Nicușor Dan, huiduit la Galați după atacul cu dronă rusească: „Avem patru proiecte”. Întrebat despre protecția oamenilor, a invocat lipsa echipamentelor anti-dronă

Președintele Nicușor Dan a declarat, vineri, la Galați, după vizita la blocul afectat de explozia provocată de o dronă rusească, că România încearcă să accelereze dezvoltarea unor capabilități de apărare anti-dronă, însă a admis că există o lipsă de astfel de echipamente în întreaga Europă.

Întrebat de jurnaliști ce le transmite gălățenilor aflați la al doilea incident de acest tip și când vor putea fi protejați, președintele a susținut că interceptarea dronelor cu avioane „este metoda cea mai puțin optimă” și a invocat existența unor proiecte aflate în derulare.

„În momentul de față noi avem patru proiecte care încearcă să adreseze problema asta”, a afirmat Nicușor Dan.

La insistențele reporterilor, care au remarcat că peste 30 de drone au intrat până acum pe teritoriul României, președintele a răspuns că deficitul de sisteme anti-dronă este o problemă la nivel continental.

„Este o lipsă de astfel de echipamente pe tot continentul. O să vedeți răspunsul în săptămânile următoare”, a spus șeful statului.

Momentul a fost marcat de reacții ostile din partea unor persoane aflate în zonă, care l-au huiduit pe președinte în timpul declarațiilor.

Întrebat care este răspunsul României față de Rusia după noul incident, Nicușor Dan a indicat măsura diplomatică anunțată anterior de autorități.

„Excluderea consulului și închiderea consulatului este un mesaj într-o ierarhie diplomatică, proporțional cu ce s-a întâmplat azi”, a declarat acesta.

Președintele a reiterat că responsabilitatea pentru incident aparține Rusiei și a îndemnat populația din zonele aflate în apropierea graniței să respecte mesajele de avertizare transmise prin sistemele de urgență.

Ministrul Apărării: nu a fost un eșec al armatei, a făcut tot ce a putut cu echipamentele pe care le are

Declarațiile au fost făcute vineri, la Galați, acolo unde președintele României și miniștrii interimari ai Apărării și de Interne au făcut o vizită.

„Nu a fost un eșec al armatei, pentru că armata a făcut tot ce a putut cu echipamentele pe care le-a avut la dispoziție în urma înzestrării ultimilor ani”, a spus Miruță.
Ministrul interimar a explicat de ce nu a putut fi interceptată înainte să ajungă într-o zonă urbană.

„Pentru că a avut o parcurgere în spațul aerian românesc patru minute, pentru că avioanele de vânătoare nu au avut scenariu să angreneze o astfel de dronă, fără a exista riscuri în municipiul Galați și pentru că capabilități concrete de apărare antidronă nu sunt suficiente în armata română.

Tocmai de aceea facem un astfel de proiect de înzestrare”, a declarat Radu Miruță.

Demnitarul a adăugat că cel mai bun răspuns care poate fi dat rușilor în urma incidentului de la Galați este înzestrarea armatei române prin Programul SAFE.

„Se vor semna 8 proiecte pentru cele mai moderne capabilități de înzestrare, de apărare antidronă existente astăzi în lume. Eu nu pot să vă răspund de ce a fost nevoie înainte să fiu eu ministru”, a precizat Radu Miruță.

O dronă care a trecut granița a lovit un bloc din centrul orașului Galați. Aceasta a provocat o gaură de mari dimensiuni în tavanul apartamentului de la ultimul etaj. În momentul impactului, în interior se aflau două persoane, mamă și fiu.

Victimele au supraviețuit deoarece impactul s-a produs în holul apartamentului. Dacă ar fi lovit dormitorul, urmările ar fi fost mult mai grave, estimează specialiștii.

Ce ajutoare de urgență primesc familiile din Galați afectate de explozia provocată de dronă

Decizia a fost luată în ședința Comitetului Național pentru Situații de Urgență, convocat de  prim-ministrul Ilie Bolojan.

