„Diplomația vizuală”. Trecerea lui Zelenski de la un stil vestimentar militar la unul diferit pentru summitul NATO

Mediafax

În cadrul summitului NATO desfășurat la Haga, Zelenski a avut o ținută cel puțin diferită de cea cu bluză sau tricou în stil militar kaki.

În pozele oficiale de la eveniment se observă cum liderul ucrainean a adoptat un stil mai formal și robust, respectiv jachete și cămăși negre tip costum.

Momentul-cheie care stă la baza acestei schimbări

În luna februarie, Zelenski a fost în SUA pentru a semna, în Biroul Oval, un acord privind mineralele rare cu președintele american Donald Trump. La un moment dat în timpul întâlnirii dintre cei doi, un jurnalist l-a întrebat pe Zelenski de ce nu poartă un costum, având în vedere că adoptarea unui stil vestimentar militar punea sub semnul întrebării dacă a arătat suficientă recunoștință pentru sprijinul acordat de SUA pe timp de război.

„Voi purta un costum după ce se va termina acest război. Poate ceva ca al tău, da, poate ceva mai bun. Nu știu, vom vedea. Poate ceva mai ieftin. Mulțumesc”, a fost replica lui Zelenski de la momentul respectiv pentru reporterul care i-a adresat întrebarea.

De la momentul discuțiilor tensionate din Biroul Oval, Zelenski s-a străduit să restabilească relațiile cu Washingtonul, de al cărui ajutor militar Kievul are încă mare nevoie, scrie Reuters.

Îmbrăcăminte diferită și la întâlnirea cu Trump de la funeraliile Papei Francisc

În luna aprilie, Trump și Zelenski au avut o întrevedere în marja funeraliilor Papei Francisc de la Roma. Încă de atunci, stilul vestimentar al lui Zelenski se schimbase: purta o jachetă neagră groasă și o cămașă neagră încheiată până la guler, fără cravată.

La summitul NATO de la Haga din această săptămână, el a adoptat un stil vestimentar similar la dineul oferit marți de regele olandez.

Schimbarea subtilă, care nu s-a oprit la cămașă albă sau cravată, a atras atenția pe rețelele sociale și din partea ediției ucrainene a revistei ELLE, care a descris miercuri schimbarea sa vestimentară drept „diplomație vizuală de un nou tip”.

Publicația Kyiv Post notează faptul că este posibil ca Zelenski să fi purtat costumul pentru a evita o confruntare similară celei din Biroul Oval cu administrația Trump la summitul de la Haga.

Stilul vestimentar militar al liderului ucrainean a fost un semn de solidaritate cu trupele ucrainene de pe linia frontului încă din primele zile ale invaziei rusești.

Articolul „Diplomația vizuală”. Trecerea lui Zelenski de la un stil vestimentar militar la unul diferit pentru summitul NATO apare prima dată în Mediafax.

Opțiunea Samson: Ultima redută a Israelului sau o amenințare mondială?

Mediafax

Opțiunea Samson este strategia Israelului de a răspunde cu atacuri nucleare masive dacă țara ar fi în pericol de dispariție.

Termenul vine din pilda biblică a lui Samson, care, potrivit Vechiului Testament, a ales să moară distrugând templul filistenilor și odată cu el pe dușmanii săi.

Această strategie scoate în evidență disponibilitatea Israelului de a recurge la forța nucleară pentru a-și asigura supraviețuirea.

Deși Israelul nu a confirmat oficial posesia de arme nucleare, ambiguitatea strategică pe care o practică influențează percepțiile geopolitice internaționale.

Secrete strategice și ambiguitate nucleară

Israelul menține o politică de opacitate nucleară, refuzând să confirme sau să nege existența arsenalului său.

Cu toate acestea, estimările serviciilor de informații sugerează că Israelul ar deține între 75 și 400 de focoase nucleare, cu capacități de lovitură secundară.

Indicii publice oferite de lideri precum Shimon Peres sau Robert Gates confirmă această realitate, în timp ce în discursul public intern sunt folosite eufemisme precum „armele apocalipsei”.

Evenimente istorice și dezvoltarea doctrinei

Opțiunea Samson a apărut în timpul Războiului Rece, în special în contextul Războiului de Șase Zile (1967) și al Războiului de Yom Kippur (1973), când liderii israelieni au luat în calcul utilizarea armelor nucleare.

