Mediafax

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe chinez, Guo Jiakun, a criticat G7 pentru „comentarii nejustificate cu privire la chestiuni privind Taiwan, Marea Chinei de Sud şi Marea Chinei de Est”, acuzând grupul că ar calomnia „în mod răutăcios China pentru aşa-zisele distorsiuni ale pieţei şi supracapacitatea industrială”, notează ANSA.

Oficialul chinez a declarat că aceste acţiuni „constituie o ingerinţă în afacerile interne ale Chinei şi încalcă normele fundamentale ale relaţiilor internaţionale”.

Ca răspuns la poziţia G7, Beijingul „se opune ferm tuturor acestor acţiuni” şi „a prezentat proteste oficiale vehemente părţilor interesate”.

Articolul Beijingul a reacţionat dur la summitul G7 din Canada apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Alexander Vedyakhin, prim-vicepreședintele Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia, a avertizat responsabilii direcți de politica monetară, guvernul și Banca Centrală a Rusiei, că economia rusă riscă să se „răcească” excesiv dacă dobânzile rămân prea ridicate. Într-un interviu publicat mirecuri de Reuters, bancherul rus a spus că, dacă aceste condiții se mențin, țara poate avea dificultăți în a reveni pe o traiectorie de creștere economică sănătoasă.

„Există pericolul ca economia să încetinească prea tare și să nu reușim să ieșim din această stagnare. Creșterea ulterioară ar putea fi foarte limitată”, a explicat Vedyakhin, cu puțin timp înainte de Forumul Economic de la Sankt Petersburg, conferința economică principală a Rusiei, care a început miercuri la Sankt Petersburg. Oficialul Sberbank a prognozat că economia Rusiei va crește cu doar 1-2% în 2025, clar sub prognoza oficială a guvernului, care anticipează o creștere de 2,5%.

Investitorii ar demara proiecte noi doar în condiții de dobândă suportabilă

Rata dobânzii de politică monetară, care este acum de 20%, ar putea fi redusă treptat spre 17% până la sfârșitul anului, consideră Vedyakhin, dar a atras atenția factorilor ruși de decizie că este nevoie de o dobândă sub 15% pentru a stimula investițiile și a reporni creșterea economică. Multe companii rusești, inclusiv clienții Sberbank, operează cu marje de profit în jur de 15%, iar costurile de finanțare peste acest nivel le descurajează să investească: „Un investitor rațional ar începe noi proiecte doar dacă rata dobânzii este între 12% și 14%. Acela este un nivel la care economia poate începe să-și revină și să meargă mai departe”, a explicat el.

Rubla este supraevaluată

În ceea ce privește cursul de schimb, Vedyakhin spune că rubla este supraevaluată. Oficial, miercuri, un dolar valora 78,71 ruble, dar analiștii Sberbank consideră că, în condiții normale și echilibrate, ținând cont de prețul petrolului și alți factori macroeconomici, rubla ar trebui să fie între 90 și 95 pentru un dolar.

Neașteptata apreciere a rublei, de peste 40% în acest an, vine în ciuda prețurilor scăzute la petrol, iar bancherul intervievat de Reuters a pus această întărire a rublei pe seama dobânzilor mari, a cererii reduse de valută din partea populației, o piață valutară internă restrânsă, dificultățile legate de plăți și vânzările de valută din rezervele statului. „O rată reală a dobânzii mare încurajează economisirea în ruble. Nu are sens pentru ruși să cumpere dolari, pentru că oricum cererea pentru ei este scăzută” a explicat Vedyakhin.

Articolul Dobânzile prea mari riscă să sufoce economia rusă, avertizează bancherii apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul israelian de externe, Gideon Sa’ar, a transmis o scrisoare Consiliului de Securitate al ONU în care afirmă că Iranul urmărește un plan clar pentru distrugerea Israelului.

Potrivit acestuia, țara sa este decisă să își asigure apărarea în fața oricărei amenințări, scrie CNN.

„Iranul are un plan strategic pentru a elimina Israelul. Israelul nu poate și nu va accepta amenințarea exterminării!”, a scris Sa’ar pe X, unde a publicat și o copie a scrisorii.

În documentul trimis oficialilor ONU, Sa’ar afirmă că atacul Israelului asupra Iranului a avut loc ca răspuns la o evoluție semnificativă în programul nuclear iranian.

