Mediafax

De la începutul conflictului, cu Israelul pe 13 iunie, cetățenii Iranului au petrecut aproape jumătate din timp în condiții de blackout informațional, fără acces la internet sau telefonie mobilă. Aceasta i-a împiedicat să afle când și unde vor lovi următoarele atacuri israeliene și să comunice cu familia sau prietenii lor. În schimb, mulți au încercat să urmărească evenimentele pe diverse aplicații de social media, primind doar fragmente de informații, conform Associated Press.

Experții consideră această întrerupere ca o formă de război psihologic, prin controlul strict al informațiilor de către regimul iranian. În același timp, pe partea israeliană, informațiile sunt transmise constant și liber către cetățeni, ceea ce creează o imagine neuniformă a conflictului.

Pe platforma X, blocată pentru mulți cetățeni iranieni, Ministerul de Externe al Iranului a acuzat Israelul că interzice presei străine să acopere loviturile cu rachete. În plus, Iranul a anunțat organizarea unor „tururi globale de presă pentru a expune crimele de război” ale Israelului.

În Iran jurnaliștii se confruntă cu restricții severe, țara fiind unul dintre cei mai mari încarceratori ai reporterilor, conform Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor citat de AP.

Până acum, în Iran, cel puțin 657 de persoane, dintre care 263 civili, au fost ucise, iar peste 2.000 au fost rănite. Iranul a ripostat cu sute de rachete și drone, iar în Israel, 24 de persoane și-au pierdut viața, iar alte sute au fost rănite.

Articolul Blackout în Iran: Autoritățile au întrerupt accesul la internet, cetățenii nu pot lua legătura cu cei dragi și restul lumii apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

România este nevoită să implementeze o consolidare fiscal-bugetară, în linie cu angajamentele stabilite în PNRR și Planul Național Bugetar Structural pe termen mediu 2025-2031. Nevoia de consolidare fiscală se suprapune unui climat geopolitic incert și costisitor (din februarie 2022 sunt efecte de contagiune negative din cauza războiului de la graniță) și peste criza economică manifestă în ultimii 3 ani în țările UE (10 țări din UE sunt în recesiune persistentă / au avut cădere economică). Planuri de consolidare fiscal-bugetară sunt implementate în acest moment în 12 țări din Uniunea Europeană, cu deficite excesive și/sau datorii mai mari de 60% din PIB. Viteze mai mari de ajustare fiscal-bugetară se regăsesc în cele 8 țări UE aflate în Procedura de deficit bugetar excesiv – Belgia, Franța, Italia, Ungaria, Malta, Polonia, România și Slovacia.

Care ar trebui să fie principiile unei consolidări fiscal-bugetare care să reușească? Ce lecții oferă episoadele de consolidare din țările UE, implementate în ultimii 20 de ani? Ce design ar trebui să aibă consolidarea fiscal-bugetară din România? Ce principii ar trebui respectate, ce măsuri ar trebui luate, care să fie secvențialitatea optimă și care țintele finale ale programului de măsuri? Iată 10 lecții din țările europene dezvoltate. Cum este posibil ca procesul de consolidare fiscal-bugetară să fie inteligent, bine gândit și echitabil?

1. Consolidarea fiscal-bugetară calitativă trebuie să fie echitabilă social, să aibă eficiență macro și să contribuie la creșterea sustenabilității finanțelor pe termen lung

Consolidarea nu trebuie să lovească asimetric în defavoarea românilor cu venituri mici și medii. Trebuie să minimizeze impactul contracționist asupra investițiilor, ocupării și PIB și să asigure reducerea structurală a deficitelor gemene pe termen mediu și lung. Trebuie evitate peticeala, cârpelile temporare și repetate. Este preferabil un pachet de măsuri puține dar bine gândite, decât o listă lungă de tăieri și taxe aplicate orbește doar pentru a atinge o țintă anuală. Imperativă este consultarea pachetului de măsuri propus cu conducerea Băncii Naționale a României. Combinația optimă de politici monetare – valutare cu politicile fiscal-bugetare și cooperarea permanentă Guvern – BNR asigură succesul unei consolidări fiscal-bugetare. Reputația și profesionalismul BNR contează decisiv în dialogul tehnic cu Comisia Europeană, agențiile de rating, FMI s.a.

