Săptămâna 1-8 iunie

Valorile termice vor fi ușor mai ridicate decât cele normale în toată țara, cu o abatere mai accentuată în regiunile sud-vestice.

Precipitațiile vor fi excedentare în nord-vest, local în centru, sud-est și la munte. În sud-vest, regimul pluviometric va fi ușor deficitar, iar în restul țării va fi apropiat de normal.

Săptămâna 8-15 iunie

Temperaturile medii vor fi ușor mai ridicate decât cele normale în cea mai mare parte a țării, mai ales în sud-vest.

Cantitățile de precipitații vor fi, în general, apropiate de cele normale. Este posibil un ușor excedent în est și sud-est și un ușor deficit în vest și nord-vest.

Săptămâna 15-22 iunie

Temperatura medie a aerului va fi ușor mai ridicată decât normalul perioadei în cea mai mare parte a țării, în special în regiunile vestice.

Precipitațiile vor fi ușor deficitare în vest, nord și centru, iar în rest vor fi apropiate de cele normale.

Săptămâna 22-29 iunie

Mediile valorilor termice se vor situa ușor peste cele specifice perioadei, mai ales în jumătatea vestică a țării. În rest, temperaturile vor fi în general apropiate de cele normale.

Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale în toate regiunile.

Rusia a avertizat că trimiterea de trupe americane suplimentare în Europa de Est va duce la o escaladare a tensiunilor, cu doar o zi înainte ca o dronă implicată în atacurile din Ucraina să se prăbușească peste un bloc din Galați. Incidentul, considerat cel mai grav de la începutul războiului, a fost urmat de o reacție dură a autorităților române, scrie Polskieradio.pl.

Rusia a transmis joi că planul Statelor Unite de a crește prezența militară în Polonia riscă să amplifice conflictul cu Occidentul și ar putea duce la măsuri de răspuns.

„Desfășurarea unor forțe suplimentare americane în Polonia ar reprezenta o escaladare calitativă a tensiunilor”, a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, potrivit Reuters.

Declarația vine după ce oficialii polonezi au salutat anunțul făcut de președintele american Donald Trump privind trimiterea a încă 5.000 de militari în Polonia. Trump a spus că decizia este influențată inclusiv de relația sa cu președintele polonez Karol Nawrocki.

Autoritățile de la Varșovia au descris măsura drept o veste bună pentru securitatea transatlantică și au subliniat că aceasta va întări capacitatea de apărare a Poloniei. Anunțul pare să contrazică semnalele anterioare venite de la Washington, potrivit cărora efectivele militare americane din Europa ar putea fi reduse.

Vicepremierul și ministrul Apărării din Polonia, Władysław Kosiniak Kamysz, a declarat că detaliile desfășurării vor fi stabilite de Pentagon, Comandamentul European al SUA și planificatorii militari. El a mai precizat că procesul de planificare ar putea dura între două și patru săptămâni. Oficialul polonez a adăugat că țara sa nu își dorește doar creșterea rotației trupelor americane, ci și o prezență permanentă mai consistentă pe flancul estic al NATO.

Anunțul lui Trump vine după informații potrivit cărora Pentagonul ar fi suspendat rotația planificată a unei brigăzi blindate în Polonia, în contextul unei revizuiri mai ample a desfășurărilor militare americane din Europa.

Polonia, stat membru NATO aflat la granița cu Ucraina și enclava rusă Kaliningrad, consideră prezența militară americană un pilon esențial al securității sale în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

Incidentul din Galați, văzut drept o escaladare

La doar o zi după acest avertisment, o dronă implicată în bombardamente asupra infrastructurii din Ucraina s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din Galați, provocând o explozie urmată de incendiu. Autoritățile au emis un mesaj RO ALERT pentru populație.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis că incidentul reprezintă „o escaladare gravă și iresponsabilă” din partea Federației Ruse.

MAE a anunțat că România va lua măsuri diplomatice ca răspuns la „această gravă încălcare a dreptului internațional și a spațiului său aerian”.

Totodată, România a informat aliații și secretarul general al NATO și a cerut accelerarea transferului de sisteme anti-dronă.

„Federația Rusă poartă direct responsabilitatea pentru aceste acțiuni grave și iresponsabile”, a transmis MAE, subliniind că România va acționa „cu fermitate maximă” pentru creșterea presiunii internaționale asupra Moscovei în vederea unei încetări imediate a focului.