El spune că operațiunea a urmărit și oprirea unei amenințări directe legate de posibile atacuri viitoare prin rachete sau din partea unor grupări susținute de Teheran.

Scrisoarea precizează că intervenția militară a fost decisă „ca o măsură de ultimă instanță”.

Articolul Ministrul de externe israelian acuză Iranul că plănuiește eliminarea Israelului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Studiul făcut de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington, bazat pe 100 de interviuri efectuate în secret în Coreea de Nord între septembrie și decembrie 2023, arată o realitate dramatică: virusul circula pe scară largă, dar era aproape netratat, relatează CNN.

92% dintre respondenți au declarat că ei sau cineva apropiat au fost infectați. Majoritatea a spus că 2020 și 2021 – nu 2022 – au fost anii când focarele au fost la cel mai grav nivel.

„Febra era peste tot, iar mulți oameni mureau în câteva zile”, a relatat un participant

Un soldat a descris cum peste jumătate dintr-un batalion de comunicații militare – aproximativ 400 de soldați – s-a îmbolnăvit până la sfârșitul lui 2021.

Sistemul sanitar izolat și subfinanțat al țării nu a putut face față pandemiei. Fără acces la testare, diagnosticele se făceau după simptome: febră, tuse, dificultăți de respirație. Chiar și aceste simptome erau tabu – o femeie și-a amintit că un medic i-a spus că dacă recunoaște aceste simptome, „vei fi dusă”.

În lipsa îngrijirii medicale oficiale, cetățenii s-au îndreptat spre medicina populară: apă sărată, usturoi, chiar injecții cu opiu. O femeie a spus că fiul ei a murit după ce i s-a dat doza greșită de medicament pentru adulți. Una din cinci persoane a raportat decese din cauza medicamentelor false sau folosite greșit.

Echipamentele de protecție au fost aproape inexistente

Doar 8% dintre respondenți au primit măști de la guvern. Mulți și-au făcut singuri măștile sau le-au cumpărat de pe piața neagră.

Suferința s-a extins dincolo de boală. Cu călătoriile interzise și piețele închise, foametea a devenit acută. 81% dintre cei intervievați au spus că s-au confruntat cu foamea.

Doar 87% dintre respondenți nu au avut acces la teste COVID pe parcursul pandemiei. Mai puțin de 20% au primit vreun vaccin – și majoritatea abia după ce Phenianul a recunoscut focarele în 2022.

Raportul documentează o „dublă minciună”: guvernul a mințit poporul, iar oamenii se mințeau între ei și guvernul – fiecare încercând să evite carantina sau pedepsele

83% dintre respondenți au spus că experiența lor nu s-a aliniat cu ceea ce le spunea guvernul sau liderul Kim Jong Un. Peste jumătate au spus că nu au crezut deloc anunțurile regimului despre COVID.

„Când l-am văzut pe Liderul Suprem lăudându-și dragostea pentru popor, în timp ce atât de mulți mureau fără medicamente”, a spus un respondent, „m-am gândit la toți oamenii care nu au supraviețuit”.

Articolul Coreea de Nord a fost devastată de Covid-19. Oamenii mureau fără medicamente în timp ce se perpetua o „dublă minciună” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Referitor la măsurile pe care statul român trebuie să le pregătească, ministrul a răspuns că „să răspundem aşteptărilor autorităţilor americane, principalele criterii ale accederii au fost îndeplinite anul trecut”.

Hurezeanu a admis că „au existat mai multe explicaţii şi viraje neaşteptate în acest proces”, dar a subliniat că „ştim care sunt aşteptările americane”.

Ministrul a anunţat că „probabil până la sfârşitul anului financiar american, deci până în toamna anului acesta, vom afla mai multe răspunsuri”.

Întrebat direct despre problemele specifice ce trebuie rezolvate, ministrul a răspuns: „criteriile de bază pe care le-am anunţat la un moment dat şi au stârnit o mică nedumerire, se reaşează în vigoare”. El a specificat că „e vorba de numărul refuzului de cereri de vize” şi că „toate acele criterii redevin valabile”.

Ministrul a subliniat importanţa unei „serii tripartite de dezbatere care are loc chiar în această săptămână între reprezentanţii Departamentului American de Securitate Internă, ai Comisiei Europene şi ai Ministerului de Interne Român”.

