Claudiu Târziu a fondat „Acțiunea Conservatoare”, partid „de opoziție”: „Vom sancționa dur fiecare derapaj al acestei coaliții trădătoare”

Mediafax

Noul proiect politic al său se numește „Acțiunea Conservatoare”, iar lansarea acestuia a avut loc sâmbătă, 21 iunie. În urmă cu câteva săptămâni, el și-a anunțat plecarea din AUR.

„Am făcut primul si cel mai important pas din proiectul politic pe care l-am anunțat in urma cu doar câteva săptămâni. Am lansat sâmbăta, 21 iunie, Acțiunea Conservatoare, alături de sute de simpatizanți, in mijlocul unei echipe extraordinare de fondatori și susținători!”, este mesajul publicat de Claudiu Târziu pe pagina sa de Facebook.

În cadrul evenimentului de lansare a partidului, Claudiu Târziu a numit formațiunea drept una „de opoziție”, care va „sancționa dur fiecare derapaj al acestei coaliții trădătoare”.

„Acțiunea Conservatoare va fi prezentă, pana la sfârșitul acestui an, in toate județele si localitățile României. Obiectivul nostru este să punem la punct cea mai bine organizată structură politică din România, atât la nivel central, cât mai ales in teritoriu”, mai spune Târziu.

La începutul lunii aprilie, Claudiu Târziu anunța despărțirea definitivă de partidul AUR. „Am sentimentul că sunt alungat din propria casă de către copiii mei, pentru că am încercat să-i opresc să-i dea foc. Dar măcar salvez moştenirea pe care mi-am propus dintru început să o pun în lucrare”, afirma politicianul la acel moment.

Articolul Claudiu Târziu a fondat „Acțiunea Conservatoare”, partid „de opoziție”: „Vom sancționa dur fiecare derapaj al acestei coaliții trădătoare” apare prima dată în Mediafax.

Doina Ruști, o întâlnire care i-a schimbat perspectiva despre asasinarea tatălui său: „Și acuma mătălică ce-o să faci? O să-i cauți pe criminalii tatălui tău sau o să-ți vezi de viață mai departe?”

Mediafax

Cel mai nou episod de podcast „Altceva cu Adrian Artene”, difuzat sâmbătă, 22 iunie, a adus în prim-plan un nume de referință al literaturii românești contemporane: Doina Ruști.

La vârsta de doar 11 ani, ea trăit o dramă care a marcat-o pe viață: moartea tatălui său, ucis la vârsta de 35 de ani.

Iar tragedia este și mai mare, pentru că nici acum nu se știe cine a fost călăul său.

Mai mult, ea a asistat la necropsie, în spitalul din Craiova unde bărbatul fusese internat în agonie.

„Ați asistat la acea autopsie și de acolo a început a doua etapă a vieții dumneavoastră. Ați decis să plecați, să vă căutați libertatea prin scris, dar până acolo, într-o primă fază, îi mărturiseați mamei că ați vrea să fiți cofetăreasă”, a început dialogul Adrian Artene.

„Sigur că da, a fost o perioadă lungă de confuzie până mi-am găsit drumul și dintre lucrurile care m-au ajutat, dintre întâmplările esențiale, face parte una pe care am și povestit-o în «Ferenike» (roman autobiografic al autoarei-n.r.) și anume întâlnirea mea cu un căldărar. A contat foarte mult întâlnirea respectivă. Eram (…) în căutarea criminalului, căutam martori și găsisem niște căldărari, posibil martori ai crimei. Și am ajuns, în sfârșit, să le dăm de urmă, pentru că se plimbau din loc în loc, și am stat cu ei de vorbă. Bineînțeles că erau reticenți, nimeni n-avea chef să se bage în mizerie și într-o crimă care era a Sistemului și, stând acolo, mi-a spus un lucru pe care l-am ținut minte tot restul vieții. În timp ce ceilalți vorbeau despre crimă, el s-a apropiat de mine și mi-a zis… «Și acum, mătălică, ce o să faci? O să îi cauți pe criminalii lu’ tăticul tău sau o să-ți vezi de viață mai departe?». Asta mi-a spus acel căldărar și lucrul ăsta mi l-am amintit după aceea, periodic în viață, și mi-am dat seama că îmi pusese întrebarea asta pentru că ar fi vrut ca eu să iau doar partea a doua a întrebării lui și așa am și făcut”, a povestit Doina Ruști, la podcastul ALTCEVA cu Adrian Artene.

