Mediafax

Parlamentari conservatori din Parlamentul European susțin că au obținut suficient sprijin pentru moțiunea lor care solicită demisia Comisiei, după ce o instanță a Uniunii Europene a decis că Ursula von der Leyen a gestionat defectuos comunicarea cu CEO-ul unei companii farmaceutice, în timpul negocierilor privind achiziția de vaccinuri, scrie cotidianul Financial Times.

Deși Ursula von der Leyen ar urma să supraviețuiască votului, care ar putea avea loc luna viitoare, acesta ar putea să o forțeze să facă mai multe compromisuri atât către stânga, cât și către dreapta, pentru a-și asigura sprijinul politic.

„Inițiativa vizează, în esență, apărarea transparenței”

Europarlamentarul român Gheorghe Piperea (AUR) a declarat pentru Financial Times că va depune moțiunea joi, după ce a strâns mai mult decât cele 72 de semnături necesare.

„Inițiativa vizează, în esență, apărarea transparenței și asigurarea unui proces democratic corect și autentic”, a afirmat Piperea.

Deși pragul pentru declanșarea unei moțiuni de cenzură este relativ scăzut, demiterea Ursulei von der Leyen și a Comisiei ar necesita votul a mai mult de două treimi dintre eurodeputații prezenți. Parlamentul are 720 de membri, iar 401 au votat pentru numirea ei în funcția de președintă acum un an, însă între timp, ea a înstrăinat o parte dintre aceștia.

Piperea a afirmat că unii membri ai Partidului Popular European (PPE), din care face parte von der Leyen, susțin inițiativa sa.

El a recunoscut totuși că șansele de reușită sunt reduse, dar a subliniat că moțiunea reprezintă o „oportunitate crucială pentru critici constructive și argumentate la adresa președintei Ursula von der Leyen”.

„Asta obligă Comisia să răspundă preocupărilor și să ofere justificări”.

Moțiunile de cenzură sunt rare, dar pot avea consecințe grave. În 1999, echipa lui Jacques Santer a demisionat în urma acuzațiilor de fraudă și a lipsei de transparență, chiar dacă a supraviețuit unui vot de încredere. De atunci au mai avut loc doar patru moțiuni, niciuna cu succes.

„Pfizergate” și alte acuzații

Moțiunea lui Piperea are la bază așa-numitul caz „Pfizergate” împotriva Ursulei von der Leyen, dar critică și modul în care aceasta tratează Parlamentul European, o nemulțumire împărtășită și de europarlamentari centriști sau de stânga, care acuză că președinta Comisiei ocolește adesea singura instituție a UE aleasă direct și că este prea permisivă față de guvernele statelor membre.

Separat, comisia juridică a Parlamentului European a votat miercuri pentru a-i cere președintei Roberta Metsola să dea în judecată Comisia Europeană, pe motiv că a ocolit Parlamentul când a decis emiterea de noi datorii pentru a finanța planurile de reînarmare ale Uniunii.

Moțiunea lui Piperea menționează și acest presupus „abuz procedural”. El „solicită Comisiei Europene să demisioneze din cauza eșecurilor repetate în asigurarea transparenței, a ignorării persistente a controlului democratic și a statului de drept în cadrul Uniunii”.

Articolul Ursula von der Leyen e vizată de o moțiune de cenzură în Parlamentul European. Inițiativa a fost lansată de AUR apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform unei declarații emise miercuri de armata israeliană, zeci de israelieni au incendiat mai multe proprietăți. Forțele de ordine au fost trimise la fața locului, fiind întâmpinate cu pietre și focuri de armă trase de grupările palestiniene. În schimbul de focuri, trei palestinieni au fost uciși, iar alți șapte au fost răniți. Potrivit comunicatului, cinci israelieni au fost uciși și un militar israelian a fost rănit.

Tot miercuri, în orașul Al-Yamoun, situat la vest de Jenin, un băiat palestinian de 15 ani, Rayan Tamer Houshiyeh, a fost împușcat mortal în gât în timpul unui raid al armatei israeliene, potrivit Semilunii Roșii Palestiniene. Incidentul vine la doar două zile după ce un alt copil, Ammar Hamayel, în vârstă de 13 ani, a fost ucis în Kafr Malik.

Printr-un mesaj pe X, fostul Twitter, adjunctul președintelui Autorității Palestiniene a declarat „Guvernul Israelului, prin comportamentul și deciziile sale, împinge regiunea spre explozie. Facem apel la comunitatea internațională să intervină urgent pentru a proteja poporul nostru palestinian”.

