Mediafax

Acest dispozitiv inovator detectează biomarkeri specifici în sângele menstrual, oferind rezultate rapide și neinvazive, scrie Science Alert.

Cum funcționează dispozitivul de screening pentru cancer ovarian integrat în absorbante menstruale

Dispozitivul are dimensiunea de 2×2 cm, este încastrat într-un strat de silicon moale și conține o bandă de testare pe hârtie care își schimbă culoarea în prezența biomarkerilor asociați cu inflamația sau cancerul. Printre acești biomarkeri se numără:

• Proteina C-reactivă (CRP) – asociată cu inflamația,
• Antigenul carcinoembrionar (CEA) – legat de mai multe tipuri de cancer,
• CA-125 – un indicator relevant pentru cancerul ovarian.

Rezultatele testului apar vizibil în aproximativ 15 minute, sub formă de linii sau cercuri, a căror intensitate indică nivelul biomarkerului. Dispozitivul poate fi citit cu ochiul liber sau cu ajutorul unei aplicații mobile ce folosește analiză imagistică bazată pe învățare automată.

Dispozitivul de screening pentru cancer ovarian: eficiență, confort și pașii următori

Testele efectuate pe sânge menstrual și sânge venos au demonstrat o corelare foarte bună a rezultatelor, confirmând potențialul dispozitivului ca metodă fiabilă de detectare timpurie a cancerului ovarian. În plus, utilizatoarele care au testat dispozitivul în condiții reale au raportat un confort similar cu cel oferit de un absorbant obișnuit.

Următorul pas este extinderea testării pe un eșantion de aproximativ 100 de persoane, pentru a evalua performanța în condiții reale. Dacă studiile viitoare confirmă eficacitatea și siguranța, dispozitivul ar putea fi disponibil comercial în aproximativ trei ani.

Profesorul Paul Blumenthal de la Universitatea Stanford a declarat că acest tip de tehnologie ar putea deveni un instrument valoros în monitorizarea biomarkerilor pe termen lung, oferind un sistem de detecție timpurie pentru cancerul ovarian, mai ales pentru femeile cu risc crescut.

Totuși, cercetătorii subliniază că există și provocări – de exemplu, riscul de rezultate false sau interpretări greșite care ar putea cauza anxietate utilizatoarelor. Este important ca aceste aspecte să fie luate în considerare în dezvoltarea ulterioară a tehnologiei.

Articolul Descoperire uimitoare. Dispozitiv revoluționar integrat în absorbante ar putea detecta cancerul ovarian din sângele menstrual apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Echipa de la Universitatea din Göttingen a găsit urme minuscule de ruteniu cu o compoziţie izotopică neobişnuită în rocile vulcanice hawaiene. „Amprenta” chimică poate proveni doar din miezul metalic al Pământului, unde se află peste 99,999% din aurul planetei, la aproximativ 3.000 de kilometri adâncime.

Descoperirea a fost posibilă datorită unei noi metode de detectare a diferenţelor izotopice extrem de mici. Miezul Pământului conţine mai mult dintr-un anumit izotop al ruteniu (100Ru) decât mantaua stâncoasă, diferenţă care până acum era imposibil de măsurat.

„Când au apărut primele rezultate, ne-am dat seama că am dat literalmente peste aur”, spune dr. Nils Messling, autorul principal al studiului. „Datele noastre confirmă că material din miez, inclusiv aur şi alte metale preţioase, se scurge în mantaua de deasupra”.

Profesorul Matthias Willbold afirmă că volume uriaşe de material supraîncălzit – câteva sute de cvadrilioane de tone de rocă – se ridică de la graniţa dintre nucleu şi manta până la suprafaţă, formând insule oceanice ca Hawaii.

Studiul, publicat în revista Nature, sugerează că cel puţin o parte din rezervele de metale preţioase de care depindem pentru energia regenerabilă şi alte sectoare ar putea proveni din miezul Pământului. Cercetătorii vor să determine dacă aceste procese au funcţionat şi în trecut.

Articolul Se ridică aurul! Descoperire uluitoare sub vulcanii din Hawaii apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Studiul, publicat în revista PLOS Pathogens, a analizat rinichii a 142 de lilieci din 10 specii diferite, colectaţi timp de patru ani în sud-vestul Chinei. Din totalul de 22 de virusuri găsite, peste 90% erau complet necunoscute până acum.

Cei mai îngrijorători sunt doi henipavirusuri descoperiţi la liliecii fructivori care trăiesc aproape de livezile de fructe din zonele rurale. Unul dintre aceştia este cel mai apropiat cunoscut al virusurilor mortale Hendra şi Nipah, care se pot transmite prin urină şi au rate de mortalitate între 40 şi 80%.

Patogenii pot provoca inflamaţii grave ale creierului şi boli respiratorii la oameni, fiind şi o ameninţare majoră pentru animale. Experţii se tem că fructele contaminate ar putea transmite virusurile la animale sau oameni.