Astfel, ajutoarele acordate după incidentul de la Galați vor fi de:

  • 10.000 de lei pentru fiecare familie sau persoană singură a cărei locuință a fost afectată în proporție mai mică de 25%;
  • 25.000 lei pentru fiecare familie sau persoană singură a cărei locuință a fost afectată în proporție mai mare de 25%;

Cuantumul despăgubirilor se stabilește pe baza evaluărilor efectuate de comisia constituită prin ordin al prefectului.

De asemenea, prin Hotărârea CNSU se abilitează Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale să promoveze proiectul hotărârii de Guvern care va statua acordarea acestor ajutoare de urgență. Fondurile se alocă prin suplimentarea bugetului Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale din Fondul de  rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Galați pune la dispoziția Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale toate  informațiile necesare pentru acordarea ajutoarelor de urgență, potrivit informării Executivului.

Acționarii Hidroelectrica, inclusiv statul român, au votat suspendarea lui Silviu Răzvan Avram, președintele Consiliului de Supraveghere, inculpat pentru luare de mită

Acționarii celui mai mare producător național de energie și lider al pieței concurențiale a furnizării, au decis, cu majoritatea voturilor celor prezenți – adică 94,92% din cei cu drept de vot – să aprobe forma și conținutul Actului Adițional nr. 5 la contractul de mandat încheiat cu domnul Silviu Razvan Avram, membru al Consiliului de Supraveghere, în forma propusă de Ministerul Energiei.

Până când se aplică

Potrivit documentului, cu care a fost suplimentată ordinea de zi a ședinței de vineri, începând cu data semnării acestui act adițional, „contractul de mandat nr. SPEEH HIDROELECTRICA 36089/29.03.2023 încheiat intre Societate si dl. Silviu Radu AVRAM, se suspendă, în conformitate cu art. 40 din contract. Suspendarea produce efecte până la data pronunțării unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare pentru infracțiuni prevăzute la art. 6 din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare sau a altor situații prevăzute de lege privind încetarea procesului penal, precum achitarea sau încetarea procesului penal”.

Acționarii au votat vineri și mandatarea reprezentantului acționarului statul român prin Ministerul Energiei în Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor la Hidroelectrica să semneze acest act adițional.

Cu această ocazie, AGOA a fost informată cu privire la dosarului care îl vizează pe Silviu Răzvan Avram, care are calitatea de inculpat într-un dosar de luare de mită.

„Având în vedere informațiile publice disponibile despre Dosarul nr. 6631/2/2025, aflat pe rolul Secției I penale la Curtea de Apel București având ca obiect ” luarea de mită (art. 289 NCP) alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, rap la art 35 alin.(1) Cod penal”, precum și dosarele disjunse din acesta, respectiv nr. 6631/2/2025/a1 având ca obiect ”măsuri și excepții dispuse de judecătorul de camera preliminară”, înregistrat pe rolul Curții de Apel București în data de 21.10.2025 și în dosarul nr. 6631/2/2025/a1.1 având ca obiect ”verificare măsuri asigurătorii (art. 250 ind.2 Cod procedură penala)”, AGOA constată existența unei situații de suspendare a contractului de mandat nr. 36089/29.03.2023 încheiat cu domnul Silviu Răzvan AVRAM, potrivit art.40 din acest contract, în lipsa notificării din partea mandatarului, care are calitate de inculpat în dosarul menționat. Infracțiunile pentru care în dosarul menționat domnul Silviu Răzvan AVRAM are calitatea de inculpat se încadrează în categoriile de infracțiuni prevăzute la art. 6 din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare”, se arată în hotărârea AGOA de vineri.

Consolidarea securității pe flancul estic, tema discuțiilor dintre Bolojan și Maia Sandu după cazul dronei de la Galați

Vizita oficială a avut loc într-un context tensionat, după incidentul produs în noaptea precedentă la Galați, unde o dronă a căzut peste un bloc de locuințe.