„În această dimineață, un bloc de locuințe din România a fost lovit de o dronă, în contextul în care Rusia a atacat infrastructura ucraineană din apropierea frontierei. Secretariatul General al NATO se află în contact cu autoritățile române”, se arată în mesajul publicat, vineri dimineață, de Allison Hart.

În continuarea mesajului său, purtătoarea de cuvânt a NATO a precizat că alianța condamnă „imprudența Rusiei”.

„Condamnăm imprudența Rusiei, iar NATO va continua să-și consolideze apărarea împotriva tuturor amenințărilor, inclusiv a dronelor”, a conchis Hart.

Ministra de Externe a României, Oana Țoiu, a precizat că Articolul 4 din Tratatul NATO, în cadrul căruia România poate solicita consultări cu aliații reprezintă un instrument ce ar putea fi utilizat. Potrivit lui Țoiu, președintele României este cel care îl poate solicita, iar consultările în cadrul NATO vor hotrărî dacă toți aliații sunt de acord.

Drona ruseacă de tip Geran-2 s-a prăbușit, în noaptea de joi spre vineri, într-un bloc de locuințe din orașul Galați, la etajul 10. Drona a explodat. Explozia a fost urmată de un incendiu. Două persoane cu răni minore au fost transportate la spital.

Oana Țoiu susține că este necesară creșterea capabilității de răspuns de apărare anti-dronă a NATO pe flancul estic.

„Atât noi, la nivelul Ministerilor Afacerilor Externe, cât și Ministerul Apărării, de-a lungul ultimilor luni de zile, am avut această conversație în interiorul NATO și împreună cu partenerii noștri privind necesitatea întăririi flancului estic, atât la nivelul monitorizării spațiului aerian, cât și în ceea ce privește capabilitățile de răspuns de apărare antiaeriană. Din acest punct de vedere, aliații noștri știu necesitatea întăririi flancului estic. Așa cum știți, Ministerul Apărării, de astfel, a și introdus în lista de achiziții prioritare mai multe elemente de apărare antiaeriană, dar până la momentul în care aceste noi capabilități pot să fie livrate de fornizorii cu care Ministerul Apărării Național este în procedură de achiziții, este necesară întărirea flancului estic prin capabilitățile comune aliate”, a spus ministra de Externe la Digi24.

Ea spune că, în urma incidentului din noaptea de joi spre vineri, a fost informat președintele, dar și NATO.

Despre articolul 4 al NATO

Oana Țoiu a fost întrebată dacă România ar putea invoca articolul 4 al NATO.

„Articolul 4 este un instrument pe care România îl poate folosi. Incidentul de azi noapte se încadrează în categoria incidentelor care justifică utilizarea unor instrumente de acest tip. Vorbim de o consultare între statele aliate în momentul în care un stat aliat consideră că există un risc asupra sa. Evident, invocarea articolului 4 este o decizie comună interinstituțională, este parte din discuțiile posibilităților pe care le avem în acest moment. (…) Este unul dintre instrumentele pe care România le poate folosi în format aliat”, a răspuns ministra.

Ea adaugă că „președintele României este cel care are în acest moment evident și comanda și puterea de a invoca atât articolul 4, cât și oricare dintre măsurile diplomatice. Nu există nicio constrângere a capacității noastre de răspuns”.

O dronă implicată în bombardarea unor infrastructuri din Ucraina s-a prăbușit la Galati pe acoperișul unei locuințe, provocând un incendiu. Două persoane au fost rănite ușor, iar cladirea a fost evacuată.

„România are urgent nevoie de un sistem eficient de apărare anti-dronă. Evenimentul dramatic din această dimineață de la Galați demonstrează, fără echivoc, incapacitatea țării noastre de a se apăra de astfel de atacuri punctuale”, a scris Grindeanu, vineri dimineață, pe Facebook.

Liderul PSD susține că ministrul Apărării, Radu Miruță, trebuie „să iasă din zona confortabilă a declarațiilor politice” și să se ocupe „cu seriozitate”, chiar dacă este demis, de înzestrarea Armatei Române cu echipamente și sisteme eficiente.

„Tot ce se întâmplă arată vulnerabilitatea pe care actualii miniștri demiși o creează țării noastre”, a adăugat Grindeanu.

Acesta a mai spus că România are nevoie rapid de un nou guvern „format din profesioniști”.

