Mediafax

Costul asigurării pentru o călătorie în Golf a crescut la 0,2% din valoarea navei, față de 0,125% înainte de atacul israelian asupra Iranului. Pentru porturile israeliene, prețul s-a triplat la 0,7%.

Companiile de asigurări au redus și perioada de validitate a ofertelor de la 48 la 24 de ore – semn că situația se schimbă rapid și riscurile cresc, informează CNBC.

Unii armatori au început să evite Strâmtoarea Hormuz, cea mai importantă rută petrolieră din lume. Jakob Larsen de la organizația armatorilor Bimco spune că numărul navelor care trec prin zonă a scăzut deja.

Marcus Baker de la Marsh afirmă că, deocamdată, riscurile sunt încă acceptabile pentru ca mărfurile să circule, dar situația se poate schimba rapid.

Problema e că Strâmtoarea Hormuz e vitală pentru transportul petrolului mondial. Dacă se blochează, prețurile energiei explodează și întregul comerț global se complică.

Articolul Costurile asigurărilor maritime cresc în Orientul Mijlociu pe fondul conflictului Israel-Iran apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În urmă cu aproximativ o lună, de pe scena unui forum de investiții din Arabia Saudită, Donald Trump a lansat un avertisment Iranului: „Nu vom permite niciodată ca America și aliații săi să fie amenințați cu terorismul sau cu un atac nuclear”. La momentul respectiv, avertismentul a primit puțină atenție, însă câteva săptămâni mai târziu, Trump – un autoproclamat „pacificator” – are de luat o decizie majoră: să atace sau nu Iranul, pe fondul programului său nuclear, arată o analiză Reuters.

Până la jumătatea lunii mai, Pentagonul începuse să elaboreze planuri de urgență mai în detaliu pentru a ajuta Israelul în cazul în care acesta își îndeplinește ambiția de a ataca programul nuclear al Iranului, au declarat oficialii pentru sursa citată. Aceleași surse spun că Statele Unite deturnaseră deja mii de arme defensive din Ucraina către Orientul Mijlociu, în vederea pregătirii pentru un potențial conflict.

Pacificator sau nu?

Trump s-a descris mult timp drept un pacificator,  însă mai mulți aliați politici de încredere l-au împins să sprijine un atac israelian asupra instalațiilor nucleare iraniene.

Nu este clar dacă premierul israelian Benjamin Netanyahu sau aliații mai agresivi ai lui Trump l-au convins vreodată să spună „da” planurilor Israelului, dar în zilele premergătoare atacului acesta nu a spus „nu”, iar această poziție a ajutat Israelul să treacă la acțiune.

Joi, Casa Albă a anunțat că Trump va lua o decizie cu privire la implicarea sau nu a Statelor Unite în conflict în următoarele două săptămâni.

Articolul Reuters: Cum a îmbrățișat Trump, un autoproclamat „pacificator”, campania Israelului împotriva Iranului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Procurorii au stabilit că Măru, recidivist, și-a pus garajul la dispoziția victimei pentru a consuma metadonă în intervalul 14-15 aprilie. Victima a murit pe 15 aprilie din cauza unei insuficiențe cardio-circulatorii și respiratorii acute provocate de o intoxicație cu mai multe droguri.

Femeia de 27 de ani, poreclită „Pika” în lumea consumatorilor de droguri, i-a vândut victimei 12-18 comprimate de metadonă cu 100 de lei pe 14 aprilie. Comprimatele proveneau dintr-o cantitate de 100 pe care ea le ridicase în aceeași zi de la un centru medical pe bază de prescripție, fiind sub tratament.

Ce au concluzionat cercetările

Cercetările au arătat că femeia știa despre dependența victimei și i-a spus că poate să îi vândă o parte din comprimatele pe care urma să le ridice.

Victima a consumat metadona atât pe cale orală, cât și intravenoasă, împreună cu alte droguri precum benzodiazepine, tramadol și canabinoizi.

Bărbatul mai avea acasă un comprimat cu diazepam pentru consum propriu.

Ambii inculpați sunt în arest preventiv, iar dosarul a fost trimis la Tribunalul București. Ei sunt acuzați de punerea la dispoziție a locuinței pentru consum de droguri, deținere de droguri și trafic de droguri de mare risc care a dus la moartea victimei.

Articolul Pika și Măru, trimiși în judecată pentru trafic de metadonă soldat cu moartea lui Rareș Ion apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele american a dat Iranului un ultimatum de două săptămâni pentru a accepta abandonarea programului nuclear, altfel va ordona un atac. Dar eforturile diplomatice bat pasul pe loc încă din prima zi, potrivit CNN.

Casa Albă plănuia să îi trimită pe Steve Witkoff și vicepreședintele JD Vance în regiune pentru discuții directe cu Iranul. Însă pe măsură ce Trump a devenit sceptic față de șansele de succes, ideea a fost abandonată. Ambii au rămas la Washington.