2. Consolidarea fiscal-bugetară nu trebuie să fie una strict ”contabilă”, ci trebuie să aibă viziune macroeconomică

Consolidarea fiscal-bugetară trebuie să fie una bine gândită, etapizată raţional şi neapărat comunicată inteligent, pentru a fi înţeleasă de către public. Nu trebuie intrat într-o cursă pentru atingerea unor ţinte strict cantitative și tăierea investiţiilor în motoare de creştere endogenă (capital uman, tehnologie, cercetare dezvoltare s.a). Ajustarea fiscală ar trebui însoțită de reforme structurale menite să corecteze dezechilibrele. Consolidarea eficientă trebuie să adreseze cauzele structurale ale deficitului și să creeze economii sau venituri suplimentare de durată, nu doar artificii contabile pe termen scurt. Programul trebuie să stimuleze menținerea / crearea de locuri de muncă bine plătite.

3. În procesul de consolidare calitativă, ajustarea cheltuielilor trebuie făcută prin analize de eficiență, nu prin austeritate oarbă, prin tăieri cu barda

România are posibilitatea de a-și consolida bugetul fără tăieri de investiții productive sau de cheltuieli sociale esențiale, concentrându-se în schimb pe eliminarea risipei și reformarea aparatului public. Lecțiile din țările UE arată că există spațiu de eficientizare: analize de rationalizare a cheltuielilor în marile sisteme publice (spending review), digitalizarea administrației pentru a scădea costurile de funcționare, raționalizarea schemei de personal bugetar (prin redistribuire și înghețarea angajărilor în zone supra-dimensionate) și creșterea controlului asupra achizițiilor publice. Aceste măsuri pot genera economii permanente, fără a afecta calitatea serviciilor publice. Este de evitat abordarea simplistă de tăieri N% la toate ministerele: se recomandă analiza fiecărui ordonator de credite, cu ținte distincte, mai mari la ministerele cu cheltuieli vădit ineficiente și mai mici (sau deloc) la cele cu investiții având un efecte de multiplicare ridicat sau la cele sociale.

4. Consolidare fiscal-bugetară trebuie să fie graduală

Ajustările bruște și excesive pot duce economia în cercul vicios al austerității, deoarece scăderea severă a PIB poate crește pe termen mediu raportul datorie/PIB, anulând o parte din beneficiile consolidării. O spun toate instituțiile credibile, de la Banca Națională a României, la Consiliul Fiscal, FMI, BM, OECD etc. O abordare optimală este cea graduală, cu îmbunătățiri anuale de 1–2pp din PIB ale balanței primare bugetare, care să permită absorbția lină a șocului fiscal-bugetar de către economie. Viteza de ajustare trebuie să fie una potrivită, pentru a nu bloca motoare de creștere economică, investițiile cu efecte mari de multiplicare sau progresele în educație, sănătate, infrastructură și tehnologie. Nu trebuie repetată terapia șoc din 2009-2011, când România se lăuda cu cea mai mare viteză de ajustare fiscală dintre țările Uniunii Europene (de 2,8 puncte procentuale din PIB potențial, de la un deficit structural istoric de 9,3% din PIB potențial în anul 2009 la 3,7% din PIB potențial în anul 2011).

5. Consolidarea fiscal-bugetară trebuie să asigure echitatea socială prin distribuția corectă a poverii

Nu mai poate fi pusă povara fiscal-bugetară exclusiv pe cei cu venituri mici și medii și pe companiile corecte, care își plătesc la timp taxele și impozitele. O consolidare fiscal-bugetară durabilă și acceptată public are nevoie de justiție socială – adică împărțirea poverii ajustărilor într-un mod progresiv, protejând veniturile celor săraci și ale clasei mijlocii. Cei cu venituri mai mari să contribuie proporțional mai mult, evitând supraîmpovărarea celor vulnerabili. Analizele FMI confirmă că, fără grijă la design, consolidările tind să crească inegalitatea și să reducă ponderea veniturilor din muncă în economie, generând adversitate la reforme. Trebuie protejate grupurile vulnerabile și plasa de siguranță socială. Impactul negativ al crizei trebuie amortizat social. Economiile bugetare trebuie realizate fără a demantela “plasa de siguranță”.