O dronă s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din municipiul Galați, impactul fiind urmat de o explozie și de un incendiu într-un apartament de la etajul 10. Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat, iar două persoane cu răni ușoare au primit îngrijiri medicale la fața locului.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi a României, la finalul anului 2023 erau inventariate 5.072 de adăposturi de protecție civilă la nivel național. Acestea includ atât adăposturi publice, cât și adăposturi aflate în proprietate privată, construite special pentru protejarea populației în cazul unor atacuri aeriene, bombardamente sau alte situații de urgență.

Mai mult de jumătate sunt nefuncționale

Raportul arată că 2.543 dintre adăposturile inventariate, adică peste 50%, sunt considerate neoperaționale. Multe dintre acestea au fost construite în perioada comunistă și necesită lucrări de reabilitare. Curtea de Conturi a constatat că numeroase spații sunt degradate, insalubre, utilizate ca depozite sau nu mai îndeplinesc condițiile tehnice necesare pentru adăpostirea populației. Potrivit datelor oficiale, aproximativ 73% dintre adăposturile existente au fost construite înainte de 1990.

Imagine cu usa de acces catre unul din adaposturile antiaeriene, miercuri, 4 martie 2015.51 de astfel de adaposturi sunt pe raza municipiului Botosani, dar doar o parte dintre acestea sunt insemnate, obligativitatea marcarii fiind prevazuta si de Legea 481 din 2004, republicata, Legea Protectiei Civile. IONUT TABULTOC / MEDIAFAX FOTO

România poate adăposti oficial doar 3% din populație

Capacitatea totală a adăposturilor special construite este de 611.922 de persoane, ceea ce reprezintă aproximativ 3,2% din populația României. Dacă sunt luate în calcul și alte spații care ar putea fi utilizate în situații excepționale, precum stații de metrou, parcări subterane, pasaje sau galerii tehnice, capacitatea totală estimată ajunge la aproximativ 989.000 de persoane, echivalentul a puțin peste 5% din populația țării.

Autoritățile admit că nu cunosc numărul real al tuturor spațiilor disponibile

Una dintre cele mai importante concluzii ale auditului este că statul român nu deține încă o evidență completă a tuturor spațiilor care ar putea fi folosite pentru adăpostirea populației. Curtea de Conturi precizează că, în prezent, „nu se cunoaște numărul total al adăposturilor de protecție civilă și al adăposturilor simple care se pot amenaja”, deoarece inventarierea la nivel național nu este finalizată, iar multe autorități locale nu au identificat toate spațiile disponibile. Această situație face dificilă evaluarea exactă a capacității reale de protecție a populației în cazul unei situații de securitate majore.

IGSU recomandă consultarea listelor oficiale

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență publică periodic informații privind adăposturile de protecție civilă și recomandă populației să consulte sursele oficiale pentru a identifica spațiile disponibile în localitatea de domiciliu. În ultimii ani, pe fondul războiului din Ucraina și al incidentelor produse în apropierea granițelor României, subiectul modernizării și extinderii rețelei de adăposturi a revenit constant pe agenda autorităților și a specialiștilor în securitate.

Reprezentanții Ministerului Apărării spun că au primit numeroase semnale, inclusiv din partea operatorilor economici, potrivit cărora alertele deranjează populația și turiștii. Oficialii avertizează însă că ignorarea acestor mesaje poate avea consecințe grave, mai ales în contextul incidentelor recente.

„Vreau să fac o precizare și să transmit un mesaj pentru populație. Am primit foarte multe semnale din partea populației, inclusiv a operatorilor economici din mai multe zone, că mesajele RO-ALERT deranjează atât populația, cât și turiștii din zonă.

Nu vă spun faptul că citeam anumite comentarii la postări în timp ce mă deplasam către această conferință de presă, prin care anumite persoane, care inițial au spus că nu mai iau în considerare mesajele RO-ALERT, au spus ulterior că a fost o greșeală, că nu le mai luau în considerare și că, într-adevăr, și-au dovedit, dacă îmi permiteți să spun așa, utilitatea.

Tragem un semnal public de alarmă că aceste mesaje nu sunt o glumă. Dacă nu se întâmplă nimic, ne bucurăm că nu se întâmplă. Mesajele pe care le transmitem sunt pentru protecția cetățenilor și nimeni nu se joacă în acest sistem.

De asemenea, îi rugăm pe cei care și-au dezactivat această opțiune din dispozitivele mobile să aibă în vedere activarea acesteia, pentru că întregul sistem RO-ALERT vine în sprijinul cetățenilor.”

Președinta Republicii Moldova a reacționat după ce o dronă s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri în Galați.

