Stare de alarmă în toate bazele militare și aerodromurile din Irak și Siria

Mediafax

Întreaga regiune a fost în alertă maximă în ultima perioadă. Totuși, starea de alertă a crescut după ce Iranul a lansat rachete spre Qatar, iar sistemele de apărare aeriană au fost activate deasupra unei baze aeriene din Irak, care găzduiește militari americani și irakieni.

Surse au declarat pentru Sky News că a fost emis un nou ordin de alertă pentru toate bazele militare și aerodromurile din Irak și Siria. Aceleași surse au indicat că și capitala Bagdad ar putea fi atacată.

Luni, iranienii au lansat un atac asupra bazei aeriene al Udeid din Qatar. În paralel, mai multe țări din Orientul Mijlociu și-au închis spațiul aerian. În afară de Qatar, este vorba despre Kuweit, Bahrain și Irak.

Articolul Stare de alarmă în toate bazele militare și aerodromurile din Irak și Siria apare prima dată în Mediafax.

Criza din Orientul Mijlociu. Mai multe țări și-au închis spațiul aerian

Mediafax

Criza din Orientul Mijlociu ia amploare. Mai multe țări și-au închis spațiul aerian imediat după atacul iranian asupra bazei americane din Qatar. În paralel, oficialii americani anunță că nu sunt victime în urma atacului de luni.

Oficialii americani susțin că nu există victime în urma atacului iranian asupra bazei aeriene al Udeid din Qatar, anunță NBC News.

Sursele citate de jurnaliștii americani vorbesc despre „rachete balistice cu rază scurtă și medie de acțiune provenite din Iran”.

În paralel, mai multe țări din Orientul Mijlociu și-au închis spațiul aerian, potrivit Sky News. În afară de Qatar, este vorba despre Kuweit, Bahrain și Irak.

Articolul Criza din Orientul Mijlociu. Mai multe țări și-au închis spațiul aerian apare prima dată în Mediafax.

Polonia și statele baltice solicită ajutorul UE pentru consolidarea frontierelor estice

Mediafax

Într-o scrisoare adresată președintelui Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, și președintelui Consiliului European, Antonio Costa, liderii celor patru țări au subliniat o amenințare sporită la adresa blocului și au solicitat sprijin cu „toate instrumentele UE disponibile”, scrie Bloomberg.

„Rusia ne testează descurajarea și reziliența prin activități de destabilizare și sabotaj, în special de-a lungul frontierelor estice ale UE”, se arată în scrisoarea adresată.

În cadrul a două proiecte, cunoscute sub numele de Linia de apărare baltică și Scutul estic, cele patru țări construiesc consolidări de-a lungul frontierei cu Rusia și Belarus, care includ bariere antitanc, tranșee și fortificații.

Liderii au solicitat ca această chestiune să fie discutată joi la summitul UE de la Bruxelles. Țările baltice și Polonia au făcut de mai multe ori presiuni pentru ca statele membre NATO să își majoreze cheltuielile pentru apărare.

Articolul Polonia și statele baltice solicită ajutorul UE pentru consolidarea frontierelor estice apare prima dată în Mediafax.

Donald Trump, în Situation Room după atacul iranian asupra bazelor americane din Orientul Mijlociu

Mediafax

Președintele american Donald Trump a participat la o ședință de urgență a oficialilor din domeniul securității în urma atacului iranian de luni asupra bazelor SUA din Orientul Mijlociu.

Casa Albă și Departamentul Apărării al SUA „monitorizează îndeaproape” potențialele amenințări la adresa bazei aeriene al-Udeid din Qatar, potrivit Sky News.

Donald Trump a ajuns în Situation Room împreună cu echipa sa pentru a analiza situația. Tot de acolo, în weekend, președintele american a ordonat atacurile asupra unităților iraniene.

Iranienii au atacat cel puțin o bază americană din Orientul Mijlociu. Este vorba despre baza aeriană al Udeid din Qatar. Mai multe explozii au fost auzite luni în Qatar. Informații neconfirmate susțin că au fost vizate și alte baze din regiune.

Oricum, toate unitățile americane sunt în stare de alertă încă de la atacul SUA asupra instalațiilor nucleare din Iran.

