Mediafax

Mihai Busuioc va ocupa funcția pentru următorii nouă ani, fiind propunerea Partidului Social Democrat pentru postul vacant de la CCR.

Audierea a fost surprinzător de scurtă. Busuioc a stat doar 15 minute în fața comisiilor de specialitate din Parlament, unde și-a prezentat activitatea și viziunea pentru mandatul de judecător constituțional.

Patru candidați au concurat inițial pentru această poziție, însă Busuioc a fost în final candidatul susținut de PSD care a ajuns la vot.

Articolul Mihai Busuioc, propus de PSD, a fost votat judecător la Curtea Constituțională apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Vorbind cu jurnaliștii înainte de a pleca spre summitul NATO de la Haga, el a spus că este „nemulțumit” de ambele părți, adăugând însă că este „cu adevărat nemulțumit” de Israel, scrie skynews

Trump a mai afirmat că „capacitățile nucleare ale Iranului sunt distruse” și că Teheranul „nu își va reconstrui niciodată programul nuclear”.

Ulterior, într-o postare pe Truth Social, Trump a spus că ar fi o „încălcare majoră” dacă Israelul ar lansa bombe asupra Iranului în acest moment, îndemnând Israelul: „aduceți-vă piloții acasă, acum”.

Iran a raportat atacuri israeliene înainte de încetarea focului

Atacuri israeliene au vizat Iranul în trei valuri până la ora 5:30, ora Regatului Unit, înainte de intrarea în vigoare a încetării focului, a declarat purtătorul de cuvânt al comandamentului militar central al Iranului, potrivit televiziunii de stat.

Astăzi, televiziunea de stat iraniană a anunțat că încetarea focului va intra în vigoare la ora 7:30, ora locală.

Anunțul a venit în contextul în care Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului, cel mai înalt organism de securitate al țării, a declarat că forțele armate sunt pregătite să „răspundă decisiv” în cazul unor noi atacuri.

Articolul Donald Trump, „cu adevărat nemulțumit” de Israel: Ambele țări au încălcat acordul de încetare a focului  apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Giorgi Vashadze, președintele Partidului Constructorii Strategiei, membru al unei coaliții de opoziție, a fost găsit vinovat pentru refuzul de a depune mărturie în fața unei comisii parlamentare care investiga presupuse abuzuri comise în timpul mandatului fostului președinte Mikheil Saakașvili, aflat la rândul său în detenție.

Condamnarea lui Vashadze survine după proteste masive generate de alegerile din octombrie și decizia autorităților de a suspenda dialogul privind aderarea Georgiei la Uniunea Europeană.

„Luptăm pentru eliberarea Georgiei. Principalul lucru este să fim uniți; încarcerarea mea și a acelor oameni nu înseamnă nimic”, a declarat Vashadze înainte de pronunțarea sentinței.

Articolul Politician de opoziție condamnat la închisoare în Georgia. Continuă campania de represiune a opoziției pro-europene apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Banca Națională a evaluat în creștere moneda europeană, la 5,0522 lei, urmată de lira sterlină, care s-a apreciat până la 5,9225 lei.

Francul elvețian și dolarul american au fost cotate în scădere, la 5,3713 lei, respectiv 4,3501 lei.

Gramul de aur a scăzut considerabil, fiind evaluat la 464,3232 lei, cu aproape 12 lei în minus față de valoarea avută în ziua anterioară.

Unitatea de cont a FMI, utilizată pentru tranzacțiile între băncile centrale, a scăzut până la 5,9529 lei.

Cursul valutar rezultat din cotaţiile anunţate marți de băncile care sunt autorizate să opereze pe piaţa valutară este următorul:

Cursurile pieţei valutare sunt calculate de BNR pe baza cotaţiilor practicate de societăţile bancare autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară. Lista nu implică obligativitatea utilizării cursurilor valutelor și aurului în tranzacții efective de schimb valutar și înregistrări contabile, a precizat BNR.

Articolul Curs valutar 24 iunie. Euro a crescut. Aurul a fost mai ieftin apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Elena Udrea se apropie de eliberarea condiționată după ce a obținut aviz favorabil de la Comisia din Penitenciarul Târgșor.

Ședința decisivă este programată pentru joi la ora 9:00, conform portalului instanțelor.

Fostul ministru a fost încarcerat în iunie 2022 după extrădarea din Bulgaria în contextul condamnării din dosarul „Gala Bute”.