Întrebat dacă există şansa ca România să fie în programul Visa Waiver până la finalul anului, Hurezeanu a răspuns: „Există şansa să aflăm în ce situaţie România până la sfârşitul acestui an poate să răspundă aşteptărilor americane în condiţiile ameliorării şi climatului politic românul a relaţiei bilaterale, în aşa fel încât să intrăm în Visa Waiver”.

România a fost inclusă în programul Visa Waiver în ianuarie 2025, dar a fost exclusă în mai 2025.

Articolul Vom mai reintra in Visa Waiver? Ce spune Emil Hurezeanu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Miercuri, vremea va fi călduroasă cu maxime de 30-32 de grade. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab până la moderat, fără probleme deosebite.

Joi, canicula va lovi Capitala după-amiaza. Temperatura va sări la 34-35 de grade, iar indicele temperatură-umezeală va depăși pragul critic de 80 de unități, ceea ce înseamnă disconfort termic major.

Meteorologii au emis Cod galben pentru București în ziua de joi, între orele 12-21, avertizând asupra temperaturilor deosebit de ridicate și a caniculei.

În ambele zile cerul va rămâne variabil, iar vântul nu va aduce răcoare, suflând slab până la moderat.

Articolul Vremea în Capitală: Cod galben de căldură extremă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Sistemul Ram Air Turbine (RAT) generează energie electrică și presiune hidraulică pentru a permite piloților să controleze avionul chiar și când ambele motoare se strică. Faptul că era în funcțiune ridică întrebări asupra stării motoarelor în timpul decolării, relatează WSJ.

Boeing 787-8 Dreamliner, cu 242 de persoane la bord și cu destinația Londra Gatwick, a început să piardă altitudine la câteva secunde după decolare. Avionul era echipat cu motoare GEnx de la GE Aerospace.

Accidentul s-a soldat cu moartea tuturor pasagerilor, cu excepția unuia, fiind cel mai grav accident aviatic din ultimul deceniu.

Autoritatea indiană de siguranță a aviației a declarat marți că verificarea flotei Boeing 787 a Air India nu a identificat probleme majore de siguranță.

Boeing a declarat că va solicita Biroului de Investigație a Accidentelor Aeriene din India să comenteze situația. GE Aerospace și Ministerul aviației civile din India nu au răspuns la solicitările de comentarii.

Articolul Catastrofa aviatică din India: Sistemul de urgență al Boeing 787 funcționa când avionul s-a prăbușit apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), organismul internațional de supraveghere nucleară, a calificat drept „profund îngrijorătoare” țintirea infrastructurii nucleare.

Escaladarea militară „crește riscul unui incident radiologic cu consecințe grave pentru populație și mediu”, a declarat marți Rafael Grossi.

Atacurile asupra instalațiilor nucleare prezintă riscuri evidente de siguranță, însă, potrivit experților, Israelul pare să fi evitat cele mai periculoase ținte, cum ar fi centralele nucleare.

Au provocat loviturile aeriene vreo contaminare nucleară?

Atacul asupra facilității de îmbogățire a uraniului de la Natanz a provocat radioactivitate localizată, potrivit autorităților nucleare iraniene și internaționale, dar aceasta nu pare a fi severă.

AIEA, în două evaluări realizate săptămâna aceasta, a declarat că loviturile Israelului au deteriorat atât buncărele subterane de îmbogățire de la Natanz, cât și instalații de la suprafață, inclusiv o uzină pilot de îmbogățire a combustibilului nuclear. Grossi a spus că aceste lovituri au cauzat o anumită contaminare.

Totuși, nivelurile de radiație din afara complexului Natanz au rămas neschimbate și în limite normale, ceea ce indică „niciun impact radiologic extern asupra populației sau mediului”, a spus Grossi luni.

Contaminarea radioactivă din interiorul facilității constă în principal din particule alfa, care, potrivit lui Grossi, pot fi „gestionate eficient” cu protecție adecvată, cum ar fi dispozitivele respiratorii.

Radiația alfa poate provoca daune severe țesuturilor interne dacă sursa este inhalată sau pătrunde în organism printr-o rană. Însă efectele particulelor alfa sunt de scurtă rază și, dacă rămân în exteriorul corpului, sunt în general blocate de piele.

Nivelurile de radiație din afara sitului nuclear de la Isfahan au rămas, de asemenea, neschimbate după un atac efectuat vineri, a declarat Grossi. Nu s-au raportat daune la instalația de îmbogățire a combustibilului de la Fordow sau la reactorul de apă grea aflat în construcție la Khondab, a mai adăugat el.