Articolul Donald Trump, în Situation Room după atacul iranian asupra bazelor americane din Orientul Mijlociu apare prima dată în Mediafax.

Membrii noului Guvern au depus jurământul. Ilie Bolojan a condus prima ședință la Palatul Victoria

Mediafax

Premierul Ilie Bolojan și miniștrii cabinetului au mers la Palatul Victoria imediat după ce au depus jurământul la Palatul Cotroceni. Ei au participat la prima ședință condusă de premierul Ilie Bolojan.

Anterior, președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretul privind numirea Guvernului Bolojan.

„Președintele României, Nicușor Dan, a semnat luni, 23 iunie 2025, decretul pentru numirea Guvernului României, în următoarea componență: Ilie-Gavril Bolojan – prim-ministru, Marian Neacșu – viceprim-ministru, Tánczos Barna – viceprim-ministru, Michael-Dragoș Anastasiu – viceprim-ministru, Marian-Cătălin Predoiu – viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, Liviu-Ionuț Moșteanu – viceprim-ministru, ministrul apărării naționale, Ciprian-Constantin Șerban – ministrul transporturilor și infrastructurii, Alexandru Nazare – ministrul finanțelor, Radu Marinescu – ministrul justiției, Florin-Ionuț Barbu – ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Bogdan-Gruia Ivan – ministrul energiei, Alexandru-Florin Rogobete – ministrul sănătății, Dragoș-Nicolae Pîslaru – ministrul investițiilor și proiectelor europene, Daniel-Ovidiu David – ministrul educației și cercetării, Oana-Silvia Țoiu – ministrul afacerilor externe, Diana-Anda Buzoianu – ministrul mediului, apelor și pădurilor, Petre-Florin Manole – ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale, Radu-Dinel Miruță – ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, Cseke Attila-Zoltán – ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației și Demeter András István – ministrul culturii”, a transmis Administrația Prezidențială.

Noul Guvern este susținut de coaliția PSD-PNL-USR-UDMR-minorități. Executivul are 16 ministere (șase portofolii PSD, patru PNL, patru USR și două UDMR). De asemenea, Guvernul Bolojan are cinci vicepremieri.

Articolul Membrii noului Guvern au depus jurământul. Ilie Bolojan a condus prima ședință la Palatul Victoria apare prima dată în Mediafax.

Grecia intenționează să trimită nave militare spre Libia pentru „a transmite un mesaj” traficanților de migranți

Mediafax

Grecia plănuiește să trimită nave militare aproape de teritoriul marin al Libiei în încercarea de a opri migrația neregulată din țară, potrivit anunțului dat de luni de prim-ministrul Greciei Kyriakos Mitsotakis.

În ședința de duminică alături de Președintele Greciei, Konstantinos Tasoulas, premierul a declarat că decizia vine în urma unei întâlniri de urgență a Consiliului Miniștrilor din Grecia, notează Euronews. 

„Din păcate am văzut mai multe incidente în aceste zile care ne forțează să acționăm într-un mod preventiv și într-o manieră descurajatoare”, a declarat prim-ministrul Greciei.

Numai săptămâna trecută, Grecia a înregistrat o creștere a numărul de migranți sosiți pe insule. Un număr de 731 de migranți, incluzând și copii, au sosit pe insulele Creta și Gavdos în 24 de ore. Cei mai mulți provin din Egipt, Eritrea, Pakistan și Sudan și au plecat din Libia.

Premierul Greciei spune că mișcarea de a trimite nave militare spre Libia este „o măsură de precauție” și va fi demarată în „cooperare cu autoritățile din Libia, dar și alte puteri europene”, pentru „a transmite un mesaj traficanților de migranți” că nu au puterea să decidă asupra celor care vor intra în Grecia.

Premierul Greciei a mai precizat că trimiterea navelor de război spre Libia este o acțiune „imperativă în circumstanțele din prezent”. El a declarat că va aduce la cunoștință problema migrației din Libia la următoare întrunire a Consiliului European care se va desfășura joi la Bruxelles.

„Mă aștept că vor fi concluzii relevante care vor cuprinde poziția Greciei”, a adăugat prim-ministrul Greciei.