Context

Udrea a fost inculpată în 2015 și condamnată definitiv în iunie 2018, dar a părăsit țara înainte de pronunțarea verdictului.

A fost identificată și arestată în Costa Rica, însă în decembrie 2018 a fost eliberată după o decizie a Curții Constituționale care anula condamnările pentru nerespectarea legii la constituirea completurilor de judecători.

În aprilie 2022, pe baza unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, Înalta Curte a respins o contestație în anulare și a confirmat pedeapsa de șase ani. Udrea a fugit în Bulgaria, de unde a fost extrădată și încarcerată la Târgșor.

Udrea a fost inculpată pentru coordonarea unui sistem prin care persoane din anturajul său au primit bani de la companii pentru a le garanta plata rapidă a contractelor cu Ministerul Turismului.

Articolul Elena Udrea a obținut aviz pozitiv pentru eliberarea condiționată de la Penitenciarul Târgșor apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Patru zboruri programate pe aeroportul Otopeni au fost anulate marți din cauza închiderii spațiului aerian din Orientul Mijlociu.

Măsura afectează direct călătorii către două destinații importante din Golful Persic.

Qatar Airways a suspendat ambele curse zilnice dintre București și Doha. Zborul QR 219 de la Doha către București și zborul de întoarcere QR 220 nu vor opera din cauza restricțiilor de siguranță impuse în zonă.

Wizz Air a anulat de asemenea zborurile către Dubai. Cursa W6 3267 București-Dubai și zborul de retur W6 3268 Dubai-București au fost suspendate.

Articolul Patru zboruri anulate pe Otopeni din cauza închiderii spațiului aerian din Orientul Mijlociu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele ucrainean a făcut aceste declarații într-un interviu acordat prezentatorului Mark Austin.

Însă, când a fost întrebat dacă Rusia ar putea ataca în câteva luni, Zelenski a răspuns că nu „crede că [Putin] este pregătit”.

Zelenski a mai spus că planurile membrilor NATO de a crește cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035 sunt „foarte lente”, adăugând: „Credem că, începând din 2030, Putin va avea capacități semnificativ mai mari”.

„Astăzi, Ucraina îl ține pe loc, el nu are timp să antreneze armata”. Soldații ruși „sunt anihilați și exterminați pe câmpul de luptă”, a avertizat el.

„În orice caz, [Putin] are nevoie de o pauză, are nevoie ca sancțiunile să fie ridicate, are nevoie de o armată antrenată. Și 10 ani este o perioadă foarte lungă. El va avea o nouă armată pregătită [până atunci]”, a completat acesta.

Zelenski, despre conflictul din Orientul Mijlociu

Întrebat despre opiniile sale cu privire la conflictul dintre Israel și Iran și impactul unui război mai amplu în Orientul Mijlociu asupra Ucrainei, Zelenski a spus că înțelege că ajutorul din partea partenerilor, inclusiv din partea SUA, „ar putea fi redus”, adăugând că „va fi dificil pentru noi”.

În ceea ce privește relațiile sale cu Donald Trump, Zelenski a evitat orice critică și s-a concentrat în schimb pe modul în care președintele SUA interacționează cu Putin, numindu-i „parteneri pe termen scurt”, dar nu prieteni, potrivit SkyNews.

Armistițiu și negocieri de pace

În ceea ce privește un eventual armistițiu și negocierile de pace, Zelenski a afirmat clar că susține ambele, adăugând că va intra în negocieri pentru a înțelege „dacă sunt posibile compromisuri reale și dacă există o modalitate reală de a pune capăt războiului”.

Cu toate acestea, el a evitat să spună dacă ar fi dispus să cedeze teritoriu Rusiei ca parte a unui acord de pace, sugerând în schimb că forța militară și sancțiunile îl vor obliga pe domnul Putin să intre în negocieri.

Liderul ucrainean a vorbit și despre eșecul sancțiunilor internaționale. El a spus că Rusia încă poate accesa „componente pentru rachete și drone” din țări precum Marea Britanie.

Marea Britanie și aliații săi din NATO vor semna oficial planurile de cheltuieli pentru apărare atunci când șefii de stat și de guvern se vor reuni la Haga marți și miercuri.

Obiectivul de cheltuieli este împărțit în 3.5% din PIB pentru apărare pură și 1.5% din PIB pentru domenii conexe, precum infrastructura și securitatea cibernetică.

Cheltuielile pentru apărare de 5% reprezintă nivelul investit de aliații NATO în timpul Războiului Rece.