Pe parcursul podcastului, Doina Ruști a împărtășit detalii despre parcursul său literar, despre procesul de creație și despre influențele care i-au modelat stilul, scrie Gândul.

De asemenea, aflăm mai multe despre temele recurente în operele sale și despre modul în care această autoare reușește să pătrundă în sufletul cititorilor, evocând emoții și reflecții.

Astfel, toți cei care iubesc literatura română sau sunt curioși să descopere mai multe despre lumea scrisului au ocazia să se bucure de un dialog sincer și plin de inspirație.

„Un talent de primă mărime în literatura de azi”

Doina Ruști, prozatoare pe care Norman Manea o consideră de „mare talent”, iar Nicolae Breban „de primă mărime în literatura de azi”, a scris 10 romane și peste 150 de povestiri.

Este autoarea trilogiei fanariote, compusă din romanele Homeric (2019), Mâța Vinerii (2017) și Manuscrisul fanariot (2015), dar mai ales a romanelor cu miză socială puternică: Fantoma din moară (2008) și Lizoanca la 11 ani (2009).

A mai publicat Zogru (2006), Cămașa în carouri (2010), Logodnica (2017), Omulețul roșu (2010), Mămica la două albăstrele (2013) ș.a

Cel mai recent roman al său este „Paturi oculte”, urmat de două volume de povestiri: „Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot” (2022) și „Depravatul din Gorgani” (2023).

Cu 40 de titluri traduse în peste 15 limbi, inclusiv în chineză, Doina Ruști s-a bucurat de exegeze și de recenzii laudative în multe publicații internaționale. Între cele mai recente traduceri, amintim ediția a doua a romanului L’omino rosso (2021, Roma), The Book of Perilous Dishes (2022, Londra), Zogru (2022, Marsilia).

A primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România/2008 și Premiul Ion Creangă, al Academiei Române/2009.

Doina Ruști a înființat grupul Ficțiunea, este scenaristă și ține cursuri de scriere creativă la Universitatea din București.

Are titlul academic de profesor universitar, cu specializarea în istoria culturii și civilizației universale pentru film.

Articolul Doina Ruști, o întâlnire care i-a schimbat perspectiva despre asasinarea tatălui său: „Și acuma mătălică ce-o să faci? O să-i cauți pe criminalii tatălui tău sau o să-ți vezi de viață mai departe?” apare prima dată în Mediafax.

Consiliul de Securitate al ONU se reunește duminică, la cererea Iranului

Mediafax

Teheranul a declarat, într-o scrisoare adresată duminică președintelui Consiliului de Securitate și secretarului general al ONU, că vrea ca reuniunea „să abordeze acest act flagrant și ilegal de agresiune”.

Potrivit ambasadorului Israelului la ONU, Danny Danon, reuniunea va începe la ora 15:00 la New York (22:00, ora României).

„După decenii în care Iranul a călcat în picioare și a ignorat fiecare mecanism internațional de monitorizare, acum își amintește brusc de ONU și cere condamnarea celor care i-au oprit planurile răuvoitoare. (…) Statele Unite și Israelul nu merită nicio condamnare – doar apreciere și recunoștință din partea fiecărei națiuni pentru că au făcut lumea un loc mai sigur”, a scris el într-o postare pe platforma X.

Articolul Consiliul de Securitate al ONU se reunește duminică, la cererea Iranului apare prima dată în Mediafax.

Ionuț Cristache, despre cei 5 vicepremieri: Trăim într-un paradox perfect românesc!

