Mediafax

Între 6 și 10 mai, cele două puteri nucleare vecine, rivale din 1947, au început să se atace reciproc. Conflictul lor s-a încheiat cu anunțul lui Donald Trump pe rețelele sociale privind obținerea unei încetări a focului, la sfârșitul „unei lungi nopți de negocieri organizate de Statele Unite”, potrivit președintelui american.

De atunci, Islamabadul a continuat să laude acțiunile Washingtonului, mult timp principalul său partener militar în „războiul împotriva terorismului”, înainte de a se retrage din Afganistan și de a abandona regiunea.

Premierul indian Narendra Modi a declarat în repetate rânduri că nu a existat nicio mediere americană pentru a obține încetarea focului. Donald Trump susține, însă, că a stat la baza a șase de acorduri de pace sau de menținere a unor relații de bună vecinătate în ultimii ani și a declarat, într-un lung mesaj pe rețelele sale de socializare, că nu a primit un premiu Nobel pentru acest lucru.

Articolul Pakistan îl nominalizează pe Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace după încetarea focului cu India apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Curtea de Apel a SUA pentru al 5-lea circuit, cu sediul în New Orleans, a decis vineri, în unanimitate, să blocheze aplicarea legii adoptate în Louisiana care prevedea afișarea obligatorie a celor Zece Porunci în fiecare sală de clasă din școlile publice și universitățile finanțate de stat. Legea, considerată de instanță „clar neconstituțională”, a fost semnată de guvernatorul republican Jeff Landry și urma să intre în vigoare la 1 ianuarie.

Decizia de vineri vine în urma unui proces intentat de nouă familii, printre care mai mulți lideri religioși, care au susținut că legea încalcă Primul Amendament din Constituția SUA, care interzice impunerea unei religii de către stat.

Judecătoarea Irma Carrillo Ramirez, numită de președintele Joe Biden, a subliniat că legea din Louisiana nu are un scop secular clar, contrar susținerilor autorităților statului. Ea a invocat precedentul din 1980 (Stone vs Graham), când Curtea Supremă SUA a respins o lege similară din Kentucky. Ramirez a susținut că scopul afișării Poruncilor în școli pare a fi acela de a influența comportamentul religios al elevilor, ceea ce nu este permis conform Constituției.

Statul Louisiana susținuse că legea are un scop educațional și istoric și că ar putea fi compatibilă cu alte documente fondatoare, precum Declarația de Independență. Totuși, instanța a respins acest argument, evidențiind faptul că numeroși legislatori au justificat legea prin considerente religioase.

Procuroarea generală al statului, Liz Murrill, intenționează să conteste decizia, fie în fața completului extins al aceleiași curți, fie la Curtea Supremă a SUA, dominată de o majoritate conservatoare.

Articolul O curte federală blochează legea din Louisiana privind afișarea celor Zece Porunci în școli apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Formația antrenată de Vincent Kompany a deschis scorul prin Harry Kane în minutul 18, iar Miguel Merentiel a restabilit egalitatea pentru Boca în minutul 66. Totuși, Bayern a revenit pe final datorită reușitei lui Michael Olise din minutul 84, care a adus cele trei puncte formației bavareze.

Cu această victorie, Bayern rămâne lider în Grupa C, apropiindu-se de calificarea în fazele eliminatorii ale competiției.

Articolul Campionatul Mondial al Cluburilor: Bayern Munchen învinge pe Boca Juniors apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministerul Comerțului din Coreea de Sud a anunțat sâmbătă că Yeo Han-koo va călători la Washington în perioada 22–27 iunie pentru a continua negocierile privind un acord comercial menit să reducă tarifele impuse exporturilor sud-coreene. Vizita include și a treia rundă de discuții tehnice bilaterale, potrivit unui oficial citat de Reuters, însă detaliile întâlnirilor nu au fost făcute publice.

În prezent, Coreea de Sud se confruntă cu un tarif general de 10% și o taxă specifică de 25%, suspendate temporar pentru 90 de zile. Ambele părți au convenit în luna aprilie să finalizeze un acord până pe 8 iulie.