6. Consolidarea fiscal-bugetară trebuie să protejeze investițiile publice productive iar acestea trebuie prioritizate

O greșeală frecvent întâlnită în perioadele de austeritate este tăierea drastică a investițiilor publice – în infrastructură, educație, sănătate – considerate “cheltuieli ce pot fi amânate”. Lecțiile ultimilor 20 de ani în UE arată că o consolidare de succes trebuie să distingă între cheltuielile productive și cele neproductive, protejând pe cât posibil investițiile care sprijină creșterea economică pe termen lung. Nu se “economisește” tăind investițiile care aduc efecte de multiplicare consistente și randament viitor. Mai degrabă, consolidarea ar trebui să se concentreze pe reducerea cheltuielilor ineficiente (subvenții nejustificate, cheltuieli administrative supradimensionate, programe cu performanță slabă) și să păstreze finanțarea proiectelor de infrastructură, educație, sănătate și cercetare-inovare care sunt motoare pentru creșterea viitoare. Dacă totuși unele investiții trebuie amânate, ele ar trebui reprioritizate inteligent (de ex. amânarea proiectelor noi mai puțin urgente, dar menținerea celor aflate în derulare sau critice). De asemenea, se pot explora surse alternative – în cazul UE, utilizarea fondurilor europene – pentru a susține investițiile chiar și când bugetul național este constrâns.

7. Consolidarea fiscal-bugetară trebuie să adreseze implementarea reformelor structurale, pentru a asigura sustenabilitate pe termen lung

Consolidarea presupune modernizarea politicilor și instituțiilor, astfel încât finanțele publice să devină sustenabile în mod natural, nu prin eforturi constante de austeritate. Lecția învățată de multe țări UE este că reducerile de cheltuieli sau creșterile de impozite au șanse mai mari de reușită dacă sunt parte a unor schimbări sistemice: reforme ale sistemului de pensii, ale pieței muncii, ale administrației fiscale, ale guvernanței bugetare etc. Trebuie atacată problema de la rădăcină și nu de tăiat repetitiv frunzele uscate.

8. Consolidarea fiscal-bugetară optimală presupune un sprijin politic larg și o comunicare transparentă

Nicio consolidare fiscală nu are loc în vid politic – acceptarea sau opoziția publicului pot decide soarta unui plan de ajustare. Lecția desprinsă din experiențele UE este că guvernele care au implicat societatea și partenerii sociali și care au explicat clar necesitatea măsurilor au avut șanse mai mari să ducă consolidarea la bun sfârșit. Un consens politic și social cât mai larg funcționează ca un “colac de salvare” pentru măsuri altfel nepopulare. Explicaţiile oferite publicului larg de către comunicatorii guvernamentali trebuie să fie simple, clare, pe înțeles, pentru a demonstra că acesta nu este un proces “contabil”, ci unul care are viziune macroeconomică.

9. Consolidarea fiscal-bugetară trebuie să arate un plan realist de măsuri

Planul prezentat Comisiei Europene trebuie să aibă ținte clare, cuantificabile, să aibă marjă de flexibilitate și mecanisme de ajustare. Planificarea rațională a consolidării este foarte importantă– țintele trebuie să fie realiste (atât economic, cât și politic) și planul trebuie să includă o marjă de flexibilitate pentru șocuri neprevăzute. Secvențialitatea măsurilor trebuie bine gândită. În trecut, multe programe au eșuat parțial sau total deoarece s-au bazat pe ipoteze prea optimiste despre creșterea economică sau colectarea veniturilor, ducând la ”goluri” în buget atunci când realitatea a fost mai dură, necesitând măsuri suplimentare de ultim moment. Prudența în prognoze, elaborarea unor scenarii alternative, includerea unor clauze de ajustare pentru adaptarea ritmului precum și transparența perfectă, sunt strict necesare pentru credibilitatea consolidării fiscal-bugetare.