Ar putea apărea contaminări radioactive mai grave, mai ales dacă atacurile aeriene continuă?

Uraniul în sine este slab radioactiv. Devine mult mai periculos când suferă o reacție de fisiune, așa cum se întâmplă într-un reactor nuclear sau într-o bombă, ceea ce eliberează cantități mari de energie și substanțe radioactive. Nici centrala nucleară de la Bushehr și nici reactorul de cercetare de la Teheran nu au fost țintite de atacurile israeliene, a spus AIEA.

În afara condițiilor specifice din reactoarele nucleare sau facilitățile de reprocesare a deșeurilor, ar fi nevoie de cantități mari de uraniu îmbogățit pentru a provoca probleme radioactive semnificative, spun experții.

„Contaminarea radioactivă foarte gravă este de obicei asociată cu alți izotopi, cum ar fi iodul radioactiv sau radiocesiul, care sunt produși ai fisiunii nucleare”, a declarat pentru FT Jim Smith, profesor în cadrul Facultății de Științe ale Mediului și Vieții de la Universitatea din Portsmouth, Marea Britanie.

Acești produși de fisiune sunt deosebit de periculoși deoarece pătrund în lanțul alimentar și se acumulează în organismele animalelor și oamenilor.
Produșii de fisiune au fost responsabili pentru mare parte din dezastrul care a urmat exploziei centralei nucleare de la Cernobîl din 1986, pe atunci aflată sub control sovietic.

Există și alte riscuri în legătură cu Natanz sau alte instalații?

Un alt motiv pentru care complexele precum Natanz și Fordow prezintă riscuri externe reduse este că nucleele acestora sunt îngropate sub pământ. Pentru a le distruge ar fi necesară o putere de foc poate chiar mai mare decât cele mai puternice arme ale Israelului.

Chiar și munițiile foarte puternice ar trebui probabil să lovească de mai multe ori pentru a „penetra complet un buncăr subteran fortificat” cum este Natanz, a spus Simon Bennett, directorul unității de siguranță civilă de la Universitatea din Leicester.

„Este puțin probabil să existe o contaminare semnificativă în afara sitului, tocmai pentru că instalația de îmbogățire sau reactorul ar fi îngropate sub tone de pământ și beton”, a spus Bennett. „În plus, personalul care operează situl ar fi fost instruit în monitorizarea și atenuarea efectelor radiațiilor.”

Un atac asupra stocurilor de uraniu îmbogățit aflate la Isfahan ar putea crea un risc de contaminare a mediului, spun experții.

Ar putea campania de lovituri aeriene să provoace și alte probleme de siguranță?

Contaminarea chimică ar putea fi principala problemă provocată de atacurile de până acum și cele viitoare, spun oamenii de știință.

„Îngrijorarea principală este chimică, și mai puțin radiologică”, a declarat Kenneth Petersen, președintele 2023-2024 al Societății Americane de Energie Nucleară, o organizație non-profit care reprezintă specialiști în domeniu.

Un risc este posibila eliberare a hexafluorurii de uraniu utilizată în îmbogățirea combustibilului și prezentă în facilități precum Natanz și depozitul de la Isfahan.

Hexafluorura de uraniu prezintă riscuri limitate dacă este manipulată cu grijă la temperaturi normale de mediu. Însă contactul cu apa – inclusiv cea din aer – poate duce la eliberarea de fluorură de hidrogen toxică. Aceasta se poate răspândi sub formă gazoasă și este potențial letală dacă este inhalată, deoarece formează acid fluorhidric extrem de coroziv în contact cu apa din organism.

Este posibil ca hexafluorura de uraniu, fluorura de uranil și fluorura de hidrogen să fi fost dispersate în interiorul facilității de la Natanz, a spus AIEA luni.

În 1986, o explozie accidentală la o uzină de conversie a uraniului din Oklahoma a ucis un muncitor și a eliberat hexafluorură de uraniu, poluând solul și apa pe o rază de mai mulți kilometri.

Reguli internaționale

AIEA a condamnat anterior atacurile armate și amenințările împotriva instalațiilor nucleare destinate scopurilor pașnice.

Conferința generală a celor 180 de state membre ale agenției – care îi include pe Israel și Iran – a declarat că astfel de acțiuni încalcă propriile reguli, principiile Cartei ONU și dreptul internațional.