Articolul Ministrul sud-coreean al comerțului urmează să efectueze o vizită oficială în SUA apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În timpul nopții de vineri spre sâmbătă, armata israeliană a anunțat detectarea unui atac cu rachete balistice lansate din Iran. Sirenele de raid aerian au fost declanșate în zone extinse din centrul Israelului, inclusiv la Tel Aviv și în Cisiordania ocupată. Sistemele de apărare aeriană israeliene au interceptat mai multe rachete, fiind vizibile explozii deasupra Tel Avivului.

În același timp, Israelul a lansat noi lovituri aeriene asupra infrastructurii militare din Iran, vizând în special depozite de rachete și situri de lansare, potrivit armatei israeliene.

Serviciul național de urgență israelian, a confirmat că alarmele au fost activate și în sudul țării. Oficialii militari israelieni au precizat că Iranul a lansat cinci rachete balistice, fără a fi raportate până acum victime sau daune semnificative.

Totuși, resturi ale unei rachete interceptate au provocat un incendiu pe acoperișul unei clădiri rezidențiale din centrul Israelului, conform imaginilor publicate de serviciile de urgență.

Conform Agenției pentru Drepturile Omului a Activiștilor din Iran, o organizație americană, atacurile israeliene au provocat 639 de decese în Iran, printre victime numărându-se membri ai conducerii militare și oameni de știință din domeniul nuclear. Autoritățile israeliene au raportat, la rândul lor, 24 de civili uciși în urma atacurilor iraniene.

În paralel, negocierile diplomatice rămân fără progres, în ciuda discuțiilor purtate la Geneva între Iran și miniștri europeni de externe. Șeful diplomației de la Teheran a exclus dialogul cu SUA cât timp continuă agresiunile israeliene. Președintele Trump a anunțat că va decide în două săptămâni dacă SUA se vor implica în conflict, fără a presa Israelul să reducă ofensiva.

La ONU, Israelul a anunțat că va continua atacurile până la eliminarea amenințării nucleare, iar Iranul a cerut intervenția Consiliului de Securitate.

Articolul Războiul din Orientul Mijlociu. Iranul și Israelul reiau atacurile în contextul eșecului negocierilor apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Judecătoarea Indira Talwani a anulat o politică introdusă în luna mai de Fundația Națională pentru Știință, care impunea un plafon de 15% pentru costurile indirecte asociate granturilor de cercetare, cum ar fi întreținerea laboratoarelor, plata utilităților sau a personalului. Universitățile au contestat măsura, susținând că ar afecta grav infrastructura necesară desfășurării cercetării științifice.

Noua politică făcea parte dintr-un efort mai larg al administrației președintelui Donald Trump de a reduce finanțarea federală pentru instituțiile de învățământ superior. În trecut, NSF a anulat sute de granturi care nu reflectau prioritățile politice ale administrației, iar alte agenții guvernamentale, precum Institutul Național de Sănătate Publică și Departamentul Energiei, au fost de asemenea implicate în procese similare.

Acțiunea legală a fost intentată de mai multe instituții de învățământ de elită din Statele Unite, printre care Institutul Tehnologic din Massachusetts (MIT), Universitatea Princeton, Universitatea Brown, Universitatea Cornell, Universitatea Carnegie Mellon, Universitatea din California, Universitatea din Michigan și Universitatea din Pennsylvania, împreună cu Asociația Universităților Americane. Universitățile au avertizat că limitarea cheltuielilor indirecte ar submina cercetarea universitară din SUA și ar afecta poziția țării ca lider global în știință.

Articolul O instanță federală blochează reducerea finanțărilor pentru universitățile americane apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Într-o postare pe rețelele sociale, președintele Trump a afirmat că administrația sa a purtat negocieri cu conducerea Universității Harvard, adăugând că instituția „pare hotărâtă să acționeze în mod corect”. El a precizat că, dacă se va ajunge la o înțelegere, aceasta ar putea fi una „istorică”.

Discuțiile sunt în desfășurare între o parte a conducerii universității și reprezentanți ai Casei Albe. Conform unei surse apropiate discuțiilor, există o probabilitate ridicată de finalizare a acordului, deși până în prezent nu a fost stabilită nicio înțelegere finală.

Un eventual acord ar putea pune capăt disputelor juridice, printre care decizia administrației de a suspenda finanțarea federală pentru Harvard și măsura de a revoca statutul universității de gazdă pentru studenți și cercetători internaționali.