Iranul a transmis clar că nu va participa la nicio discuție cu SUA atâta timp cât Israelul continuă atacurile. Iar Trump i-a spus lui Netanyahu să „continue” operațiunea militară, ceea ce blochează orice dialog.

Teheranul nu dă niciun semn că ar renunța la îmbogățirea uraniului, pe care o consideră o linie roșie. Până joi nu erau programate discuții oficiale între SUA și Iran.

Singurul efort diplomatic rămas – întâlnirile între miniștrii europeni și reprezentanții iranieni

Singurul efort diplomatic rămas sunt întâlnirile de vineri de la Geneva între miniștrii europeni și reprezentanții iranieni, dar oficialii americani nu au așteptări mari.

Chiar și diplomații americani din afara cercului restrâns al lui Trump nu au primit instrucțiuni specifice, ceea ce duce la discuții frustrante cu aliații care nu știu ce poziție să adopte.

„Cred că intrarea în război cu Iranul este o idee groaznică, dar nimeni nu crede în povestea asta cu «două săptămâni»”, a declarat senatorul democrat Chris Murphy pe platforma de socializare X. „A folosit-o de un milion de ori înainte pentru a pretinde că ar face ceva ce nu face. Asta doar face America să pară slabă și ridicolă”.

Articolul Negocierile lui Trump cu Iranul se lovesc de obstacole majore încă de la început. Criticii spun că el folosește o tactică pentru a câștiga timp apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Creșterea vine după majorări similare în aprilie (98,4%) și martie (92,1%), iar orezul reprezintă acum aproximativ jumătate din inflația de bază a Japoniei, transmite CNBC.

Inflația de bază a urcat la 3,7% în mai, cel mai înalt nivel din ianuarie 2023, depășind estimările economiștilor de 3,6%. Este a 38-a lună consecutivă când inflația depășește ținta de 2% a Băncii Japoniei.

Marcella Chow de la JP Morgan Asset Management spune că tendințele viitoare ale inflației depind în mare măsură de prețurile alimentelor, iar măsurile guvernului de reducere a prețurilor la orez ar putea stimula cheltuielile gospodăriilor dacă se extind la produsele procesate și restaurante.

Banca centrală a menținut ratele la 0,5% săptămâna aceasta, dar guvernatorul Kazuo Ueda a declarat că vor continua să majoreze ratele când vor fi siguri că inflația se va apropia de ținta de 2%.

Între timp, economia japoneză s-a contractat cu 0,2% în primul trimestru din cauza scăderii exporturilor, prima contracție trimestrială din ultimul an.

Kei Okamura de la Neuberger Berman crede că presiunile asupra prețurilor alimentelor ar trebui să scadă în următoarele luni, dar tensiunile din Orientul Mijlociu ar putea afecta prețurile energiei.

Articolul Prețurile orezului din Japonia s-au dublat. Inflația atinge niveluri record apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Aproximativ 90.000 de persoane sunt diagnosticate anual cu această afecțiune neurologică degenerativă în Statele Unite, iar numărul deceselor anuale a crescut în ultimele decenii la zeci de mii.

Ceara din ureche poate indica apariția bolii Parkinson?

Identificatorul se află în mirosul principalului ingredient al cerii din urechi, cunoscut sub numele de sebum. Substanța uleioasă este produsă de organism pentru a lubrifia și proteja pielea.

Sebumul persoanelor cu Parkinson poate avea un miros caracteristic, deoarece compușii organici volatili eliberați de sebum sunt modificați de progresia bolii. Această asociere a fost identificată în cercetări anterioare.

Pentru a identifica compușii eliberați de sebum la persoanele cu această boală, cercetătorii au prelevat probe din canalul auditiv al 209 participanți, dintre care mai mult de jumătate au fost diagnosticați cu această afecțiune. Apoi, au analizat probele colectate folosind tehnici de cromatografie gazoasă și spectrometrie de masă, potrivit Independent.

Patru dintre compușii organici volatili pe care i-au găsit la persoanele cu Parkinson erau diferiți de cei găsiți la persoanele fără această boală. Aceștia includ etilbenzenul, 4-etiltoluenul, pentanalul și 2-pentadecil-1.3-dioxolanul. Cercetătorii au afirmat că aceștia sunt potențiali biomarkeri pentru Parkinson.

Sistem care depistează boala Parkinson

Folosind aceste descoperiri, publicate săptămâna aceasta în revista Analytical Chemistry, ei au reușit să dezvolte un sistem care depistează boala Parkinson în mod ieftin.

Ei au antrenat un sistem olfactiv de inteligență artificială – un model robotic care poate imita modul în care mirosim – cu datele lor despre compușii din ceara urechii. Folosind modelul, ei au descoperit că acesta era capabil să clasifice probele cu și fără Parkinson cu o precizie de 94%.

