară pe care o cunoaște foarte bine”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social.

Trump a spus că atât el, cât și Putin au fost de acord că conflictul Israel-Iran ar trebui să se încheie.

„El simte, ca și mine, că acest război Israel-Iran ar trebui să se încheie, la care i-am explicat că și războiul lui ar trebui să se încheie”, a spus Trump, referindu-se la războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

„Am vorbit îndelung. Mult mai puțin timp am petrecut vorbind despre Rusia/Ucraina, dar asta va fi pentru săptămâna viitoare. El face schimburile de prizonieri planificate – un număr mare de prizonieri sunt schimbați, imediat, din ambele părți”, se arată în postarea lui Trump.

Adjunctul Kremlinului, Ushakov,  a declarat că Putin i-a spus lui Trump că Rusia susține propunerile de reducere a tensiunii și de rezolvare a problemelor privind programul nuclear iranian.

„Președintele rus a reamintit că, înainte de actuala creștere a tensiunii, partea noastră a propus măsuri concrete menite să găsească acorduri reciproc acceptabile în timpul discuțiilor dintre reprezentanții SUA și Iran cu privire la programul nuclear iranian”, a declarat Ushakov.
„Abordarea de principiu a Rusiei și interesul pentru o rezoluție sunt neschimbate și, după cum a remarcat Vladimir Putin, vom continua să acționăm pe baza acestora”.

Între timp în cursul nopții de sâmbătă noi atacuri reciproce au avut loc între Israel și Iran.

Articolul Apel între Trump și Putin despre conflictul dintre Israel și Iran. Detaliile apelului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, i-a spus omologului său iranian, Abbas Araghchi, într-o convorbire telefonică, că Moscova condamnă utilizarea forței de către Israel împotriva Iranului, potrivit Al Jazeera. De asemenea, Lavrov a spus că Rusia este pregătită să ajute la detensionarea situației din Orientul Mijlociu.

„Rusia este pregătită să continue să lucreze pentru a rezolva problemele legate de programul nuclear al Iranului”, a transmis Ministerul rus de Externe prin intermediul unui comunicat publicat sâmbătă.

Documentul mai menționează faptul că Lavrov a prezentat condoleanțe lui Araghchi pentru iranienii uciși în atacuri.

Relațiile dintre cele două țări s-au îmbunătățit foarte mult după ce Rusia a declanșat războiul din Ucraina.

Articolul Miniștrii de externe din Rusia și Iran au discutat despre criza din Orientul Mijlociu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Suspectul, care purta o vestă antiglonț neagră peste o cămașă și pantaloni albaștri, este căutat de polițiști. El a fost numit de două ori în funcții de către guvernatorii democrați. Prima dată a fost numit în 2016, sub conducerea guvernatorului de atunci Mark Dayton, și a doua oară de Tim Walz în 2019 pentru un mandat de patru ani în Consiliul pentru Dezvoltarea Forței de Muncă, conform New York Post.

Un bărbat înarmat care s-a dat drept polițist a ucis sâmbătă o importantă parlamentară democrată din Minnesota și pe soțul acesteia. Același suspect a atacat un parlamentar reușind să-i rănească pe politician și pe soția lui. Probabil este „asasinat motivat politic”, a declarat guvernatorul statului Minnesota, Tim Walz.

O amplă operațiune de căutare a agresorului este în desfășurare. Suspectul a deschis focul asupra polițiștilor și a reușit să fugă pe jos. În mașină anchetatorii au găsit o hârtie cu numele unor politicieni, au transmis anchetatorii, potrivit Reuters.

Agresiunile au avut loc sâmbătă dimineața în orașele Champlin și Brooklyn Park din zona metropolitană Minneapolis.

Parlamentarii vizați de agresor sunt John Hoffman și Melissa Hortman. Ambii sunt membri ai Partidului Democrat. Melissa Hortman și soțul ei au murit, iar John Hoffman și soția au fost transportați la spital pentru a fi supuși unor intervenții chirurgicale.

Articolul Operațiune amplă în SUA după atacul asupra parlamentarilor. Polițiștii au un suspect apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform legislației, cota de impozitare pentru bere și băuturi alcoolice tari va crește la 70% până în 2027, cu un an mai târziu decât s-a propus inițial, înainte de a ajunge la 90% în 2031, relatează Reuters.

Vietnamul impune în prezent o taxă de 65% pe aceste produse, iar propunerea inițială de anul trecut prevedea creșterea taxei până la 100%.

Ministerul de Finanțe a declarat că scopul creșterii taxelor este de a reduce consumul de alcool. Vietnamul este a doua cea mai mare piață a berii din Asia de Sud-Est, conform unui raport realizat de compania de consultanță KPMG în 2024.

Industria berii din Vietnam, ce este condusă de grupul olandez Heineken și de grupul local Sabeco, s-a confruntat deja cu provocări din cauza legilor stricte privind conducerea sub influența alcoolului introduse în 2019, care stabilesc o limită zero de alcool pentru șoferi.

Șeful Asociației pentru Bere și Băuturi Alcoolice din țară a declarat că veniturile industriei au scăzut în ultimii trei ani.

Ca răspuns la slăbirea cererii și la propunerea inițială de majorare a taxei, Heineken a suspendat anul trecut operațiunile la una dintre fabricile sale de bere din Vietnam.

Sâmbătă, legislatorii au aprobat, de asemenea, o nouă taxă de 8% pentru băuturile zaharoase care depășesc 5g/100ml de zahăr, care va intra în vigoare în 2027 și va crește la 10% în 2028.

Articolul Țara în război cu berea. Taxă de până la 90% votată de Parlament apare prima dată în Mediafax.