Lucrările jurnalistului Seymour Hersh și relatările unor generali israelieni descriu planuri pentru detonări demonstrative. Esența doctrinei rămâne însă descurajarea, nu utilizarea efectivă.

Interpretări controversate și impact global

Critici și intelectuali au analizat riscurile morale și geopolitice ale doctrinei. De la temeri privind distrugerea globală, până la reflecții poetice despre memorie colectivă, Opțiunea Samson simbolizează potențialul devastator al escaladării nucleare.

Deși joacă un rol crucial în securitatea națională israeliană, ridică întrebări privind proporționalitatea și etica în război.

Articolul Opțiunea Samson: Ultima redută a Israelului sau o amenințare mondială? apare prima dată în Mediafax.

Ancheta împotriva lui Tristan Tate pentru încălcarea legislației electorale se închide fără măsuri

Mediafax

Ancheta a pornit după ce Tristan Tate ar fi postat în ziua primului tur al alegerilor prezidențiale mesaje cu tentă politică pe rețelele sociale, fapt interzis de legislația electorală românească.

„În urma verificărilor efectuate de polițiști, privind posibila săvârșire a unei contravenții prevăzute de Legea 370/2004 privind alegerile prezidențiale, menționăm că nu au fost identificate probe care să conducă la aplicarea unor măsuri față de bărbatul de 36 de ani”, informează Poliția Ilfov.

Investigația a fost inițiată de Poliția Județeană Ilfov după o plângere oficială privind posibila influențare a alegătorilor prin activitățile online ale lui Tate.

Conform BBC, Tate a fost chemat la interogatoriu.

Tristan Tate este fratele mai mic al controversatului Andrew Tate, iar cei doi au o audiență combinată de peste 13 milioane de urmăritori pe platformele sociale. Deși aveau interdicție de a părăsi țara, în februarie 2025 frații Tate au plecat către SUA după ridicarea restricției de călătorie, revenind în martie.

Articolul Ancheta împotriva lui Tristan Tate pentru încălcarea legislației electorale se închide fără măsuri apare prima dată în Mediafax.

Un autocar cu 60 de ucraineni s-a răsturnat pe DN22, în Constanța

Mediafax

În autocarul răsturnat se aflau 55 de persoane de cetățenie ucraineană – 8 bărbați, 37 de femei și 9 copii.

Patru persoane au fost monitorizate medical la fața locului, dar au refuzat transportul la spital.

Restul pasagerilor nu au suferit leziuni care să necesite intervenție medicală de urgență.

ISU Constanța a mobilizat forțe importante la fața locului pentru intervenție, printre care mașini de prima intervenție medicală, autospeciale de stingere cu apă și spumă și echipaje SMURD.

Articolul Un autocar cu 60 de ucraineni s-a răsturnat pe DN22, în Constanța apare prima dată în Mediafax.

Alina Mungiu-Pippidi critică dur Guvernul Bolojan: „Oana Țoiu și Ionuț Moșteanu nu au experiență profesională relevantă”

Mediafax

Politologul Alina Mungiu Pippidi afirmă că miniștrii Oana Țoiu și Ionuț Moșteanu, de la Externe și Apărare, „nu au niciun fel de abilitate în domeniu”: „Sunt reprezentanții unui mod de gândire din zona obscură a statului român”.

Politologul Alina Mungiu Pippidi afirmă despre Oana Țoiu și Ionuț Moșteanu: „Te întrebi a cui politică de Externe și Apărare o vor face ei?”.

De asemenea, Pippidi arată că deciziile sunt impuse, că politicienii nu sunt liberi și că liantul între partide sunt diferiți oameni ai serviciilor de informații.

Într-un interviu pentru Q Magazine, Alina Mungiu-Pippidi a făcut radiografia noului Guvern condus de Ilie Bolojan, citează gandul.ro.

„În România nu e suficient să tai la cheltuieli”

„Guvernul Bolojan arată ca un fel de Cioloș 2. În el sunt oameni de care nu a auzit nimeni și ale căror cariere nu i-ar îndreptăți să facă parte din niciun guvern, dacă nu s-ar bucura de încrederea foarte mare a cuiva. Oameni de care am auzit cu toții și care au fost stâlpii diverselor guvernări anterioare, în locul lui Vasile Dâncu de altădată sunt acum Marian Neacșu, ori Cătălin Predoiu.