În cadrul întâlnirilor, oficialul român a condamnat ferm incidentul de la Galați, pe care l-a catalogat drept „inacceptabil”, și a subliniat necesitatea consolidării măsurilor de securitate pe flancul estic al NATO.

România solicită sisteme antiaeriene și antidronă

Referindu-se la măsurile de întărire a capacităților de apărare, Ilie Bolojan a anunțat că România a solicitat sprijin din partea aliaților NATO pentru transferul unor echipamente militare esențiale.

Printre acestea se numără sisteme antiaeriene, sisteme antidronă și radare performante capabile să identifice amenințările la joasă altitudine.

Premierul interimar a precizat că România se află în etapa finală a Programului SAFE, prin care Armata Română va contracta până în anul 2030 toate capacitățile de apărare necesare. Investițiile estimate în cadrul programului sunt de aproximativ 10 miliarde de euro.

Potrivit oficialului, aceste investiții sunt necesare pentru adaptarea capacităților militare la noile provocări generate de conflictele moderne și de utilizarea tot mai frecventă a dronelor în zonele de război.

Sprijin ferm pentru integrarea europeană

Pe agenda discuțiilor de la Chișinău s-a aflat și parcursul european al Republicii Moldova.

Ilie Bolojan a reafirmat sprijinul constant al României pentru aderarea statului vecin la Uniunea Europeană, considerând că integrarea europeană reprezintă cea mai importantă garanție pentru dezvoltarea economică și prosperitatea cetățenilor.

În cadrul evenimentului „Primării puternice. Localități dezvoltate”, premierul interimar a evidențiat beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană, subliniind că accesul la piețe, transferul de tehnologie și crearea de locuri de muncă sunt elemente esențiale pentru dezvoltarea unei economii competitive.

Totodată, acesta a apreciat reformele promovate de autoritățile de la Chișinău, inclusiv măsurile de modernizare a administrației publice locale și procesul de reorganizare voluntară a localităților.

Potrivit lui Bolojan, o administrație eficientă poate contribui la atragerea investițiilor și la îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor.

Fisuri între Varșovia și Kiev: președintele Poloniei vrea să-i retragă lui Zelenski o decorație

Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a propus retragerea Ordinului Vulturul Alb acordat președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, potrivit PAP.

Ordinul Vulturul Alb este cea mai înaltă distincție a statului polonez.

Inițiativa vine după ce Zelenski a semnat un decret prin care a omagiat Armata Insurecțională Ucraineană (UPA), o organizație naționalistă ucraineană din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.

Propunerea va fi analizată pe 8 iunie

Karol Nawrocki a anunțat vineri că a solicitat introducerea subiectului pe agenda următoarei reuniuni a Capitolului Ordinului Vulturul Alb.

„Reuniunea Capitolului Ordinului Vulturul Alb va avea loc pe 8 iunie și am propus ca unul dintre punctele de pe ordinea de zi să fie retragerea ordinului acordat președintelui Zelenski”, a declarat liderul polonez.

El a precizat că decizia finală îi aparține în calitate de președinte, însă procedura impune ca propunerea să fie analizată mai întâi de Capitolul Ordinului.

Dispută privind rolul UPA în istorie

Controversa este legată de percepțiile diferite asupra UPA.

În Ucraina, organizația este considerată de mulți drept un simbol al rezistenței antisovietice.

În Polonia, UPA este asociată cu masacrele comise împotriva populației poloneze în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Nawrocki a declarat că este „profund indignat” de decizia lui Zelenski. Potrivit acestuia, glorificarea UPA oferă argumente propagandei ruse.

„Glorificarea UPA a furnizat propagandei ruse suficiente pretexte pentru campanii de dezinformare”, a afirmat președintele Poloniei.

Sprijinul pentru Ucraina rămâne neschimbat

În ciuda criticilor, Nawrocki a subliniat că susținerea Ucrainei în războiul cu Rusia rămâne un obiectiv strategic pentru Polonia. El a reiterat sprijinul pentru Kiev în fața agresiunii ruse.