„Condamn cu fermitate atacul rusesc cu dronă care a lovit civili români în propriile locuințe, la Galați. Este încă o dovadă a faptului că războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei afectează întreaga regiune și pune în pericol vieți omenești”, a scris pe Facebook Maia Sandu.

Ea spune că acum Europa trebuie să rămână unită.

„În aceste momente, suntem solidari cu România, iar Europa trebuie să rămână unită și fermă în apărarea păcii, securității și valorilor democratice”, a adăugat președinta Republicii Moldova.

O dronă s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din municipiul Galați, impactul fiind urmat de o explozie și de un incendiu într-un apartament de la etajul 10.

Reprezentanții MApN au declarat vineri că situația în noaptea de joi spre vineri a fost „deosebit de complexă”, „în care au fost implicate aproximativ 50 de dispozitive de atac cu întrebuințare unică”.

MApN susține că au fost ridicate avioane de Poliție aeriană.

„Piloții aeronavelor au fost autorizați să angajeze ținta aeriană în condiții de siguranță pentru populație și pentru obiectivele din zonă. Drona care a provocat incidentul de la Galați a fost descoperită la ora 1.46 de minute la 19 km est Reni, a intrat în spațiu aerian al României la ora 1.52 de minute, a fost pierdută de pe radar la ora 1.56 de minute parcurgând circa 10 km în spațiul aerian național”, susțin reprezentanții ministerului.

Aceștia adaugă că o eventuală angajare deasupra unei zone urbane „prezintă riscuri semnificative pentru siguranța populației și a infrastructurii. În multe situații, resturile rezultate în urma angajării unui obiect aerian pot produce efecte comparabile sau chiar mai grave decât impactul dronei în sine, despre care în acel moment nu aveam informații dacă este o dronă care are încărcătură de luptă sau este o dronă de înșelare”.

„Toate datele disponibile au fost deja analizate pentru a stabili exact succesiunea evenimentelor și a rezultat faptul că nu au existat oportunități reale de angajare acesteia în condiții de siguranță”, susțin reprezentanții MApN, care adaugă că „nu ne confruntăm cu un atac asupra României, ne confruntăm cu efectele unui conflict desfășurat în imediat apropierea frontierei noastre”.

„În cursul nopții trecute, o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din municipiul Galați, provocând un incendiu și rănirea ușoară a două persoane”, a transmis Ilie Bolojan, vineri dimineață, într-o postare pe Facebook.

Premierul interimar a spus că a fost în contact cu ministrul Apărării și că au fost luate imediat măsuri pentru protejarea populației. El a precizat că, în plan diplomatic, aliații și partenerii României au fost informați.

„Această situație este inacceptabilă și reprezintă o nouă violare a spațiului aerian, generată de continuarea iresponsabilă și nejustificată a războiului dus de Rusia în Ucraina. Acest război continuă să afecteze securitatea României și a statelor de pe Flancul Estic. Condamn fără rezervă aceste acțiuni grave și cer ferm Rusiei să pună imediat capăt acestora”, a afirmat Bolojan.

Bolojan: Contractul pentru capabilități antidronă va fi semnat în următoarele ore

Ilie Bolojan a subliniat că întărirea securității naționale trebuie să rămână „prioritatea absolută” pentru autoritățile și forțele politice din România.

„Întărirea securității naționale, pentru a asigura protecția cetățenilor noștri, trebuie să rămână prioritatea absolută pentru autoritățile și forțele politice din România. Acesta este obiectivul pe care l-am urmărit inclusiv prin programul SAFE al UE, însă este clar că toate eforturile și acțiunile noastre trebuie accelerate.”, a precizat Bolojan.

Bolojan a transmis că incidentul a arătat importanța programului SAFE al Uniunii Europene, prin care va fi asigurată „o dotare completă antidronă” a Armatei Române.

„Este încă o dovadă a importanței programului SAFE, prin care vom asigura o dotare completă antidronă a armatei române. Contractul va fi semnat în următoarele ore. În câteva luni va începe livrarea capabilităților antidronă”, a mai spus el.

Bolojan a afirmat că autoritățile trebuie să accelereze eforturile pentru protejarea cetățenilor și consolidarea apărării țării.

O dronă s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din municipiul Galați, impactul fiind urmat de o explozie și de un incendiu într-un apartament de la etajul 10. Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat, iar două persoane cu răni ușoare au primit îngrijiri medicale la fața locului.