10. Consolidarea fiscal-bugetară presupune adoptarea unei combinații echilibrate de măsuri, ”prietenoase” cu creșterea economică (cu impact minim asupra creșterii)

Compoziția / structura ajustării fiscale este esențială. Ea trebuie să fie echilibrată, să nu crească inegalitatea. Măsurile pro-creştere economică sustenabilă, dezvoltarea instituţională, reducerea birocraţiei, investiţiile în cercetare, inovare, cunoştinţe, capital uman, tehnologie avansată, digitalizare etc precum și reformele în educație, sănătate, agricultură şi infrastructură nu trebuie întârziate. O viteză crescută de implementare a noului model bazat pe Productivism trebuie să aibă ca efect o creștere a calității guvernanței macroeconomice și a celei corporative. Altfel, procesul de consolidare trebuie să fie unul echilibrat, atât pe partea de reduceri de cheltuieli prin reducerea risipei / exceselor și reducerea aparatului de stat / birocrației, cât și pe partea de creșteri de venituri la buget/ reducere de evaziune fiscală. Nu trebuie lovită puterea de cumpărare a celor cu venituri mici și nu trebuie pusă povară fiscală pe umerii antreprenorilor mici. Trebuie insistat pe reducerea fraudei și evaziunii fiscale, ultimele estimări validate de Comisia Europeană / Parlamentul European din noiembrie 2022 indicând o pondere a economiei subterane de 29% din PIB-ul oficial în România (locul 3 în UE, după Bulgaria cu 33% si Croatia cu 29,7%), mult peste media UE de 17,3% din PIB. Evaziunea fiscală în România este estimată la 8-10% din PIB, adică 150-190 miliarde lei estimare pentru anul 2025.

În concluzie, consolidarea fiscală trebuie să fie echitabilă, fără adoptarea de măsuri care să afecteze populaţia cu venituri reduse si medii. Austeritatea (ajustarea aproape exclusiv cantitativă a indicatorilor ce evaluează situaţia finanţelor publice deficit bugetar şi datorie publică) este diferită de consolidarea fiscal-bugetară (definită ca ajustare predominant calitativă, bazată pe managementul mai bun al banului public, creşterea efectelor de multiplicare al investiţiilor publice prin prioritizarea acestora şi transferul spre finanţarea din fonduri europene, restructurarea companiilor de stat, creşterea transparenţei în cheltuirea banului public, management privat s.a.). Austeritatea şi-a dovedit / îşi dovedește limitele, pe când consolidarea fiscal-bugetară este un proces structural.

Consolidarea fiscală trebuie să reducă deficitele şi să asigure spaţiu fiscal necesar investiţiilor mai mari în educaţie, sănătate şi infrastructură. Spaţiul fiscal creat trebuie dirijat către stimuli acordaţi mediului privat din sectoare cu valoare adăugată ridicată, mai ales din sectorul Producție. Miza pe Strategia ”Patriotism Economic” este esențială.