Israelul susține că Iranul încearcă să construiască o armă atomică, acuzație pe care Teheranul o neagă. Joi, consiliul AIEA a declarat că Iranul a încălcat obligațiile privind neproliferarea nucleară pentru prima dată în ultimele două decenii.

În 2022, Rusia a atacat și apoi a ocupat centrala nucleară Zaporojie din Ucraina, ca parte a invaziei pe scară largă a țării.

AIEA a avertizat că incidentul a fost „prima dată când un conflict militar a avut loc în cadrul unei instalații aparținând unui program nuclear extins și funcțional”.

Articolul Ar putea atacurile Israelului în Iran să provoace un dezastru nuclear precum Cernobîl. Analiză Financial Times apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Marcăm astăzi un moment cu semnificație strategică: cinci ani de la înființarea Comandamentului Corpului Multinațional Sud-Est, o structură-cheie în arhitectura de apărare a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și un pilon de stabilitate pe Flancul Estic al Alianței. Într-un context internațional caracterizat de incertitudine și tensiuni tot mai mari, amplificate de războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei, prezența și capacitatea operațională deplină a acestei structuri pe teritoriul României sunt mai importante ca oricând. Conflictul de la granițele noastre reconfirmă necesitatea unei posturi consolidate de descurajare și apărare colectivă. În același timp, este esențial un răspuns coerent și adaptat la amenințările hibride, la campaniile de dezinformare și la atacurile cibernetice”, afirmă Nicușor Dan.

El transmite un mesaj de susținere și angajament ferm față de valorile și obiectivele Alianței Nord-Atlantice

„România rămâne pe deplin angajată în susținerea principiilor fundamentale ale NATO: apărare colectivă, solidaritate și coeziune. Ne îndeplinim angajamentele asumate, participând activ la dezvoltarea capabilităților operaționale, la întărirea interoperabilității și la proiectarea stabilității în regiunea extinsă a Mării Negre. Prezența Comandamentului Corpului Multinațional Sud-Est pe teritoriul țării noastre demonstrează gradul înalt de încredere de care se bucură România din partea aliaților. Profesionalismul, viziunea strategică și pregătirea riguroasă a personalului care activează în această structură contribuie direct la siguranța cetățenilor noștri și la apărarea valorilor democratice care ne unesc. Transmit, așadar, felicitări pentru realizările din acești cinci ani și un mesaj extrem de clar: România va rămâne un aliat hotărât, un promotor activ al securității euroatlantice și un partener de bază în fața oricărei amenințări la adresa păcii și stabilității internaționale”, încheie șeful statului.

Mesajul a fost prezentat de Mihai Șomordolea, consilier de stat în Departamentul Securității Naționale și secretar al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Articolul România rămâne un aliat hotărât în NATO a declarat Nicușor Dan apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul de Externe a vorbit miercuri despre obiectivele României la summit-ul NATO de la Haga.

„Este important că va fi un for de validare a obiectivelor NATO pe termen mediu și lung prin prezența, pentru prima oară, la NATO, împreună cu aliații a președintelui Statelor Unite. Există deja intenții ale acestei administrații în ceea ce privește evoluția NATO. Statele Unite rămân un aliat fundamental al alianței nordatlantice”, a spus Hurezeanu.

El a spus că este vorba de sporirea bugetelor de apărare în condițiile anunțate, 3,5%, plus 1,5% cheltuieli aferente: „România este la un procent de 2,3-2,4%, deja atins. Suntem între țările cu cel mai bun buget militar, între aliați”.

Întrebat dacă președintele Nicușor Dan are programată o întâlnire cu președintele Donald Trump în marja acestui summit, Emil Hurezeanu a spus: „Suntem în curs de programare a întâlnirilor președintelui Nicușor Dan”.

Întrebat, de asemenea, dacă sunt făcute demersuri pentru o astfel de întîlnire, ministrul de Externe a declarat: „Există intenția fermă a organizării unei întâlniri între președintele României și președintele Statelor Unite. Nu știu ca partea americană să fi confirmat până acum vreunei țări întâlniri. Urmează. Se întâmplă săptămâna viitoare, între 24 și 26 iunie”.

Articolul Ministrul de Externe: Există posibilitatea unei întâlniri între Nicușor Dan și Donald Trump apare prima dată în Mediafax.