Mediafax

Cristache spune că cei care „au dat foc la casă”, referindu-se la Cabinetele trecute, vor avea acum misiunea de a „stinge incendiul”.

„Trăim într-un paradox perfect românesc! Cei care au dat foc la casă sunt chemați acum să stingă incendiul! Cu alte cuvinte, aceiași miniștri din guvernul trecut sau din guverne mai îndepărtate, care prin incompetența lor au pus bazele dezastrului de azi sunt chemați să Salveze România!

Cu excepția lui Daniel David, garnitura liberală e compromisă de propriile acțiuni politice anterioare”, declară moderatorul emisiunii Ai Aflat!, cu Ionuț Cristache, de la Gândul.

Cristache se întreabă retoric: vrem reformă bugetară, dar extindem numărul portofoliilor de vicepremieri?

„Si Paradoxul continuă! Vrem reformă bugetară, dar extindem numărul funcțiilor de vicepremieri la 5?”, încheie jurnalistul, în comentariul oferit redacției Gândul.

Articolul Ionuț Cristache, despre cei 5 vicepremieri: Trăim într-un paradox perfect românesc! apare prima dată în Mediafax.

JD Vance: Nu suntem în război cu Iranul, ci cu programul său nuclear

Mediafax

„Nu suntem în război cu Iranul. Suntem în război cu programul nuclear al Iranului”, a declarat Vance. El a continuat spunând că SUA nu au niciun interes să trimită trupe americane pe terenul iranian.

Decizia Statelor Unite de a ataca Iranul a provocat o oarecare divizare în rândul susținătorilor lui Trump, iar voci importante caută acum să asigure că aceasta este o lovitură izolată – lucru confirmat, de asemenea, de Pete Hegseth la Pentagon duminică după-amiază, potrivit Sky News.

Articolul JD Vance: Nu suntem în război cu Iranul, ci cu programul său nuclear apare prima dată în Mediafax.

Analiză CNN: Cât mai rămâne din programul nuclear iranian după loviturile SUA?

Mediafax

Răspunsul ar putea defini regiunea pentru următoarele decenii și ar putea fi arbitrul final al deciziei președintelui american Donald Trump de a se angaja într-un nou conflict în Orientul Mijlociu, se arată într-o analiză publicată de CNN.

Potrivit sursei citate, este probabil ca loviturile de sâmbătă seara să nu fi distrus totul. Lupta va consta acum în urmărirea a ceea ce a mai rămas.

Ce va rămâne în urma atacurilor SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene? Probabil vor rămâne acele părți ale programului iranian care erau necunoscute – dacă există. Teheranul ar putea decide că ar fi mai bine să dezvăluie sau să facă progrese în acest mare secret numai după ce amenințarea atacurilor israeliene se va îndepărta.

Înainte de lansarea atacurilor de către SUA, oficialii iranieni au sugerat că ar putea fi dispuși să renunțe la îmbogățirea uraniului în timpul discuțiilor din ultima săptămână. Cerințele care îi sunt adresate s-ar putea axa acum pe programul său de rachete balistice.

În noaptea de sâmbătă, Donald Trump a transmis un mesaj privind atacurile lansate de SUA. „Am finalizat cu succes atacul asupra celor trei situri nucleare din Iran, inclusiv Fordow, Natanz și Isfahan. Toate avioanele se află acum în afara spațiului aerian al Iranului. O încărcătură completă de BOMBE a fost aruncată asupra sitului principal, Fordow. Toate avioanele se îndreaptă în siguranță spre casă. Felicitări marilor noștri războinici americani. Nicio altă armată din lume nu ar fi putut realiza acest lucru. ACUM ESTE MOMENTUL PĂCII! Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni.”, a scris președintele SUA pe platforma Truth Social.

Articolul Analiză CNN: Cât mai rămâne din programul nuclear iranian după loviturile SUA? apare prima dată în Mediafax.

Hegseth: Statele Unite transmit direct mesaje publice și private Iranului

Mediafax

Acestea mesaje sunt comunicate „prin mai multe canale”, a precizat el.