Virusul Hendra a ucis în Australia patru oameni şi zeci de cai din 1994, când a fost identificat prima dată. Experţii australieni spun că descoperirea din China este deosebit de relevantă, având în vedere că mediul rural din Australia seamănă cu livezile din Yunnan.

„Descoperirile evidenţiază necesitatea unor analize microbiene cuprinzătoare pentru a evalua mai bine riscurile de transmitere de la populaţiile de lilieci”, au declarat autorii studiului.

Un expert de la Universitatea din Sydney a avertizat că distrugerea habitatului şi pierderea surselor naturale de hrană cresc riscul de transmitere a acestor virusuri la oameni.

Articolul 20 de virusuri necunoscute în lilieci. Descoperirea alarmantă din China ar putea prevesti următoarea pandemie apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Discuţia vine pe fondul tensiunilor crescânde între Microsoft, principalul investitor al OpenAI, şi startup-ul de inteligenţă artificială. Microsoft şi OpenAI negociază în prezent revizuirea termenilor investiţiei, inclusiv participaţia pe care gigantul tehnologic o va deţine în viitor în compania care a creat ChatGPT.

Potrivit Financial Times, Microsoft ia în considerare suspendarea discuţiilor dacă cele două părţi nu ajung la un acord pe aspecte critice, cum ar fi dimensiunea viitoarei participaţii.

„Evident, în orice parteneriat profund există puncte de tensiune şi cu siguranţă le avem şi noi”, a recunoscut Altman. „Dar, în ansamblu, a fost o colaborare minunată pentru ambele companii”.

Companiile au emis o declaraţie comună în care spun că „discuţiile sunt în curs şi suntem optimişti că vom continua să construim împreună în anii următori”.

Altman a mai dezvăluit că a avut discuţii productive cu preşedintele Donald Trump despre inteligenţa artificială, apreciind înţelegerea acestuia asupra importanţei geopolitice şi economice a tehnologiei.

Articolul Şeful OpenAI discută cu Microsoft despre viitorul parteneriatului lor apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„O astfel de vânătoare de vrăjitoare, pentru un om care a dat atât de mult, este de neconceput pentru mine”, a scris Trump pe platforma sa Truth Social.

„Procesul lui Bibi Netanyahu ar trebui anulat, imediat, sau ar trebui acordată graţierea unui mare erou, care a făcut atât de multe pentru statul Israel”, a adăugat preşedintele american.

Articolul Donald Trump cere anularea procesului lui Netanyahu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Curtea Penală Internaţională a emis mandatul în 2023, acuzându-l pe Putin de crime de război pentru deportarea a sute de copii din Ucraina în timpul războiului. Rusia neagă acuzaţiile şi consideră mandatul nevalid, însă Putin riscă să fie arestat dacă călătoreşte într-o ţară care a semnat tratatul CPI, notează Reuters.

Ushakov a explicat că Putin va participa prin videoconferinţă la summitul din 6-7 iulie: „Acest lucru se datorează anumitor dificultăţi, în contextul cerinţelor CPI. Guvernul brazilian nu a putut adopta o poziţie clară care să permită preşedintelui nostru să participe la această reuniune”.

Nu este prima dată când mandatul de arestare îi limitează deplasările lui Putin.

În 2023, a evitat să meargă la summitul BRICS din Africa de Sud din acelaşi motiv. Anul trecut, însă, a mers în Mongolia, deşi această ţară este membră CPI, şi a fost primit cu toate onorurile.

Summitul BRICS din Brazilia va avea loc într-un context în care Putin încearcă să consolideze alianţele cu ţările care nu susţin sancţiunile occidentale împotriva Rusiei pentru războiul din Ucraina.

Articolul Putin nu merge la summitul BRICS din Brazilia din cauza mandatului de arestare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cuplul a ajuns cu elicopterul de pe mega-yachtul său Abeona, care se afla în largul coastei croate, potrivit La Repubblica.

Cei doi au fost văzuţi în timpul după-amiezii coborând de pe o ambarcaţiune la hotelul Aman Venice, un resort de lux unde s-au cazat. Sărbătoarea va începe joi şi va dura până sâmbătă, cu aproximativ 200 de invitaţi.

Printre oaspeţii deja ajunşi în oraşul lagunar se numără Ivanka Trump, însoţită de soţul său Jared Kushner şi copiii lor. Pe lista invitaţilor se mai află nume sonore precum Oprah Winfrey, Eva Longoria, Leonardo DiCaprio, Shakira, Robert Pattinson, Mick Jagger şi Elton John.

Pentru a găzdui invitaţii, au fost rezervate cinci hoteluri de lux. Ceremonia ar putea avea loc la Fundaţia Cini de pe insula San Giorgio, care oferă siguranţă şi intimitate maximă.

Zona din jurul Teatrului Verde de pe insula San Giorgio a fost deja închisă publicului şi acoperită cu o structură albă pentru a ascunde pregătirile de ochii curioşilor şi de dronă.