Administrația Trump a inițiat mai multe investigații în legătură cu activitatea universității, inclusiv cu privire la acuzații privind manifestări antisemite. Secretara Educației, Linda McMahon, a declarat recent că Harvard a început să ia măsuri în acest sens, menționând schimbarea conducerii departamentului de Studii ale Orientului Mijlociu.

Articolul Trump anunță un posibil acord cu Universitatea Harvard apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Vizita vicepreședintelui are loc în contextul desfășurării a aproximativ 4.000 de membri ai Gărzii Naționale și 700 de pușcași marini, trimiși în Los Angeles de președintele Donald Trump la începutul lunii, în urma protestelor apărute în contextul raziilor efectuate de agenția federală pentru imigrație.

În timpul vizitei, Vance a declarat că prezența forțelor armate rămâne necesară și nu a oferit o dată estimativă privind încheierea misiunii. El a mai afirmat că autoritățile din California nu ar susține suficient aplicarea legilor federale privind imigrația și nu ar acorda sprijin adecvat agențiilor de aplicare a legii.

În replică, un purtător de cuvânt al guvernatorului Newsom a respins afirmațiile vicepreședintelui, catalogându-le drept nefondate. Administrația statală a reiterat condamnarea oricărei forme de violență și a susținut că desfășurarea trupelor a contribuit la creșterea tensiunilor sociale.

Articolul Vicepreședintele JD Vance susține menținerea trupelor în Los Angeles apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Moncef Marzouki, președintele Tunisia în perioada 2011-2014, este un critic vocal al actualului președinte, Kais Saied. Condamnarea vine în contextul în care opoziția acuză actualul regim de consolidarea unui sistem autoritar, în urma suspendării parlamentului și concentrării puterii în mâinile președintelui începând din 2021.

Aceasta este cea de-a treia sentință pronunțată împotriva lui Marzouki, după condamnări anterioare de opt ani și, respectiv, patru ani de închisoare, în alte dosare. Din exilul său din Paris, Marzouki a respins decizia, catalogând-o drept „invalidă” și a transmis un mesaj judecătorilor, afirmând că „vor fi ei înșiși judecați în curând”.

Tot vineri, o altă instanță tunisiană l-a condamnat pe Sahbi Atig, lider al partidului de opoziție Ennahda, la 15 ani de închisoare pentru acuzații de spălare de bani. Sentința vine după o serie de alte condamnări dure în ultimele luni. În aprilie, mai mulți lideri politici, oameni de afaceri și avocați au primit pedepse de până la 66 de ani de închisoare pentru presupuse acte de conspirație.

Articolul Fostul președinte tunisian Moncef Marzouki, condamnat la 22 de ani de închisoare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Autoritățile din Niger au informat că vor prelua controlul total asupra minei de uraniu Somair, acuzând compania franceză Orano, deținută în proporție de 90% de statul francez, de practici inechitabile în gestionarea resurselor minerale ale țării. Potrivit guvernului de la Niamey, Orano ar fi beneficiat de 86,3% din producția totală a minei între 1971 și 2024, deși deține doar 63% din acțiuni. Autoritățile au descris decizia drept un act de „suveranitate națională”, justificat prin comportamentul „iresponsabil, ilegal și inechitabil” al companiei.

Orano a reacționat vineri, afirmând că naționalizarea face parte dintr-o „strategie sistematică de expropriere a activelor miniere” și a anunțat că va solicita despăgubiri și va acționa în instanță pentru a-și apăra interesele.

Tensiunile dintre Niger și Franța s-au accentuat după lovitura de stat din 2023, noul regim militar promovând o ruptură de relațiile tradiționale cu Parisul și o apropiere de Moscova. Orano, care activează în Niger de peste 50 de ani, este implicată în mai multe conflicte legale cu autoritățile nigeriene, inclusiv unul privind dispariția directorului său local și percheziționarea birourilor companiei.

Naționalizarea vine în contextul unei serii de măsuri similare în alte țări din Africa de Vest, precum Mali și Burkina Faso, guvernate și ele de regimuri militare.

Articolul Niger anunță naționalizarea minei de uraniu Somair, operată de compania franceză Orano apare prima dată în Mediafax.