Migrația în Grecia s-a intensificat

Anul trecut, peste 60.000 de migranți au ajuns în Grecia, majoritatea pe mare, în comparație cu peste 48.000 de migranți sosiți în 2023, potrivit datelor Agenției ONU pentru refugiați.

La jumătatea lunii iunie a acestui an, Grecia a înregistrat peste 16.290 de sosiri ale migranților, dintre care 14.600 au venit pe mare.

Autoritățile elene intensifică patrulele de-a lungul graniței marime cu Turcia, însă traficanții de migranți par să aleagă tot mai des cea mai lungă, dar și cea mai periculoasă rută de-a lungul Mării Mediterane, din Africa de Nord, folosind bărci mai mari, pentru transportarea unui număr mai mare de migranți.

Articolul Grecia intenționează să trimită nave militare spre Libia pentru „a transmite un mesaj” traficanților de migranți apare prima dată în Mediafax.

Meci spectaculos în semifinala Campionatului European U19. Trei goluri, marcate în prelungiri

Mediafax

Spaniolii s-au impus cu 6-5 la capătul unui meci care a avut nevoie de prelungiri. Germania a deschis scorul în minutul 28, iar spaniolii au egalat în repriza a doua, în minutul 61. Anterior, ibericii au ratat o lovitură de la 11 metri în minutul 35.

Germanii au punctat din nou în minutul 78 și păreau foarte aproape de calificarea în finală. Totuși, minutele de prelungire ale timpului regulamentar au fost spectaculoase având trei goluri. Două dintre acestea au fost înscrise de spanioli în minutele 91 și 95, iar Germania a egalat dramatic în minutul 99 printr-un autogol.

Timpul regulamentar s-a terminat cu scorul 3-3 și astfel s-a ajuns la prelungiri. În minutul 7 al primei reprize, Spania a înscris pentru 4-3, dar nemții au întors rezultatul în minutele 14 și 17. Sarabanda golurilor a continuat și a fost rândul Spaniei să înscrie de două ori în minutele 23 și 29 (penultimul minut al prelungirilor).

Spania s-a calificat astfel în finala Campionatului European de Fotbal sub 19 ani din România. În cea de a doua semifinală a Campionatului European sub 19 ani se vor întâlni România și Olanda. Partida se va disputa luni, de la ora 21.00, pe stadionul Giulești din București.

Articolul Meci spectaculos în semifinala Campionatului European U19. Trei goluri, marcate în prelungiri apare prima dată în Mediafax.

Nicușor Dan, despre noul Guvern: Începem azi un nou capitol, sunt foarte optimist

Mediafax

„Începem azi un nou capitol (…) Noi toți, ca societate, trebuie să ne uităm în viitor, invit partidele din majoritate să acționeze ca atare. (…) Sunt foarte fericit că partidele și-a asumat corecțiile (financiare n.r.) pe care România trebuie să le facă, sunt foarte optimist. (…) Dincolo de economie trebuie să reformăm statul (…) și trebui să recâștigăm încrederea cetățenilor în autoritățile statului român (…) e un drum lung”, a declarat președintele Nicușor Dan.

Premierul Ilie Bolojan a avut o scurtă declarație la finalul ceremoniei de depunere a jurământului  miniștrilor noului Guvern.

„Se încheie o perioadă de instabilitate și interimate la conducerea principalelor instituții din România (…) Vom face tot ceea ce este posibil ca să recâștigăm încrederea românilor. Dumnezeu să-i aibă în pază pe toți românii oriunde s-ar afla”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

Prima ședință a noului Executiv se va desfășura luni seara la Palatul Victoria.

Articolul Nicușor Dan, despre noul Guvern: Începem azi un nou capitol, sunt foarte optimist apare prima dată în Mediafax.

Membrii Guvernului Bolojan au depus jurământul la Palatul Cotroceni

Mediafax

Membrii Guvernului Bolojan au depus jurământul. Ceremonia a avut loc luni seara, la Palatul Cotroceni. După eveniment, va fi prima ședință a noului Executiv.

Premierul Ilie Bolojan și miniștrii au depus luni seara jurământul de credință. Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţie a membrilor Guvernului României s-a desfășurat în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, a transmis Administrația Prezidențială.

Anterior, președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretul privind numirea Guvernului Bolojan.