Articolul Palestinieni și israelieni civili uciși după ce coloniști israelieni au atacat un oraș din Cisiordania apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform propunerii, bugetul pentru apărare și securitate națională va avea valoarea de 892,6 miliarde de dolari. Casa Albă a transmis că finanțarea va fi utilizată pentru a descuraja agresiunea chineză în Indo-Pacific și pentru a revitaliza industria de apărare, potrivit Reuters.

Bugetul include activități legate de armele nucleare desfășurate de Departamentul Energiei și crește finanțarea pentru securitatea internă. Cea mai mare parte a finanțării pentru scutul antirachetă Golden Dome al lui Trump a fost inclusă într-o cerere bugetară separată și nu face parte din ultima propunere trimisă Congresului.

În bugetul din 2026, Trump vrea, printre altele, mai puține avioane F-35 fabricate de Lockheed Martin.

Bugetul solicită o creștere salarială de 3,8% pentru militari, dar reduce și costurile prin retragerea armamentului vechi. Conform planului, Marina își va reduce forța de muncă civilă cu 7.286 de persoane.

Articolul Salarii mai mari, rachete, drone avansate și mai puține avioane . Ce investiții vrea Donald Trump pentru armata SUA apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Şedinţa de la Judecătorie este programată pentru joi la ora 9:00, conform portalului instanţelor. Elena Udrea este la un pas de eliberarea condiţionată după ce a obţinut aviz favorabil de la Comisia din Penitenciarul Târgşor. Dacă instanţa decide că Udrea poate fi eliberată condiţionat, fosta politiciană va putea părăsi rapid penitenciarul.

Fostul ministru a fost încarcerat în iunie 2022 după extrădarea din Bulgaria în contextul condamnării din dosarul „Gala Bute”.

Udrea a fost inculpată în 2015 şi condamnată definitiv în iunie 2018, dar a părăsit ţara înainte de pronunţarea verdictului. A fost identificată şi arestată în Costa Rica, însă în decembrie 2018 a fost eliberată după o decizie a Curţii Constituţionale care anula condamnările pentru nerespectarea legii la constituirea completurilor de judecători.

În aprilie 2022, pe baza unei hotărâri a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Înalta Curte a respins o contestaţie în anulare şi a confirmat pedeapsa de şase ani. Udrea a fugit în Bulgaria, de unde a fost extrădată şi încarcerată la Târgşor.

Udrea a fost inculpată pentru coordonarea unui sistem prin care persoane din anturajul său au primit bani de la companii pentru a le garanta plata rapidă a contractelor cu Ministerul Turismului.

Articolul Elena Udrea află joi dacă scapă de închisoare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Partida River Plate (Argentina) – Inter Milan (Italia), din grupa E a Campionatului mondial s-a disputat pe Lumen Field din Seattle. Italienii s-au impus cu 2-0, ambele goluri fiind înscrise în repriza a doua.

În celălalt meci al grupei E, pe Rose Bowl din Pasadena s-au întâlnit formaţiile Urawa (Japonia) şi Monterrey (Mexic). Mexicanii s-au impus fără emoţii, scor 4-0. În urma acestor rezultate, Inter a câştigat grupa având şapte puncte. Pe locul doi, cu cinci puncte, s-au clasat mexicanii, care au obţinut astfel calificarea în fazele eliminatorii ale competiţiei din SUA. River Plate (patru puncte) şi Urawa (zero puncte) s-au situat pe locurile trei şi patru fiind eliminate din campionat.

În optimi, Inter o va întâlni pe Fluminense (Brazilia), în timp ce Monterrey se va confrunta cu Dortmund (Germania). Dortmund şi Fluminense au terminat pe primele două locuri în grupa F.

Articolul Campionatul mondial al cluburilor. Inter s-a calificat în optimile competiţiei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Au fost raportate explozii în Moscova, iar autoritățile ruse au impus restricții în aeroporturi, susținând că a avut loc un atac cu drone

În noaptea de 26 iunie, au fost raportate explozii în Moscova, primarul Serghei Sobianin afirmând că două drone au fost doborâte de apărarea antiaeriană.

Două drone au fost doborâte, a spus Sobianin, adăugând că serviciile de urgență intervin la locul accidentului.

Armata ucraineană atacă în mod regulat ținte militare aflate în interiorul Rusiei, în încercarea de a diminua puterea de luptă a Moscovei, care continuă războiul împotriva Ucrainei.