În ceea ce privește programul de guvernare, nu mi-e clar. Lucrurile anunțate trebuie rafinate. În România nu este suficient să tai cheltuieli.

Cheltuim cu o treime mai mult față de cât încasăm. E excelent că o să tăiem cheltuielile, dar când te uiți unde suntem în clasamentul european, văd că noi nu cheltuim așa de mult. Orice am face, va trebui să creștem și niște taxe.

Trebuie decis între stânga și dreapta ce fel de taxe se cresc? Cele mici, tehnice care au adus supliment la buget în ultimii ani? Nu știu dacă lucrurile pot fi făcute de un guvern de tehnicieni fără să existe o mare decizie între stânga și dreapta, iar decizia asta nu s-a luat.

Practic, s-a luat decizia să nu se schimbe nimic. Diferența foarte mare este între personalitatea celor doi prim-miniștri.

Alinei Mungiu-Pippidi despre Bolojan: „Om extrem de capabil, de onest, muncitor şi priceput în a-şi alege subordonaţii”

Bolojan e un om foarte puternic, Cioloș era un om bun. Ambii – doi oameni necorupți, doi oameni cu calități, dar, finalmente, Cioloș nu și-a condus propriul lui guvern.

Rămâne de văzut în ce măsură Ilie Bolojan cu reputația de dur administrator e capabil să conducă acest guvern”, a declarat Alina Mungiu Pippidi.

Politologul afirmă că punctul forte al lui Ilie Bolojan s-a manifestat din poziția pe care el singur și-a ales-o, să lucreze pe o zonă pe care o putea controla singur: întâi Primăria şi, apoi, Consiliul Judeţean.

„În această zonă, el avea suveranitate. Nu se putea amesteca nimeni, iar el este un om extrem de capabil, de onest, muncitor şi priceput în a-şi alege subordonaţii şi, ca atare, a perfomat”, spune Alina Mungiu Pippidi.

„În acest moment el nu a mai ales singur, nici să fie preşedinte interimar, nici să fie premier, mai ales în această situaţie dezagreabilă, cu un guvern de coaliţie.

„Nu e ca la Consiliul Județean”

Fiecare are stăpânul lui la partid, ca să nu mai vorbim că elementul de unitate din ultimii ani sunt oameni din serviciile secrete care fac legătura între partidele acestea.

Toţi oamenii aceștia se adună undeva şi asta are, uneori, o influenţă pozitivă, că poate partidele ar fi şi mai divergente dacă ar fi lăsate de capul lor.

Per total însă are influenţă negativă, pentru că opreşte un proces politic normal şi transferă decizia în zone asupra cărora publicul nu are control şi nu sunt zone transparente.

Să fii prim-ministru peste alambicul ăsta nu este acelaşi control ca şi cum ai avea Consiliul Judeţean sau primăria. Bolojan va fi din start mult limitat. Cred că era cel mai bun om care putea fi pus premier.

Despre Țoiu și Moșteanu: „Sunt oameni pe care nu îi cunosc”

Prim-ministru cu guvernul acesta e ca şi cum îl alegi pe cel mai extraordinar alergător al tău şi îi pui nişte botine de fier cu ţinte şi îi spui „gata, asta e, dă-i drumul, să ajungi primul la ţintă”! Va fi greu”, notează aceasta.

Întrebată despre două portofolii-cheie din Guvern, și anume cel de la Ministerul de Externe, condus de Oana Ţoiu, şi Ministerul Apărării, condus de Ionuţ Moşteanu, Alina Mungiu Pippidi a precizat că sunt oameni care nu au niciun fel de trecut profesional.

„Sunt oameni pe care nu îi cunosc. Ei nu au existat în zonele acestea înainte. Sunt oameni care nu au niciun fel de trecut profesional. Nu există niciun material de gândire conceptuală ale acestor persoane.

Ei sunt reprezentanții unui mod de gândire din zona obscură a statului român, care spun că dacă cineva trebuie să performeze, e mai bine să iei pe cineva care nu are istorie, nu are trecut, nu are nicio legătură cu domeniul, dar e de încredere.Ei or fi de încredere pentru cineva, altfel vorbim despre niște oameni care nu au background, nu au relații, nu au niciun fel de abilitate în acel domeniu. Te întrebi a cui politică externă și de apărare o vor face?