Bibliografie

• Comisia Europeană – The distributional effects of fiscal consolidation in nine EU countries, 2012 (analiză comparativă a impactului social al măsurilor de austeritate în UE)ec.europa.eu.
• Fondul Monetar Internațional – Laurence Ball et al., The Distributional Effects of Fiscal Consolidation, WP/13/151, 2013 (demonstrează creșterea inegalității și șomajului pe termen lung ca efect al consolidărilor)imf.org.
• Fondul Monetar Internațional – Vybhavi Balasundharam et al., Fiscal Consolidation: Taking Stock of Success Factors, Impact, and Design, WP/23/63, 2023 (trece în revistă literatura despre consolidări, evidențiind importanța instituțiilor, a design-ului măsurilor și a impactului asupra creșterii și distribuției)imf.orgimf.org.
• Banca Centrală Europeană – Fabio Panetta, Investing in Europe’s future: the case for a rethink, 2022 (subliniază declinul îngrijorător al investițiilor publice în anii post-criză și necesitatea recuperării acestora)ecb.europa.eu.
• Owen Jones, No alternative to austerity? That lie has now been nailed, The Guardian, 24 Aug 2017 (comentariu privind succesul Portugaliei în combinarea disciplinei fiscale cu politici anti-austeritate și rezultatele economice pozitive)theguardian.comtheguardian.com.
• The Atlantic – Malaria and HIV spike as Greece cuts healthcare spending, 2013 (relatare despre impactul dezastruos al tăierilor din sănătate în Grecia: revenirea malariei, creșterea infecțiilor HIV etc.)theatlantic.com.
• Reuters – Hungary rolls back pension reform, defies markets, 13 Dec 2010 (detalii despre naționalizarea fondurilor de pensii private din Ungaria și consecințele acestei măsuri one-off)reuters.comreuters.com.
• FMI – Mark Griffiths, After Severe Recession, Stabilization in Latvia, IMF Survey online, Feb 2010 (interviu ce menționează contracția de 18% a PIB-ului leton în 2009 și măsurile luate)imf.org.
• FMI – Philipp Heimberger, Fiscal consolidation and its growth effects in euro area countries, 2022 (constată efectele puternic contractante ale consolidărilor în perioada crizei euro și avertizează asupra riscului repetării acestor erori)wiiw.ac.atwiiw.ac.at.
• Comisia Europeană – Fiscal consolidation in the midst of the crisis: lessons from Latvia, 2012 (prezentare ce arată amploarea și compoziția consolidării front-loaded ~17% din PIB în Letonia și impactul acesteia).

Articolul Analiză: 10 lecții din experiența țărilor UE în ultimii 20 de ani. Cum se face o consolidare fiscal-bugetară? apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Radiodifuzorul britanic cere oprirea imediată a folosirii materialelor BBC, ștergerea celor deja accesate și compensarea financiară a daunelor produse prin încălcarea drepturilor de autor și a termenilor de utilizare.

Este prima acțiune de acest tip inițiată de BBC împotriva unei companii AI.

În scrisoarea adresată CEO-ului Aravind Srinivas, BBC afirmă că Perplexity reproduce „verbatim” materiale BBC și încalcă în mod clar fișierul „robots.txt”, menit să blocheze accesul crawlerelor automatizate.

Reprezentanții Perplexity au respins anterior acuzații similare, susținând că nu încalcă directivele de protecție și că nu folosesc conținut în procesul de antrenare a modelelor AI de bază.

BBC atrage atenția că răspunsurile generate de modelul AI al Perplexity distorsionează uneori conținutul original, prezentând informații eronate sau scoase din context, ceea ce afectează reputația instituției în rândul publicului și subminează încrederea în serviciul public media.

Articolul AI Perplexity a fos acuzat și somat legal de BBC pentru utilizarea neautorizată de conținut apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Anca Dragu nu a fost o soluție (pentru a fi desemnată prim-ministru – n.r.)”, precizează pentru MEDIAFAX surse politice.

Potrivit acestora, nu a existat o discuție Nicușor Dan – Anca Dragu joi.

„O variantă de tehnocrat a fost destul de aproape, dar cu destul de multe neajunsuri. Trebuie să cunoști foarte bine și linia doi a partidelor și cu greu găsești un tehnocrat”, au mai precizat sursele citate.

Numele Ancăi Dragu a fost vehiculat pentru a forma viitorul Executiv.

Articolul De ce nu a fost Anca Dragu o soluție pentru postul de premier- surse apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Știrea privind desemnarea lui Ilie Bolojan ca premier, desemnat, m-a prins pe o navă.

Să vedem și portavionul nuclear ăla, Charles de Gaulle, dar cică e mai mic decât altele, dar nu contează. Și, sigur, a trebuit să cobor, ca să pot să transmit imediat gândurile mele sau reacția mea la această desemnare.