„Iranul înțelege exact care este poziția Americii, exact ce pași poate face pentru a permite instaurarea păcii”, a adăugat Hegseth.

Mai devreme în cursul zilei, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a susținut o conferință de presă la Istanbul. El a afirmat că Teheranul și Washingtonul sunt în contact prin intermediul Omanului.

În cursul nopții de sâmbătă spre duminică (ora României), președintele american Donald Trump a declarat că SUA au finalizat un atac „foarte reușit” asupra a trei instalații nucleare din Iran.

Articolul Hegseth: Statele Unite transmit direct mesaje publice și private Iranului apare prima dată în Mediafax.

Cea mai „cinematografică” dintre scriitoare, Doina Ruști, invitata lui Adrian Artene la podcastul „Altceva”

Mediafax

Cel mai recent episod din podcastul „Altceva” cu Adrian Artene a readus în prim-plan o figură monumentală a literaturii române contemporane: Doina Ruști.

Scriitoare, scenaristă, profesor universitar și doctor în filologie, Ruști nu este doar o autoare de bestselleruri literare, ci o voce care descrie cu aplomb momente din trecutul personal și al României, potrivit Gândul.

Printre altele, sâmbătă, 21 iunie, în dialogul cu jurnalistul Adrian Artene, Doina Ruști a vorbit despre legătura profundă și surprinzătoare a familiei sale cu însuși Spiru Haret, vizionarul reformator al învățământului românesc.

„Bunicul meu (…) s-a refugiat pe una dintre moșiile lui Haret (…) până a venit taică-su și l-a luat de acolo cu o trăsură”

Întâmplările evocate nu sunt simple anecdote de familie, ci fragmente dintr-o moștenire complexă. Iar tot ce a trăit Doina Ruști în copilărie i-a influențat direct opera literară, după cum avem să descoperim citindu-i cărțile.

„Faptul că, într-un fel, eram legată, prin familie, de ideea asta de reformă școlară, de Haret… Chiar se invocau foarte des scrisorile lui Haret”, spune Ruști.

Una dintre poveștile cele mai emoționante îl are ca protagonist pe bunicul scriitoarei, care, fiind un tânăr rebel al epocii, a refuzat să urmeze drumul rigid al meseriei de învățător, fugind de acasă și ascunzându-se… pe una dintre moșiile marelui Spiru Haret, în Dobrogea.

„Bunicul meu, de pildă, după ce a terminat școala, a fugit de acasă, nu voia să devină simplu învățător, și s-a refugiat la una dintre moșiile lui Haret, din Dobrogea. A stat o vară acolo pentru a-și băga mințile în cap, până a venit taică-su și l-a luat de acolo cu o trăsură. După aceea, a mai încercat lucrul ăsta încă o dată și încă o dată, până a venit războiul și a plecat pe front” – Doina Ruști

„După ce a stat 7 ani în lagăr, (…) nu am reușit să scot de la el decât puține lucruri. Nu era în stare să vorbească despre perioada aia”

Mobilizat pe front, prins în lagăr timp de 7 ani și transformat într-o „epavă de om”, după cum spune chiar nepoata sa, bunicul are o poveste de viață care este, în sine, subiect de roman.

„Toată aventura lui a planat asupra mea și asupra casei. După război, după ce a stat 7 ani în lagăr, întorcându-se de acolo era o epavă de om, pur și simplu. N-am reușit să scot de la el decât foarte puține lucruri, înainte de a muri. Nici măcar să vorbească despre perioada aia nu era în stare. Pe acest fond de teroare stalinistă și, după aceea, de ușoară normalizare, sub Ceaușescu, se dezvoltă copilăria mea” – Doina Ruști

Doina Ruști, autoarea, printre altele, a romanelor Zogru, Fantoma din moară și Lizoanca la 11 ani (toate premiate și traduse în mai multe limbi), aduce în literatura română o autenticitate pe care puțini o mai pot pretinde. Trecutul ei înseamnă mai întâi responsabilitate și apoi inspirație.