„Președintele României, Nicușor Dan, a semnat luni, 23 iunie 2025, decretul pentru numirea Guvernului României, în următoarea componență: Ilie-Gavril Bolojan – prim-ministru, Marian Neacșu – viceprim-ministru, Tánczos Barna – viceprim-ministru, Michael-Dragoș Anastasiu – viceprim-ministru, Marian-Cătălin Predoiu – viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, Liviu-Ionuț Moșteanu – viceprim-ministru, ministrul apărării naționale, Ciprian-Constantin Șerban – ministrul transporturilor și infrastructurii, Alexandru Nazare – ministrul finanțelor, Radu Marinescu – ministrul justiției, Florin-Ionuț Barbu – ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Bogdan-Gruia Ivan – ministrul energiei, Alexandru-Florin Rogobete – ministrul sănătății, Dragoș-Nicolae Pîslaru – ministrul investițiilor și proiectelor europene, Daniel-Ovidiu David – ministrul educației și cercetării, Oana-Silvia Țoiu – ministrul afacerilor externe, Diana-Anda Buzoianu – ministrul mediului, apelor și pădurilor, Petre-Florin Manole – ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale, Radu-Dinel Miruță – ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, Cseke Attila-Zoltán – ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației și Demeter András István – ministrul culturii”, a transmis Administrația Prezidențială.

Noul Guvern este susținut de coaliția PSD-PNL-USR-UDMR-minorități. Executivul are 16 ministere (șase portofolii PSD, patru PNL, patru USR și două UDMR). De asemenea, Guvernul Bolojan are cinci vicepremieri.

Articolul Membrii Guvernului Bolojan au depus jurământul la Palatul Cotroceni apare prima dată în Mediafax.

Monarhii din Golf consideră că Israelul este noul factor destabilizator din Orientul Apropiat

Mediafax

Elitele din regiune au condamnat agresivitatea statului evreu și se tem de represalii asupra bazelor americane aflate pe teritoriile lor, iar vocile politice și diplomatice din Riad și Abu Dhabi cer cu insistență o soluționare diplomatică a conflictului.

Intrarea Statelor Unite într-un conflict deschis cu Iranul este privită ca un coșmar geopolitic de către liderii din Golf, care au condamnat din prima zi atacurile israeliene asupra acestei „națiuni prietene” Amenințările Teheranului referitoare la atacuri asupra bazelor americane și închiderea strâmtorii Ormuz au declanșat stări de alertă în regiune. Duminică, autoritățile din Golf au lansat la unison apeluri pentru detensionarea situației, în timp ce Israelul, angajat într-o escaladare militară și animat de ideea schimbării regimului de la Teheran, alimentează temerile privind un conflict regional scăpat de sub control, potrivit Le Monde.

Până la declanșarea atacurilor aeriene americane, liderii din Golf au încercat să-l convingă pe Donald Trump să opteze pentru diplomație. „Dezescaladarea este extrem de importantă. Credem în continuare că există o cale de întoarcere la negocieri”, spunea consilierul diplomatic al președintelui Emiratelor, Anwar Gargash.

Israelul, perceput ca amenințare la adresa stabilității regionale

„Riadul nu sprijină nici escaladarea și nici schimbarea regimului”, a avertizat analistul politic saudit, Ali Shihabi, care a precizat că „o soluție diplomatică pare foarte dificil de găsit în prezent, dar nu este imposibilă” și că „Netanyahu este perceput ca un agent destabilizator, iar progresele viitoare ale guvernului său par foarte improbabile.”

Schimbarea tonului statelor din Golf este susținută și de alinierea Abu Dhabiului și Riadului la inițiativele de mediere lansate de Qatar și Oman. Chiar dacă slăbirea Republicii Islamice și a rețelelor sale, Hamas, Hezbollah și regimul sirian, rămâne o prioritate pentru ele, răzbunările Teheranului asupra infrastructurii petroliere a Golfului și lipsa reacției americane în timpul primului mandat Trump au dus la reconfigurarea priorităților, pe detensionare și dialog.