M-am uitat rapid peste site-uri, peste presa română, o presă miluită, care n-a nicio legătură cu presa independentă, deoarece evită să răspundă la întrebarea cum dracu de aseară Ilie Bolojan era în disgrație și domnul prea plin, președinte, o convocase pe Anca Dragu să fie premier democrat și nu se înțelegeau pe TVA. Și, deodată, astăzi a avut loc desemnarea.

Mi s-ar fi părut normal ca odată cu știrea să fie și un background care să explice că a fost un conflict între Nicușor Dan, care a semnat acolo o hârtie în mediopia lui electorală, că nu va crește niciodată TVA, că trebuie să fie președinte, Ilie Bolojan a susținut că nu poate să fie premier dacă nu începe cu creșterea TVA.

Între timp ne-au amânat și cei de la Uniunea Europeană. Și suntem bucuroși, adică suntem bucuroși pentru că medicul a zis, bă, amân operația, ai cancer, nu-i nicio problemă, dar uite, eu sunt de treabă și amân. Poate că până în octombrie, poate că mori tu.

Este limpede, însă, și din faptul că Nicușor Dan n-a catadisit să răspundă la întrebări și n-a catadisit să explice cum Dumnezeu de nu a anunțat nimic după consultări.

Este limpede că Ilie Bolojan a învins, chiar dacă nu se spune, e clar că punctul lui de vedere, cel puțin pe imagine, a biruit, însă este o victorie uriașă a premierului desemnat, Ilie Bolojan, a viitorului premier, în raport cu acest dictator Ceaușescu cu muci, care este Nicușor Dan, care timp de o lună a bucătărisit-o pentru a ne arăta că el este șeful și probabil se pregătea să pună un premier care, cum să zic, să fie așa un premier de paie. Uite că l-a găsit pe Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan a arătat că are cohones și, în felul acesta, acest Ceaușescu cu muci a rămas numai cu muci, că Ceaușescu nu este. Este o lecție pentru toți micimanii din politică să nu se forțeze și să nu se dea mai mari decât sunt. E clar că această guvernare pornește un mare avantaj din partea premierului în sensul că președintele care voia el să conducă și să fie, repet, un Ceaușescu cu muci, nu i-a ieșit.

Și, până la urmă, această primă și uriașă victorie al Ilie Bolojan îl va pune în amprenta asupra relațiilor dintre președinte și premier care, din punct de vedere constituțional, trebuie să fie în așa fel în care premierul se conducă în guvernul și nu președintele.

Articolul Ion Cristoiu: Victorie uriașă a lui Ilie Bolojan în prima sa confruntare cu Nicușor Dan apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Sunt conștient de marea responsabilitate pe care mi-o asum, datorită situației dificile în care se găsește țara noastră, ca efect al crizei bugetare îndelungate. Începând din această dupamiază, voi continua discuțiile cu partidele politice pentru asigurarea unei majorități parlamentare, pentru definitivarea guvernului și a programului de guvernare”, spune Ilie Bolojan.

Premierul desemnat afirmă că va urmări trei direcții.

„Să punem ordine în finanțele țării, să lucrăm pentru o bună guvernare care să creeze condiții de dezvoltare în România și prin tot ceea ce facem, nu în ultimul rând, să arătăm respectul cuvenit românilor. Și știu că nu va fi o întreprindere ușoară, dar am convingerea că, împreună cu Președintele României, cu oamenii responsabili din partidele politice și bazându-ne pe cetățenii țării noastre, putem trece de această situație dificilă și repune România pe un drum bun”, încheie Bolojan.

Ilie Bolojan a fost desemnat oficial premier. Anunțul a fost făcut de președintele Nicușor Dan.

Articolul Bolojan: Sunt conștient de marea responsabilitate pe care mi-o asum apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Primarul sectorului 4, Daniel Baluță, a susținut vineri o conferintă de presă în interiorul santierului. El a confirmat începerea lucrărilor din etapa a doua a proiectului de refacere a Planșeului Unirii, arătând ce restricții de circulație vor exista în zonă și care sunt rutele ocolitoare stabilite de Comisia de Circulație din cadrul PMB și de Brigada de Poliție Rutieră.