În prezent, aproximativ 1.1 milioane de americani suferă de boala Parkinson. Deoarece majoritatea tratamentelor pentru boala Parkinson doar încetinesc progresia bolii, depistarea precoce a acesteia este esențială. Testele actuale sunt, de asemenea, costisitoare și pot fi subiective.

Cercetătorii afirmă că acest sistem de inteligență artificială ar putea fi utilizat ca instrument de screening de primă linie pentru depistarea precoce a bolii.

„Această metodă este un experiment la scară mică, realizat într-un singur centru din China”, a explicat autorul Hao Dong. „Următorul pas este de a efectua cercetări suplimentare în diferite stadii ale bolii, în mai multe centre de cercetare și în rândul mai multor grupuri etnice, pentru a determina dacă această metodă are o valoare practică mai mare”.

Articolul Primele semne ale bolii Parkinson pot fi detectate în ureche apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un complet de trei judecători din cadrul Curții de Apel a celui de-al 9-lea Circuit al Statelor Unite, cu sediul în San Francisco, a prelungit suspendarea pe care o impusese anterior asupra deciziei din 12 iunie a judecătorului districtual Charles Breyer, conform căreia Trump ar fi chemat ilegal Garda Națională în serviciul federal.

Hotărârea lui Breyer a fost pronunțată într-un proces împotriva acțiunii lui Trump intentat de guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, potrivit Reuters.

Breyer a hotărât că Trump a încălcat legea americană care reglementează capacitatea unui președinte de a prelua controlul Gărzii Naționale a unui stat prin faptul că nu s-a coordonat cu guvernatorul. El a constatat, de asemenea, că nu existau condițiile prevăzute în statut pentru a permite această acțiune, cum ar fi o rebeliune a cetățenilor împotriva autorității federale, scrie Reuters.

Breyer i-a solicitat lui Trump să îi redea lui Newsom controlul asupra Gărzii Naționale din California. La câteva ore după ce Breyer a luat această decizie, completul celui de-al 9-lea Circuit a suspendat temporar decizia judecătorului.

Pe fondul protestelor și al tulburărilor din Los Angeles legate de raidurile lui Trump privind imigrația, președintele a preluat, la 7 iunie, controlul Gărzii Naționale din California și a desfășurat 4.000 de soldați în oraș, împotriva voinței lui Newsom. Trump a solicitat, de asemenea, trimiterea a 700 de pușcași marini în oraș.

Articolul Instanța SUA îi permite lui Trump să păstreze controlul asupra Gărzii Naționale din California apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Raportul anual al secretarului general António Guterres privind Copiii în conflictele armate a evidențiat „o creștere uluitoare de 25% a încălcărilor grave” comise împotriva copiilor sub 18 ani față de anul 2023, când numărul acestor abuzuri crescuse deja cu 21%.

Pentru anul 2024, șeful ONU a declarat că „cei mai afectați au fost copiii, prinși în ostilități neîncetate și atacuri, afectați de nerespectarea încetărilor focului și a acordurilor de pace, dar și de crize umanitare tot mai grave”.

El a menționat strategii de război care includ atacuri directe asupra copiilor, folosirea tot mai frecventă a armelor explozive și extrem de distructive în zone populate și „exploatarea sistematică a copiilor în scopuri de luptă”, potrivit The Guardian.

Guterres a declarat că ONU a înregistrat 41.370 de încălcări grave împotriva copiilor, 36.221 comise în 2024 și 5.149 comise anterior, dar confirmate anul trecut. Încălcările includ uciderea și rănirea copiilor, recrutarea și răpirea lor, violențe sexuale, atacuri asupra școlilor și spitalelor, precum și împiedicarea accesului copiilor la ajutor umanitar.

Israelul, pe lista neagră a țărilor care încalcă drepturile copiilor

ONU a menținut forțele israeliene pe lista neagră a țărilor care încalcă drepturile copiilor pentru al doilea an consecutiv, invocând 7.188 de încălcări grave confirmate comise de armata israeliană, printre care uciderea a 1.259 de copii palestinieni și rănirea altor 941 în Gaza. Ministerul Sănătății din Gaza a raportat cifre mult mai mari, însă ONU aplică criterii stricte și a precizat că procesul de verificare este încă în desfășurare.

Guterres s-a declarat „consternat de intensitatea încălcărilor grave împotriva copiilor în teritoriile palestiniene ocupate și în Israel” și „profund alarmat” de creșterea acestor abuzuri, în special de numărul mare de copii uciși de forțele israeliene.

El și-a reiterat apelurile adresate Israelului de a respecta dreptul internațional, care impune protecție specială pentru copii, precum și protejarea școlilor și spitalelor.