Articolul Rusia ar putea ataca un membru NATO „în termen de cinci ani”, avertizează Zelenski apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Lucrare experimentală cu totul remarcabilă la centrul de cercetare ELI-NP (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics) de la Măgurele: o echipă de cercetători (în principal din Franța) a reușit să facă un prim pas spre un scop foarte ambițios: să transforme lumina în materie.

Cum au reușit asta?

Ei au produs un tip foarte puternic de lumină – fotoni gamma – care au energie foarte mare (de ordinul GeV – adică de miliarde de electron-volți, extrem de energic la scară atomică).

Acești fotoni gamma au fost obținuți printr-un tip special de interacțiune, denumită Compton invers:

În esență, lumina de la un laser foarte puternic este trimisă spre electroni foarte rapizi (accelerați într-un gaz, folosind tot un laser). În urma ciocnirii, lumina capătă o energie uriașă și se transformă în acești fotoni gamma.

Pentru a ajunge aici, cercetătorii au folosit două tehnologii importante:

1. Accelerarea electronilor într-un gaz (plasmă) folosind un laser – electronii ajung la viteze uriașe
2. Lovirea acestor electroni cu lumina laser, în așa fel încât lumina devine fotoni gamma printr-un process numit interacțiune Compton nelineară (o ciocnire foarte complex, în care participă mai mulți fotoni odată – ceva ce nu se întâmplă în mod obișnuit în natură).

În diagrama de mai jos și publicată pe contributors.ro, sunt desenate mai multe etape ale acestui proces de transformare a luminii în materie. Momentan, la ELI-NP au fost realizate primele două etape: accelerarea electronilor și producerea de fotoni gamma.

Sursa: contributors.ro

Ambele etape folosesc interacțiuni între mai mulți fotoni laser, adică nu e vorba doar de „un fascicul de lumina”, ci de o lumina foarte intense, care acționează în grupuri de fotoni și produce efecte spectaculoase.

Rezultatele acestei cercetări remarcabile, sunt deja publicate, cu Autori din Franța și co-autori de la centrul de cercetare ELI-NP de la Măgurele.

Primele experimente au fost realizate cu un laser de o putere mai mica, la Saclay – laserul Appolon, din Franța, cu o putere de 1 PW (Penta Watt), însă acestea au fost repetate cu laserul de 10 PW, cel mai puternic din lume, de la Măgurele.

Potrivit contributors.ro, aceasta este primul pas în procesul de conversie lumină-materie.

Ce beneficii imediate are această lucrare?

Nu putem vorbi de beneficii imediate, însă ceea ce este cu adevărat de proporții remarcabile este faptul că astfel se demonstrează că materia vine din lumină, iar nu lumina din materie – un principiu care alimentează de secole „gâlceava înțeleptului cu lumea”.

Articolul Când invizibilul devine vizibil: O echipă de cercetători de la centrul de cercetare ELI-NP Măgurele reușește să transforme lumina în materie apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ruben Brekelmans, ministrul olandez al apărării, a precizat că radarele vor fi livrate până la sfârșitul anului și vor contribui la identificarea dronelor inamice, transmițând informațiile către sistemele de apărare antiaeriană ale Ucrainei.

Din totalul pachetului, 80 de milioane de euro vor fi direcționate către sprijinirea Ucrainei prin intermediul coaliției internaționale pentru drone.

De asemenea, colaborarea în domeniul apărării se extinde, după semnarea unui acord în valoare de 500 de milioane de euro pentru fabricarea a 600.000 de drone în parteneriat cu industria de apărare ucraineană.

De la începutul Războiului din Ucraina, Olanda a oferit asistență militară în valoare de 10 miliarde de euro.

Articolul Olanda trimite Ucrainei un nou pachet de sprijin militar de 175 de milioane de euro apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Prima etapă este programată în weekendul 11-13 iulie, iar campionatul va intra în pauza tradițională de iarnă după ultima rundă a sezonului regulat, etapa 21, care se va juca pe 20-21 decembrie 2025.

Sezonul se va relua pe 17-18 ianuarie 2026, iar fazele play-off și play-out vor începe pe 14-15 martie. Ultima etapă a play-off-ului, etapa a 10-a, este programată pentru 23-24 mai 2026.

Tot înainte de startul campionatului, pe 5 iulie, va avea loc Supercupa României, pe stadionul Ghencea din București, între FCSB, campioana României, și CFR Cluj,

Articolul Superliga: Miercuri se stabilește programul sezonului 2025-2026 apare prima dată în Mediafax.