Restricțiile și rutele ocolitoare valabile pentru toată durata lucrărilor

„Șoferii care vin de pe Bulevardul Corneliu Coposu din spre Universitate către Patriarhie vor folosi acest drum provizoriu care este gata. Drumul are trei benzi de circulație și trotuare. Una dintre benzi este destinată STB-ului. Circulația pietonală către stațiile de metrou nu este afectată” , a comunicat Daniel Băluță.

A doua restricție este valabilă pentru șoferii care vin din spre Calea Victoriei sau dinspre bulevardul Eroilor. Aceștia nu vor mai putea circula peste Splaiul Independenței care se va închide între Piața Națiunile Unite și stația de metrou Piața Unirii 1.

„Șoferii au la îndemână o rută colitoare prin fața Palatului Parlamentului și apoi pe Bulevardul Unirii în linie dreaptă pentru a ajunge la Piața Unirii. Pe bulevardul Unirii, avem amenajate deja două stații STB care vor funcționa pe toată perioada restricțiilor de circulație” a mai spus primarul sectorului 4.

Restricțiile intră în vigoare sâmbătă dimineață, 21 iunie, la ora 5. În principiu, aceste restricții vor fi valabile până la finalul anului, însă, în măsura în care totul merge bine și nu vor apărea surprize, o parte din ele vor putea fi ridicate.

Ce s-a găsit de fapt sub Piața Unirii

Primele imagini din șantier au relevat un sistem rutier suprapus peste o rețea complexă de goluri, conducte vechi și elemente de beton armat într-o stare avansată de deteriorare. Specialiștii avertizează că intervențiile sunt complexe și prezintă provocări semnificative, în special din cauza interacțiunii cu infrastructura existentă a metroului și cu rețelele de canalizare publică. Conform informațiilor furnizate de Administrația Străzilor, în zonele cele mai afectate, structura planșeului va fi complet refăcută, proces care include înlocuirea stratului de hidroizolație și a armăturilor metalice corodate. Reprezentanții Metrorex au confirmat că șantierul nu va afecta operarea trenurilor de metrou, dar impune o monitorizare constantă, pe o bază zilnică.

Autoritățile locale promit să mențină un flux informațional constant către public și să publice stadiul progresului săptămânal pe site-ul Primăriei.

Articolul Lucrările la Planșeul Unirii intră în etapa a doua. Restricții și rute ocolitoare anunțate de primarul Daniel Băluță apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Dacă reușesc azi (vineri – n.r.) să facă planul politic, luni vor fi audieri, iar marți vor depune jurământul”, potrivit unor surse politice.

Dacă planul politic nu este definitivat vineri, luni și marti miniștrii propuși vor fi audiați în comisiile parlamentare, miercuri va fi votul în plenul Parlamentului, iar vineri va fi jurământul, au precizat sursele menționate.

Potrivit Constituției, Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. Candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului. Programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor.

Primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa Preşedintelui României, jurământul.

Articolul Când va fi învestit și când va prelua efectiv atribuțiile Guvernul Bolojan apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Chiar dacă declarațiile recente ale emisarilor ruși vorbeau despre o revenire a companiilor occidentale în Rusia, în vara acestui an, realitatea economică arată contrariul. Inditex, gigantul spaniol din industria modei, fost lider pe piața rusă de fashion, a exclus orice întoarcere în viitorul apropiat: „Condițiile pentru o revenire în Rusia cu siguranță nu sunt întrunite”, a declarat directorul executiv Óscar García Maceiras, pentru Financial Times, adăugând că un mediu favorabil „nu este cel actual”, fără îndoială.

Inditex, aflată printre cei mai mari retaileri de modă din lume, a fost una dintre cele mai importante prezențe străine în Rusia, cu peste 500 de magazine și o cotă de 8,5% din profitul global înainte de război. Cel mai cunoscut brand al său este Zara, alături de care se regăsesc și alte mărci populare, precum Bershka, Stradivarius, Pull&Bear, Massimo Dutti, Oysho, Zara Home sau Uterqüe, integrată în Massimo Dutti.