Sigur că într-un sistem militar îți trebuie niște subordonați, mai ales într-un guvern în care toată lumea se așteaptă să dureze câteva luni, să aduci oameni care ar fi vrut mai multă putere, așa i-a băgat la înaintare pe cei mai mici, care pot fi oricând retrași.

„Klaus Iohannis (…) s-a despărțit într-o manieră absolut înfiorătoare de poporul român”

Ce mai înseamnă asta, când Trump trage într-o parte și aliații europeni trag în altă parte? Chiar așa putem să ne lipsim de creier, cum am fost până acum? Nu putem, pentru că lucrurile se pot rupe în două și trebuie să existe cineva cu discernământ la aceste ministere.

La Externe, situația este extrem de complexă.

Atitudinea lui Klaus Iohannis era, față de Republica Moldova de pildă, ceea ce spunea Înaltul reprezentant pe politică externă al UE.

Asta se facea și, practic, noi ne aliniam. Am putut trăi foarte liniștiți și fără niciun fel de gândire în aceste domenii 10 ani și, din câte înțeleg, decizia s-a luat să continuăm tot așa.

Diferența este că timpurile sunt radical schimbate și, deși, după părerea mea, Klaus Iohannis nu a făcut greșeli majore, a mers pe linie, fără să gândească și să își bată capul, cu toate astea s-a despărțit într-o manieră absolut înfiorătoare de poporul român.

Klaus Iohannis a plecat mai detestat decât au fost vreodată Iliescu și Băsescu, care au făcut și lucruri rele. Iar el nu a făcut lucruri rele, nu a făcut nimic bun.

Nu știu dacă strategia asta a dat rezultate, când în față ai niște forțe de opoziție care fix asta strigă: că suntem nişte subordonaţi, că nu avem niciun fel de personalitate în politica externă.

„Gândiți-vă câtă lume cunoaște Oana Lungescu”

În relaţia cu SUA, cine poate găsi un limbaj comun cu Donald Trump?

Statele Unite vor face eforturi să audă, vreodată, vocea Oanei Țoiu, să afle cine e.

Limbaj comun cu Donald Trump e foarte greu pentru oricine să aibă în acest moment. Europa, ea însăși, nu are un limbaj comun cu președintele Trump.

America e ceva mai mare, pentru că dacă era după Trump și prietenii lui, nu știm cum mergeau alegerile astea. Sunt congresmani republicani și democrați care vin să ne încurajeze, să ne țină pe curs”, a declarat politologul.

Alina Mungiu Pippidi sugerează că ar fi ales, pentru Ministerul Apărării, pe Oana Lungescu, care s-a retras anul trecut de la NATO.

„Noi am avut o româncă, mai bine de 10 ani, purtător de cuvânt al NATO, înainte de asta a fost corespondent la Uniunea Europeană al BBC. E vorba de Oana Lungescu. Este la Institutul Strategic Regal de Relații Internaționale. Gândiți-vă câtă lume cunoaște o persoană ca aceasta?! Cunoaște, practic, toți comisarii UE de trei generații. Noi continuăm să căutăm un bandit din Constanța sau pe nu știu care, să ne caute, eventual, ușa din spate la Trump pe care să intrăm plătind ceva, când există asemenea români cărora nu le dă nimeni niciun telefon. Nu vor, poate nu sunt interesați”, arată politologul.

„Politicienii aceștia nu sunt liberi. Ce politicieni liberi ar numi oameni fără nume la Apărare sau la Externe?”

De asemenea, Alina Mungiu Pippidi susține că în România există, în rândul celor care au votat actuala putere, „o mare dezamăgire pentru că oricât ne-am feri de tabără cealaltă, nu asta e performanța pe care lumea spera să o vadă”.

Cât despre faptul dacă au înțeles politicienii mesajul dat prin vot de români în alegeri, Alina Mungiu Pippidi afirmă că numirea miniștrilor de la Apărare și Externe nu e o decizie liberă.

„Politicienii aceștia nu sunt liberi. Ce politicieni liberi ar numi oameni fără nume la Apărare sau la Externe? Asta nu e o decizie liberă, luată de cineva care înțelege piața electorală, piața de politici publice și piața de merit și valori. Acestea sunt niște decizii constrânse, nu vorbim despre niște miniștri, vorbim despre niște soldăței. Care e rangul fiecăruia, nu știm.