Președintele polonez l-a descris pe Vladimir Putin drept „un bandit”.

„Sprijinirea Ucrainei în apărarea sa împotriva Rusiei rămâne o prioritate strategică pentru Polonia. Totuși, relațiile dintre națiuni nu se construiesc în acest mod”, a declarat Nawrocki.

Volodimir Zelenski a primit Ordinul Vulturul Alb în anul 2023 din partea fostului președinte al Poloniei, Andrzej Duda.

Nicușor Dan a vizitat victimele atacului cu drone de la Galați

Președintele Nicușor Dan se află vineri la Galați. El le-a vizitat la spital pe victimele atacului cu drone.

„Sunt bine amândoi, nu sunt deloc grave (rănile n.r.), o să stea o săptămână două (în spital n.r.),,, Foarte bună (starea mentală n.r.) după șocul pe care l-au suferit”, a declarat Nicușor Dan.

Șeful statului a mai spus că victimele sunt optimiste. După externare, acestea vor sta într-o casă pusă la dispoziție de Primăria Galați.

„Vorbesc unul cu celălalt la telefon și sunt optimiști… O să stea într-o casă pe care primăria deja a identificat-o … Eu cred că autoritățile au reacționat bine”, adăugat Nicușor Dan.

Președintele le-a recomandat cetățenilor să ia în serios anunțurile RO Alert și instrucțiunile oferite de comitetele pentru situații de urgență.

Starea ambelor victime este stabilă. Imediat după producerea incidentului, persoanele rănite au primit îngrijiri medicale și au fost transportate la spital. Victimele au ajuns la spitale diferite.

Adolescentul a fost transportat Spitalul de Urgență pentru Copii din Galați, în timp ce mama lui a fost internată la Spitalul Clinic Județean de Urgență din oraș.

Femeia are 53 de ani și în urma impactului a fost rănită la picioare. Ea are arsuri de gradele 1 și 2. Femeia se află în secția de Chirurgie Plastică și Arși a celui mai mare spital din Galați.

Adolescentul are răni superficiale și primește îngrijiri medicale de la specialiștii Spitalului de Copii.

Sursa video: Antena 3

Nicușor Dan explică traiectoria dronei și absența lui Bolojan

Întrebat despre traiectoria dronei, Nicușor Dan a răspuns că un grup de 43 de drone a venit dinspre est. Au traversat Ucraina la 20-30 de kilometri nord de Dunăre, în direcție est-vest. Pe teritoriul ucrainean, o parte a fost doborâtă.

Nicușor Dan explică traiectoria dronei care a lovit Galațiul

Una dintre ele a fost lovită kinetic deasupra orașului Reni. Impactul i-a modificat traiectoria. Drona a deviat și a ajuns la Galați.

Referitor la întrebarea dacă traiectoria s-a modificat aleatoriu sau deliberat, președintele a răspuns că a fost vorba strict de efectul lovirii kinetice.

„Să nu amestecăm lucrurile cu politicul”

Întrebat dacă îl deranjează că premierul Bolojan și-a delegat atribuțiile și nu a participat la ședința CSEAP, Nicușor Dan a răspuns scurt. A spus că a fost un eveniment extraordinar și că autoritățile au reacționat bine. A adăugat că nu trebuie amestecate lucrurile cu politicul.

Ce trebuie să facă oamenii când primesc RO-Alert

Întrebat ce le transmite gălățenilor în cazul unor noi alerte, președintele a răspuns că fiecare trebuie să consulte instrucțiunile specifice zonei în care locuiește. Acestea sunt disponibile la comitetul județean pentru situații de urgență.

Ambasadorul Rusiei, chemat de urgență la MAE. România închide Consulatul de la Constanța și expulzează consulul general

La scurt timp după reuniune, ambasadorul Federației Ruse la București a fost convocat de autoritățile române și informat cu privire la o serie de măsuri cu impact major asupra prezenței diplomatice ruse în România.