Companiile străine continuă să se retragă din Rusia

Compania și-a vândut operațiunile din Rusia pentru o sumă „nesemnificativă”, în anul 2023, către grupul Daher, controlat de o familie libaneză. Potrivit termenilor acordului, dacă Inditex ar dori să revină, ar putea prelua imediat franciza înapoi.

După retragerea Zara din Rusia, brandul libanez Maag a preluat magazinele, spațiile și chiar modelul de afaceri lăsat în urmă de Zara, lucrând cu aceiași furnizori. Inditex nu se simte amenințat de noul brand, iar șeful său a vorbit conciliant despre aceste similitudini: „Este o industrie cu tendințe globale. Avem furnizori care lucrează pentru noi. Nu căutăm exclusivitate, așa că ei lucrează și pentru alți actori din industrie.”

Guvernul rus pare tot mai puțin interesat să atragă înapoi investitorii occidentali, în contrast cu mesajele anterioare transmise de oficialii de la Moscova, care dădeau de înțeles că revenirea companiilor străine ar fi iminentă, încă din această vară. „Nu am primit nicio solicitare de la companiile care au plecat. În schimb, vedem zeci de cereri de retragere oficială din partea celor care sunt încă aici”, a precizat recent adjunctul ministrului rus de finanțe, Ivan Cebescov.

Statul rus naționalizează în forță. Aeroportul Domodedovo, ultimul activ expropriat

În paralel, climatul investițional din Rusia continuă să se deterioreze. În urmă cu câteva zile, un tribunal de arbitraj din Moscova a aprobat naționalizarea forțată a aeroportului Domodedovo, unul dintre cele mai mari din țară. Acesta este cel mai semnificativ activ preluat de stat până acum, într-o tendință ascendentă de exproprieri.

Aeroportul Domodedovo a fost singurul mare aeroport rusesc aflat în proprietate privată, controlat aproape integral de miliardarul Dmitri Kamenshchik, prin East Line Group.  Deși Kamenshchik este cetățean rus, el ar fi primit și cetățenia Emiratelor Arabe Unite, precum și a Turciei. În argumentația folosită pentru naționalizarea forțată, statul rus a invocat faptul că activul strategic era controlat de persoane cu cetățenie străină sau multiplă, considerat a fi un risc pentru securitatea națională.

Legislatorii ruși au propus o lege care permite firmelor locale să anuleze unilateral contractele semnate înainte de război cu firmele occidentale dacă activele vizate au ajuns între timp să valoreze semnificativ mai mult decât prețul convenit inițial. În aceste condiții, având în vedere situația politică și economică dificilă, pentru multe companii occidentale revenirea în Rusia rămâne nu doar improbabilă, ci strategic indezirabilă.

Articolul Contrar prognozei Kremlinului, multinaționalele nu se grăbesc să revină în Rusia apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Rusia și Ucraina au realizat vineri un nou schimb de prizonieri de război. Autoritățile din ambele țări au confirmat desfășurarea acestui proces, ca parte a unui acord recent ce prevede eliberarea combatanților capturați și returnarea corpurilor neînsuflețite ale militarilor.

Nici oficialii ruși, nici cei ucraineni nu au oferit cifre despre numărul celor implicați în acest schimb. Acesta reprezintă a doua acțiune de acest tip în doar două zile.

„Majoritatea prizonierilor noștri de război au fost reținuți de Rusia de peste doi ani. Au fost capturați în diferite zone de pe linia de front întinsă.”, a transmis președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, printr-un mesaj postat pe platforma X.

Ministerul Apărării din Rusia a anunțat că soldații ruși eliberați se află acum în Belarus, stat care are granițe cu ambele părți implicate în război.

De la reluarea negocierilor de pace la Istanbul luna trecută, după o pauză de peste trei ani, cele două țări au organizat mai multe schimburi de prizonieri și de rămășițe ale soldaților căzuți în luptă.

Articolul Rusia și Ucraina fac un nou schimb de prizonieri de război, al doilea în decurs de două zile apare prima dată în Mediafax.