Nu știm ce criterii de selecție au avut, ce au găsit în CV-ul acestor oameni.

Ce viitor are guvernul Bolojan, dacă e să ne uităm la fundația acestui Cabinet?

Eu sper ca Ilie Bolojan să supravieţuiască acestui guvern, pentru că altfel o să pierdem un om foarte bun pentru ceva care a fost făcut ca să atingem un dead-line şi să fie de sacrificiu.

României îi trebuie reconstrucţie politică, pentru că nu poţi să guvernezi cu 47%. Speranţa mea e ca politica să nu se oprească în guvernul şi în partidele acestea. Dacă nu reuşim pentru tabăra noastră, care s-a mobilizat extraordinar la aceste alegeri, să arătăm că noi suntem meritocraţia şi ceilalţi nu, o să descoperim că există o meritocraţie a pierderii.

În ultimii ani am văzut cum elitele au fost înlocuite complet în diferite ţări şi acest fapt se poate întâmpla oricui. Vin oameni mai autentici în momentul în care poporul vrea să scape de cei care sunt la putere. Noi avem de-a face cu o revoluţie globală, condusă din Statele Unite, de revoluţia anti elite globalizante. Sunt unii care vor să ne înlocuiască pe toţi. Cu cine? Cu oricine! Trebuie să câștigăm la vot partida asta și nu ne permitem ca a doua zi după vot să ignorăm iarăși semnalele care ni s-au dat”, a concluzionat politologul.

Articolul Alina Mungiu-Pippidi critică dur Guvernul Bolojan: „Oana Țoiu și Ionuț Moșteanu nu au experiență profesională relevantă” apare prima dată în Mediafax.

Rutte îl compară pe Trump cu un „tată” care oprește bătaia dintre „copiii” Israel și Iran

Mediafax

Trump a folosit o metaforă neobișnuită pentru conflictul din Orientul Mijlociu: „Au avut o ceartă mare, ca doi copii în curtea școlii. Se bat ca naiba, nu-i poți opri. Lasă-i să se bată vreo 2-3 minute, apoi e ușor să-i oprești”.

Rutte a râs și a completat: „Și apoi tati trebuie să folosească uneori un limbaj dur pentru a-i opri”.

Când Trump l-a auzit, a răspuns cu umor: „Tati, tu ești tati al meu”, relatează Reuters.

Anterior, Trump stârnise controverse afirmând că Israelul și Iranul se luptă „de atâta timp încât nu mai știu ce naiba fac”. El a comparat și impactul bombardamentelor asupra instalațiilor nucleare iraniene cu bombele atomice de la Hiroshima și Nagasaki.

Întrebat dacă nu îl flatează prea mult pe Trump, Rutte a negat, numindu-l „un bun prieten” de peste un deceniu și lăudându-i rolul în convingerea Europei să crească cheltuielile militare. „Nu merită laude când vine vorba de Iran?”, a întrebat retoric Rutte, referindu-se la acțiunea decisivă împotriva programului nuclear iranian.

Articolul Rutte îl compară pe Trump cu un „tată” care oprește bătaia dintre „copiii” Israel și Iran apare prima dată în Mediafax.

Conservatorii din America fac lobby în Parlamentul European pentru schimbări legislative

Mediafax

Potrivit unui raport realizat de grupul anti-corupție Transparency International EU, citat de Euronews,organizații conservatoare din America sau Chile, apropiate de mișcarea „Make America Great Again” (MAGA), s-au întâlnit pentru a face lobby cu europarlamentari, în mai multe ocazii.

Parlamentarii europeni care au participat la astfel de întâlniri sunt dintre cei nealiniați cu valorile europene, dar și membri ai partidului politic de extremă dreaptă Europa Națiunilor Suverane. Ei s-au întâlnit cu membrii ai unor organizații conservatoare precum partidul Reînnoirea Națională din Chile sau grupul de experți Heritage Foundation din SUA.

„În general, aceste organizații abordează cu scepticism perspectiva asupra climatului. Ei fac lobby pentru combustibilul fosil”, a declarat pentru Euronews Raphaël Kergueno, responsabil cu Politica, în cadrul Transparency International EU.

Potrivit acestuia, grupurile de interese se opun reglementărilor în Tehnologie aprobate de Uniunea Europeană în ultimii ani, cum ar fi Regulamentul european privind piețele digitale sau Pachetul legislativ privind piețele digitale.