Această „neutralitate pozitivă” a ținut statele din Golf departe de focarele de violență care au erupt odată cu izbucnirea războiului din Gaza, în octombrie 2023. Israelul, în schimb, angrenat în conflicte simultane în Gaza, Liban, Siria, Yemen și acum în Iran, este perceput ca o amenințare la adresa stabilității regionale, iar eforturile monarhiilor de a construi o ordine bazată pe integrare economică și cooperare diplomatică sunt puse în pericol de ofensiva militară israeliană.

„Dați-mi un singur exemplu de stat care a atacat cinci țări în doi ani!”

„Preocupările trebuie rezolvate pe cale diplomatică… Problemele sunt numeroase în regiune. Dacă alegem să le rezolvăm pe toate cu ciocanul, nimic nu va rămâne intact”, a atenționat consilierul emirului care conduce Emiratele, insistând că „acest război contravine ordinii regionale pe care țările din Golf doresc să o construiască, o ordine axată pe prosperitate regională.”

Schimbarea de atitudine a Washingtonului, influențată de premierul israelian, a fost primită cu dezamăgire de monarhiile din Golf: „Dați-mi un singur exemplu de stat care a atacat cinci țări în doi ani! Israelul desfășoară în prezent atacuri fără niciun contrabalans internațional. Nu este constrâns de nicio rezoluție a Națiunilor Unite sau convenție internațională”, a declarat Mohammed Baharoon, directorul Dubai Public Policy Research Centre, anticipând că „guvernul israelian nu va rezista, este cel mai extremist pe care l-a cunoscut țara, la fel cum era Bashar Al-Assad în Siria.”

Netanyahu este acum perceput ca un lider care alimentează conflictul din rațiuni personale și politice: „Benyamin Netanyahu vrea să treacă dintr-un război în altul pentru a distrage atenția de la Gaza și de la presiunile interne. Caută să evite justiția și este obsedat de putere”, a acuzat o reputată expertă în științe politice și una dintre cele mai influente voci din Orientul Mijlociu, Ebtesam Al-Ketbi.

Liderii din Golf resping abordarea militară

Deși împărtășesc temerile Israelului legate de programul nuclear iranian, liderii din Golf resping abordarea militară. Modelul propus de Emirate este unul tehnologic și diplomatic. Acordul semnat în 2009 cu SUA le permite acestora să-și dezvolte un program nuclear civil cu sprijin occidental și fără îmbogățirea uraniului.

Pentru aceste state, războiul amenință nu doar pacea, ci și dezvoltarea economică, care e prioritatea lor absolută: „Orice acțiune militară va fi dăunătoare pentru întreaga regiune”, a precizat Anwar Gargash, amintind de haosul declanșat de invazia americană din Irak, în 2003. Lipsa unei alternative stabile la regimul ayatollahilor poate arunca Iranul în haos, iar țările din Golf s-ar putea trezi în centrul represaliilor.

Riad-ul va răspunde la fel dacă Iranul îi va ataca infrastructura petrolieră

„Arabia Saudită i-a transmis Iranului că va riposta împotriva infrastructurilor petroliere iraniene dacă Iranul va ataca infrastructurile sale. Prin urmare, este pregătită, dar nu se așteaptă ca acest lucru să se întâmple”, potrivit analistului Ali Shihabi.

Pentru Riad, extremismul guvernului israelian este un obstacol direct în calea normalizării relațiilor. „Extremismul lui Benyamin Netanyahu și al guvernului său a blocat continuarea procesului de normalizare cu saudiții, precum și acordul mai larg între Statele Unite și Arabia Saudită care era legat de aceasta”, a menționat Camille Lons, expertă a Consiliului European pentru Relații Externe. „Astăzi, saudiții se felicită că nu au încheiat procesul de normalizare, așa cum au făcut Emiratele.”

„Israelul anulează complet ambițiile saudiților de a stabiliza regiunea. Le creează probleme în Gaza. În Liban și Siria, încearcă să-și extindă granițele și traversează spațiul lor aerian după bunul plac. Timp de două decenii, au pariat că actorul cel mai rațional este Israelul, iar astăzi consideră că Iranul este un actor mai matur”, a afirmat Xavier Guignard, cercetător la Noria Research.

 

Articolul Monarhii din Golf consideră că Israelul este noul factor destabilizator din Orientul Apropiat apare prima dată în Mediafax.