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat că România nu va mai permite funcționarea Consulatului General al Federației Ruse la Constanța. Totodată, Consulul General al Federației Ruse a fost declarat persona non grata și are la dispoziție 72 de ore pentru a părăsi teritoriul României.

„A fost informat de decizia României de a nu mai permite funcționarea Consulatului General al Federației Ruse la Constanța. Am declarat persona non grata Consulul General al Federației Ruse în România și are 72 de ore pentru a părăsi teritoriul României”, a declarat șefa diplomației române, referindu-se la întâlnirea avută cu ambasadorul rus.

Mesajul transmis de București vine într-un context de tensiuni sporite generate de acțiunile Federației Ruse în regiune.

Oana Țoiu a subliniat că România condamnă în continuare „gesturile nesăbuite ale Federației Ruse” și susține accelerarea unui nou pachet de sancțiuni la nivelul Uniunii Europene.

Autoritățile române au intensificat consultările cu aliații din NATO și cu partenerii europeni

Potrivit ministrului de Externe, pe parcursul zilei au avut loc discuții cu omologi din statele aliate, iar mesajele de solidaritate primite au reconfirmat angajamentul comun pentru apărarea flancului estic.

„Vom continua consultările în format aliat”, a afirmat Oana Țoiu, precizând că România urmărește consolidarea capacităților de descurajare și apărare la Marea Neagră, pe Dunăre și de-a lungul întregului flanc estic al NATO.

Șefa diplomației a amintit că România deține cea mai lungă frontieră cu zona afectată de războiul din Ucraina, ceea ce transformă țara într-un actor esențial pentru securitatea regională.

În acest context, Guvernul și Ministerul Apărării accelerează programele de înzestrare a Armatei Române, în paralel cu discuțiile purtate la nivel aliat privind suplimentarea măsurilor de apărare.

La finalul declarației, ministrul de Externe a transmis un mesaj de susținere pentru locuitorii din Galați, afectați de evenimentele din ultimele ore, și a dat asigurări că autoritățile fac tot ceea ce este necesar pentru întărirea securității naționale.

„Mulțumim partenerilor și aliaților noștri că ne sunt alături”, a conchis Oana Țoiu.

Sursa video: Digi24

Curtea Supremă decide că procurorii constănțeni Gigi Ștefan și Teodor Niță rămân în arest. Decizia completului de divergență

Completul de divergență al ÎCCJ a decis în unanimitate următoarele:

  • Respinge, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul Ştefan Gigi Valentin împotriva încheierii nr. 215 din data de 15 mai 2026, pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, în dosarul nr. 947/1/2026.

Iar în majoritate, același complet de divergență a decis că respinge, ca nefondată, și contestația  formulată de inculpatul Niţă Teodor împotriva încheierii nr. 215 din data de 15 mai 2026, pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, în dosarul nr. 947/1/2026.

Obligă contestatorii inculpaţi la plata sumei de câte 300 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată în şedinţa din Camera de consiliu, astăzi, 29 mai 2026.

În cazul Niță, unul dintre judecători a avut o opinie separată, încercând să-l lase liber pe procuror:

„Cu opinia separată în sensul: Admiterii contestaţiei formulate de inculpatul Niţă Teodor împotriva încheierii nr. 215 din data de 15 mai 2026, pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, în dosarul nr. 947/1/2026, desfiinţării, în parte a încheierii contestate, respingerii propunerii formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de luare a măsurii arestării preventive faţă de inculpatul Niţă Teodor, punerii de îndată în libertate a acestuia de sub puterea mandatului nr.2/U din 15 mai 2026 emis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a rămânerii cheltuielilor judiciare ocazionate de formularea contestaţiei în sarcina statului”.

Gigi Ștefan și Teodor Niță sunt puși sub acuzare de SUPC pentru săvârșirea mai multor fapte de corupție în legătură cu exercitarea funcției.