Poziționări anti-avort

ADF International, o organizație creștină din SUA care militează împotriva avortului este activă și în Parlamentul European, potrivit raportului.

„Este o organizație creștină ultra-conservatoare care face lobby împotriva avortului. Este un subiect care acum a apărut la întâlnirile membrilor Parlamentului European și care nu a existat înainte, pentru că ei acum încercă să îndemne sau să convingă deputații europeni să adopte o poziție anti-avort”, a declarat Kergueno.

Cu toate că avortul se află în afara competenței UE și este o chestiune care trebuie decisă individual de fiecare stat membru, organizațiile conservatoare din America încearcă să influențeze dezbateri naționale prin intermediul europarlamentarilor, potrivit expertului.

În cadrul raportului, experții au identificat în jur de 20 de întâlniri de lobby ale europarlamentarilor, alături de organizațiil conservatoare din America, cu toate că într-un singur an au fost înregistrate peste 30.000 de întâlniri între membrii PE și conservatorii americani.

Dintre cele 20 cele mai active organizații conservatoare în Parlamentul European, 15 au interese comerciale, cu o prezență activă în sectorul combustibilului fosil, iar celelalte cinci din ele sunt ONG-uri.

Articolul Conservatorii din America fac lobby în Parlamentul European pentru schimbări legislative apare prima dată în Mediafax.

Trump a făcut anunțul: O întâlnire SUA-Iran va avea loc săptămâna viitoare, după atacurile asupra instalațiilor nucleare iraniene

Mediafax

„Vom vorbi cu ei săptămâna viitoare, cu Iranul”, a declarat Trump, adăugând că SUA se vor „întâlni” cu ei, fără a preciza cine va fi implicat în întâlnire sau unde va avea loc, scrie CBS News.

În cadrul summitului NATO de la Haga, Trump a menționat că ar putea exista un acord formal la un moment dat cu Iranul, însă nu crede că acest lucru este necesar, deoarece siturile lor nucleare au fost „aruncate în aer până la împărăția viitoare”. Această afirmație vine în contradictoriu cu primele evaluări făcute de serviciile de informații ale Pentagonului, care stipulează că elementele de bază ale instalațiilor nucleare ale Iranului nu au fost, de fapt, distruse.

„Singurul lucru pe care l-am cere este ceea ce am cerut și înainte, «nu vrem nucleară». Dar am distrus nucleara. Cu alte cuvinte, acesta este distrus. (…) Dacă am obține un document, nu ar fi rău”, a spus Trump.

În noaptea de 21 spre 22 iunie, Statele Unite au lansat atacuri asupra a trei instalații nucleare ale Iranului. La scurt timp după, Trump a afirmat că loviturile au „distrus complet și total” instalațiile de îmbogățire nucleară ale Iranului.

Articolul Trump a făcut anunțul: O întâlnire SUA-Iran va avea loc săptămâna viitoare, după atacurile asupra instalațiilor nucleare iraniene apare prima dată în Mediafax.

Guvernul SUA oprește finanțarea organizației internaționale Gavi, care distribuie și susține vaccinurile în țările sărace

Mediafax

Guvernul Statelor Unite nu va mai contribui financiar la Gavi, alianța internațională care ajută la furnizarea de vaccinuri pentru copiii din cele mai sărace țări, potrivit unei declarații făcute miercuri de Robert F. Kennedy Jr., actualul secretar pentru sănătate. Acesta a acuzat Gavi că a ignorat siguranța vaccinurilor, fără să aducă dovezi concrete, potrivit Reuters.

„Fac un apel către Gavi să recâștige încrederea publicului și să justifice cele 8 miliarde de dolari pe care America le-a oferit din 2001 încoace”, a spus Kennedy într-un mesaj video prezentat la un eveniment Gavi, organizat la Bruxelles, menționând că „până atunci, Statele Unite nu vor mai contribui.”

Controverse în jurul vaccinului clasic, folosit pe scară largă în țările sărace

Robert F. Kennedy Jr., cunoscut pentru pozițiile sale sceptice față de vaccinuri, a criticat Gavi pentru recomandările privind vaccinurile anti-COVID-19 și și-a exprimat îngrijorarea legată de vaccinul DTPw (difterie-tetanos-tuse convulsivă).