Podcastul „Altceva cu Adrian Artene” este difuzat în fiecare sâmbătă, de la ora 19:00, și s-a impus deja ca un spațiu de reflecție autentică. Aici, invitații nu vin doar cu experiențe, ci și cu soluții, iar fiecare episod devine o conversație despre sens, responsabilitate și claritate – fie că vorbim despre finanțe, cultură sau viață în general.

Vezi integral podcastul „Altceva” cu Adrian Artene ediția din 21 iunie 2025.

Articolul Cea mai „cinematografică” dintre scriitoare, Doina Ruști, invitata lui Adrian Artene la podcastul „Altceva” apare prima dată în Mediafax.

Premierul israelian Netanyahu, convorbire cu președintele american Donald Trump

Mediafax

Israelul nu au precizat dacă fotografia a fost făcută înainte, în timpul sau după atacurile SUA asupra Iranului, precizând doar că cei doi lideri au vorbit „noaptea trecută” (de sâmbătă spre duminică, n.r.).

SUA au atacat trei instalații nucleare din Iran, respectiv cele din Fordow, Natanz și Isfahan.

„Am finalizat cu succes atacul asupra celor trei situri nucleare din Iran, inclusiv Fordow, Natanz și Isfahan. Toate avioanele se află acum în afara spațiului aerian al Iranului. O încărcătură completă de bombe a fost aruncată asupra sitului principal, Fordow. Toate avioanele se îndreaptă în siguranță spre casă. Felicitări marilor noștri războinici americani. Nicio altă armată din lume nu ar fi putut realiza acest lucru. Acum este momentul păcii! Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni”, a scris președintele SUA într-o postare pe Truth Social după operațiune.

Articolul Premierul israelian Netanyahu, convorbire cu președintele american Donald Trump apare prima dată în Mediafax.

Mesajul Papei Leon al XIV-lea după atacurile SUA în Iran: Omenirea strigă și imploră pentru pace

Mediafax

„Vești alarmante continuă să sosească din Orientul Mijlociu, în special din Iran”, a declarat Papa Leon duminică, la discursul Angelus. Cuvintele Sfântului Părinte au venit la doar câteva ore după ce bombardiere americane au lovit situri nucleare din Iran.

„În acest scenariu dramatic, care include Israelul și Palestina, suferința zilnică a populației – în special în Gaza și în alte teritorii – riscă să fie uitată, chiar dacă nevoia de ajutor umanitar adecvat devine tot mai urgentă”, a continuat Papa. „Astăzi, mai mult ca oricând, omenirea strigă și imploră pentru pace”, a spus el.

Papa a declarat că strigătul pentru pace „cere responsabilitate și rațiune și nu trebuie să fie înecat de zgomotul armelor sau de cuvinte retorice care incită la conflict”.

Apel pentru a „opri tragedia războiului”

Papa Leon a îndemnat fiecare membru al comunității internaționale să își asume responsabilitatea morală de a „opri tragedia războiului înainte ca acesta să devină un abis ireparabil”. „Atunci când demnitatea umană este în joc, niciun conflict nu este îndepărtat”, a spus el.

„Războiul nu rezolvă problemele”, a subliniat Papa. „Dimpotrivă, le amplifică și provoacă răni adânci în istoria popoarelor – răni care au nevoie de generații pentru a fi vindecate. Nicio victorie militară nu poate compensa vreodată durerea unei mame, frica unui copil sau un viitor furat”, a spus el.

În încheiere, Papa Leon al XIV-lea și-a exprimat speranța ca „zgomotul armelor să tacă”.

„Lăsați diplomația să reducă la tăcere armele! Lăsați națiunile să își modeleze viitorul prin acțiuni de pace, nu prin violență și conflicte sângeroase!”, a conchis Suveranul Pontif.

Articolul Mesajul Papei Leon al XIV-lea după atacurile SUA în Iran: Omenirea strigă și imploră pentru pace apare prima dată în Mediafax.