În paralel, grupurile de protest „No Bezos” pregătesc manifestaţii, inclusiv un marş programat pentru sâmbătă care va porni de la gara din Veneţia şi se va încheia în Campo Sant’Angelo.

Cuplul a anunţat o donaţie de trei milioane de euro pentru Veneţia, destinată protejării ecosistemului lagunar şi susţinerii instituţiilor locale. Preşedintele regiunii Veneto, Luca Zaia, a salutat gestul ca fiind „de o generozitate extraordinară”.

Articolul Jeff Bezos şi Lauren Sanchez au ajuns la Veneţia pentru nunta anului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În Haarlem, o fostă închisoare care găzduia 400 de deţinuţi până în 2015 a fost transformată în spaţiu de birouri. „Am păstrat celulele, dar le-am transformat în birouri”, explică Bruno Giebels, directorul Koepel.

Fostele penitenciare găzduiesc acum cinematografe, săli de clasă pentru studenţi şi întreprinderi, demonstrând creativitatea cu care autorităţile olandeze gestionează această situaţie neobişnuită.

Scăderea numărului de deţinuţi se datorează unei noi strategii: pedepse mai scurte, dar executate sistematic, în locul închisorilor lungi care nu se dovedeau eficiente.

Sistemul prioritizează centrele de detenţie în aer liber, unde deţinuţii pot lucra în timpul zilei şi se întorc în închisoare doar noaptea.

„În timpul zilei sunt afară, dar seara mă întorc în închisoare, am impresia că sunt arestat în fiecare zi”, povesteşte Armand Sag, unul dintre deţinuţii care beneficiază de acest sistem.

„Se impun adesea pedepse scurte cu închisoarea, între zero şi trei luni”, explică Jacco Janssen, judecător la tribunalul din Rotterdam. Această abordare vizează evitarea spiralei recidivei prin pedepse mai rapide şi mai sigure.

Rezultatul este încurajator: delincvenţa minoră şi medie a scăzut cu o treime în ultimii zece ani, demonstrând eficienţa acestei noi filosofii penale, relatează France 2.

Articolul Olanda îşi transformă închisorile în birouri după reducerea drastică a numărului de deţinuţi apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Iniţial, Charles propusese o întâlnire informală în Scoţia ca preludiu la vizita oficială. În februarie, premierul Keir Starmer îi înmânase personal lui Trump o scrisoare de la rege, sugerând o întâlnire la Balmoral sau Dumfries House înainte de ceremonia oficială, susţine Mirror.

Însă planurile s-au schimbat. Starmer a contracartat dorinţa regelui şi a devansat vizita oficială pentru septembrie, invocând probleme de agendă şi provocări logistice pentru întâlnirea informală din timpul verii.

Schimbarea vine pe fondul tensiunilor create de ameninţările repetate ale lui Trump de a face din Canada al 51-lea stat american. Charles, care este şi regele Canadei, a răspuns indirect în mai, când a vizitat parlamentul canadian şi a vorbit despre o ţară „puternică şi liberă”, îndemnând la calm.

Invitaţia oficială semnată de monarh a fost înmânată săptămâna trecută la Casa Albă. Un consilier al Palatului a confirmat că regele „îl cunoaşte pe preşedintele Trump de mulţi ani şi aşteaptă cu nerăbdare să-l primească pe acesta şi pe Prima Doamnă”.

Trump a mai avut o vizită de stat în Marea Britanie în 2019, când a fost primit de regretata regină la Palatul Buckingham.

Articolul Trump va fi primit de Regele Charles la Windsor în septembrie. Vizita a fost amânată pe fondul amenințărilor președintelui american apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Judecătoarea Tana Lin a emis o hotărâre prin care cere eliberarea fondurilor din programul NEVI (infrastructura naţională pentru vehicule electrice), în valoare de 5 miliarde de dolari pentru perioada 2022-2026. Programul fusese lansat de Biden în 2021, dar Trump l-a suspendat în februarie pentru 16 state şi Districtul Columbia.

Decizia vine după ce 17 procurori generali, conduşi de California, au dat în judecată administraţia Trump, în mai, pentru a debloca banii. Rob Bonta, procurorul general al Californiei, a acuzat administraţia că favorizează industria petrolieră în detrimentul programelor legale pentru vehicule electrice.

Trump, care consideră schimbările climatice „o farsă”, a abandonat mai multe programe pentru vehiculele electrice şi a blocat planul Californiei de interzicere a maşinilor cu motor termic până în 2035.

Administraţia Trump are timp până pe 2 iulie să facă apel sau să elibereze fondurile conform ordinului judecătorului. Autorităţile federale nu au anunţat încă dacă vor contesta decizia, potrivit AFP.

Articolul Un judecător federal îl obligă pe Trump să elibereze banii pentru staţiile de încărcare electrice apare prima dată în Mediafax.