Vaccinul DTPw este un vaccin combinat, care protejează copiii de trei boli grave și în care componenta pentru tusea convulsivă conține bacterii inactivate, dar întregi, ale agentului ce provoacă tusea convulsivă. Aceste bacterii „moarte” stimulează sistemul imunitar, dar provoacă des reacții adverse precum febră și durere locală, comparativ cu versiunea mai nouă, vaccinul acelular, care conține doar părți din bacterie. În ciuda acestor efecte secundare, DTPw este folosit pe scară largă în multe țări pentru că este eficient și mult mai accesibil ca preț.

Gavi spune că vaccinurile sunt sigure

În replică, Gavi a declarat că „siguranța este o prioritate” și că urmează recomandările Organizației Mondiale a Sănătății. Organizația a comunicat că are „încredere deplină în vaccinul DTPw”, despre care afirmă că a contribuit la înjumătățirea mortalității infantile în țările pe care le-a sprijinit, începând cu anul 2000.

„Suntem pe deplin de acord cu Secretarul pentru Sănătate în privința nevoii de a lua în considerare toate datele științifice disponibile și rămânem angajați într-o abordare bazată pe dovezi în toate deciziile noastre”, a transmis Gavi.

Deși guvernul SUA se retrage, organizația atrage sprijin internațional

În ciuda criticilor, Kennedy a declarat că „admira multe dintre activitățile Gavi, în special eforturile de a face medicamentele accesibile la nivel mondial”, dar a susținut că „în zelul său de a promova vaccinarea universală, organizația a neglijat problema esențială a siguranței vaccinurilor”.

La Bruxelles are loc în aceste zile summitul de strângere de fonduri al Gavi, unde organizația urmărește să obțină 9 miliarde de dolari pentru activitatea pe care urmează să o desfășoare între 2026 și 2030. Germania, Norvegia și Fundația Bill & Melinda Gates, au promis deja contribuții financiare însemnate pentru Gavi.

„Cred că SUA trebuie să continue sprijinirea promovării vaccinurilor”

Întrebată în Senat despre poziția SUA față de organizația Gavi, specialista în imunologie, Susan Monarez, nominalizată de Donald Trump la conducerea Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, a precizat că va analiza situația, deși nu a fost implicată în luarea deciziei. „Cred că pregătirea pentru securitatea sanitară globală este vitală pentru Statele Unite și trebuie să continuăm sprijinirea promovării vaccinurilor”, a spus ea.

Aceasta nu este prima dată când se vorbește despre reducerea sprijinului american pentru Gavi. Ca parte a unei retrageri mai largi din programele internaționale de ajutor, administrația Trump a anunțat încă din martie că intenționează să suprime finanțări anuale de aproximativ 300 de milioane de dolari, menționând explicit Gavi ca parte a reducerilor efectuate de USAID, agenția guvernamentală americană responsabilă de administrarea asistenței externe civile.

Articolul Guvernul SUA oprește finanțarea organizației internaționale Gavi, care distribuie și susține vaccinurile în țările sărace apare prima dată în Mediafax.

Trump semnalează disponibilitatea de a trimite Ucrainei mai multe rachete Patriot

Mediafax

Președintele american a declarat într-o conferință de presă că armele sunt „foarte greu de obținut”, dar că „vom vedea dacă putem pune la dispoziție o parte din ele”. Trump a lăsat deschisă și posibilitatea acordării unui ajutor militar suplimentar Kievului, care se luptă să respingă avansul rus, conform Reuters.

Zelenski a descris întâlnirea ca fiind „lungă și substanțială”, afirmând că au fost abordate „toate problemele cu adevărat importante”.

„Am discutat despre cum să obținem un armistițiu și o pace reală. Am vorbit despre cum să ne protejăm poporul”, a scris el pe X.

Trump a anunțat că va vorbi din nou în curând cu Vladimir Putin, afirmând că președintele rus „trebuie să pună capăt acestui război”. El a descris conflictul ca fiind „mai dificil decât alte războaie”.

Întâlnirea marchează un pas pozitiv în relațiile dintre Washington și Kiev, după o întrevedere dezastruoasă la Casa Albă în februarie. Trump nu dăduse până acum semne că ar intenționa să reia donațiile de armament către Ucraina, inițiate de predecesorul său Joe Biden.

Articolul Trump semnalează disponibilitatea de a trimite Ucrainei mai multe rachete Patriot apare prima dată în Mediafax.