Articolul ONU: Violența împotriva copiilor a atins niveluri fără precedent în 2024. Țările cu cele mai multe cazuri înregistrate apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Datele colectate din mii de acțiuni de curățare arată că, în zonele în care s-au luat măsuri pentru reducerea folosirii pungilor, acestea au scăzut cu cel puțin 25% ca procent din totalul deșeurilor colectate, comparativ cu zonele care nu au implementat astfel de măsuri.

Interdicțiile sau taxele pentru pungi au fost mai eficiente la nivel de stat decât la nivel local, și au avut un impact mai mare în regiunile care se confruntau deja cu probleme serioase legate de gunoi.

În ciuda veștilor bune, cercetătorii atrag atenția că, per ansamblu, numărul pungilor de plastic găsite în SUA este în creștere, doar că ritmul creșterii este mai mic în zonele care încearcă să combată problema. Legislația privind pungile de plastic în Statele Unite variază considerabil de la un stat la altul, dar și între comitate și orașe.

Interdicții totale și parțiale

Măsurile adoptate variază de la interdicții totale și parțiale (în care sunt interzise doar pungile mai subțiri), până la taxe aplicate pe pungi și legi de tip „pre-emption”, prin care statele interzic comitatelor și orașelor să reglementeze ele însele utilizarea pungilor de plastic.

Cercetătorii au folosit date din campanii de curățare a țărmurilor, în care pungile de plastic au fost înregistrate ca procent din totalul obiectelor colectate, și au analizat diferențele dintre zonele cu o politică activă și cele fără.

În medie, pungile reprezentau 4,5% din obiectele colectate în aceste acțiuni, fiind al cincilea cel mai des întâlnit tip de deșeu, după mucurile de țigară, ambalajele alimentare, capacele de sticle din plastic și sticlele de băuturi din plastic.

Pentru analizarea datelor au fost folosite mai multe modele statistice, care au estimat că reducerea relativă a pungilor în zonele cu politici active a fost între 25% și 47%.

Articolul Studiu. Interzicerea și taxarea pungilor de plastic reduc deșeurile de pe țărmurile SUA apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„AIEA are informații că reactorul de cercetare cu apă grea Khondab (fostul Arak), în construcție, a fost lovit. Nu era operațional și nu conținea material nuclear, deci nu există efecte radiologice”, a anunțat agenția ONU pe X.

„Clădiri cheie de la uzina de producție a apei grele au fost avariate, inclusiv unitatea de distilare”, a precizat AIEA într-o declarație revizuită.

Atacul asupra reactorului de la Arak a avut loc după o săptămână de bombardamente israeliene împotriva programului nuclear iranian și conducerii militare.

Facilitatea de la Arak fusese proiectată inițial să poată produce cu ușurință plutoniu, care poate fi folosit pentru arme nucleare. Prin acordul din 2015 cu marile puteri, uzina a fost reproiectată pentru a reduce riscul de armament nuclear, iar miezul reactorului a fost îndepărtat și umplut cu beton. Iranul informase AIEA că reactorul avea să devină operațional în 2026.

Forțele israeliene, care au avertizat locuitorii din zonă să plece înainte de atac, au spus că lovitura asupra Arak-ului „a vizat componenta destinată producției de plutoniu, pentru a împiedica ca reactorul să fie restaurat și folosit pentru dezvoltarea armelor nucleare”.

Liderii iranieni neagă că urmăresc arme nucleare

Liderii iranieni neagă public că urmăresc arme nucleare, dar au acumulat uraniu îmbogățit care nu are utilizare civilă, conform unui raport AIEA din luna trecută.

Imagini satelitare noi oferă o imagine mai clară a daunelor provocate la două din principalele situri nucleare iraniene și alte ținte militare în urma atacurilor israeliene.

La Natanz, imaginile arată daune la uzina pilot de îmbogățire a combustibilului și la o substație electrică. Șeful Agenției Internaționale pentru Energia Atomică, Rafael Grossi, a confirmat că „partea de la suprafață a uzinei pilot de îmbogățire, unde Iranul producea uraniu îmbogățit până la 60%, a fost distrusă”, potrivit BBC.

La Isfahan, AIEA a confirmat că patru „clădiri critice” au fost avariate, inclusiv facilitatea de conversie a uraniului și uzina de fabricare a plăcilor de combustibil.

Atacurile au vizat și mai multe baze de rachete. Imagini din apropierea orașului Tabriz arată daune la zone de depozitare a armelor, adăposturi pentru rachete și silozuri. La Kermanshah, imaginile arată urme extinse de ardere în apropierea unei baze cunoscute de rachete.

Articolul AIEA: Nicio teamă de „efecte radiologice” după ce Israel a lovit reactorul iranian de la Arak apare prima dată în Mediafax.