Aliații NATO surprinși de inconsecvența lui Rubio în privința sancțiunilor împotriva Rusiei, relatează Politico

Secretarul de stat al Statelor Unite, Marco Rubio, a surprins aliații NATO săptămâna aceasta cu mesaje contradictorii privind sancțiunile împotriva Rusiei, adoptând o poziție mai dură în privat decât în declarațiile sale publice, a raportat Politico pe 25 iunie.

Rubio s-a întâlnit cu miniștrii de externe ai NATO pe 25 iunie, în cadrul unei cine private la summitul anual al alianței. Potrivit surselor care au vorbit cu Politico, Rubio a recunoscut că Rusia este principalul obstacol în calea negocierilor de pace pentru încheierea războiului din Ucraina.

El ar fi spus că Senatul SUA va lua probabil în considerare o nouă legislație privind sancțiunile după finalizarea lucrărilor la proiectul de lege privind cheltuielile președintelui Donald Trump.

Zelenski semnează un acord pentru un tribunal care să îl judece pe Putin

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat miercuri un acord cu Consiliul Europei pentru înfiinţarea unui tribunal special care să judece înalţii oficiali responsabili de invazia Rusiei în Ucraina, inclusiv preşedintele Vladimir Putin.

Tribunalul va judeca „crima de agresiune” comisă în cadrul invaziei lansate de Rusia în februarie 2022 şi ar putea, în teorie, să judece personalităţi de rang înalt, până la preşedintele Vladimir Putin, conform AFP.

Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1219. Zelenski semnează un acord pentru un tribunal care să îl judece pe Putin / Au fost auzite explozii în Moscova. Autoritățile spun că ar fi vorba despre un atac cu drone apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Armata israeliană a efectuat atacuri în nordul, centrul şi sudul Fâşiei Gaza, ucigând cel puţin 13 palestinieni în ultimele ore, potrivit Al Jazeera.

Surse de la Spitalul al-Shifa au declarat că cinci palestinieni au fost ucişi şi alţii au fost răniţi într-un atac aerian israelian asupra unei şcoli care adăpostea persoane strămutate în cartierul Sheikh Radwan.

Un incident a avut loc şi la tabăra de refugiaţi Nuseirat din centrul Fâşiei.

O altă sursă de la Spitalul Nasser a transmis că sunt mai multe victime în urma unui atac aerian israelian asupra unor corturi care adăposteau persoane strămutate în al-Mawasi, la vest de Khan Younis.

De asemenea, un atac cu dronă israeliană a vizat o casă de lângă Khan Younis, susţine Complexul Medical Nasser.

Articolul Atacuri israeliene în Gaza. Dronele au lovit o şcoală şi tabere de corturi apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), „prin reprezentanţii studenţilor din Galaţi, anunţă organizarea unui protest joi, 26, începând cu ora 10:00, la Monumentul Eroii Revoluţiei din municipiu, ca parte a manifestaţiilor desfăşurate simultan în întreaga ţară împotriva reducerilor anunţate privind fondul de burse studenţeşti”.

Studenţii spun că sumele alocate lor se vor reduce semnificativ.

„Potrivit noii formule propuse de Guvern, fondul de burse nu va mai fi calculat în funcţie de salariul minim brut, ci de cel net, ceea ce ar reduce semnificativ suma alocată per student – de la 405 lei/lună la aproximativ 257 lei/lună, în medie. Măsura apare în contextul programului de guvernare al noii coaliţii şi este completată de Ordonanţa de Urgenţă nr. 156/2024, care a îngheţat fondul la nivelul din noiembrie 2024, împiedicând actualizările burselor în funcţie de creşterea salariului minim în 2025”, au transmis studenţii.

Organizaţiile studenţeşti se tem că Guvernul va elimina o serie de drepturi.

„Mai mult, se preconizează eliminarea unor drepturi esenţiale pentru studenţi, precum acordarea burselor pe 12 luni şi posibilitatea cumulării bursei pentru românii de pretutindeni cu bursa de performanţă academică. Aceste măsuri vor conduce la adâncirea inechităţilor sociale şi la limitarea accesului echitabil la educaţie superioară”, au mai transmis protestatarii.

Ei cred că în faţa acestei situaţii, universităţile vor fi constrânse să aleagă între reducerea valorii burselor, limitarea numărului de beneficiari şi acoperirea diferenţelor din fonduri proprii.

„Considerăm că investiţia în educaţie este esenţială pentru viitorul României, nu un capitol din care se pot face economii bugetare”, este concluzia studenţilor care au anunţat mişcarea de protest.

Articolul Protest al studenţilor nemulţumiţi de noul mod de calcul al burselor apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cercetarea a fost tabu până în prezent din cauza îngrijorărilor că ar putea duce la copii de laborator sau la schimbări neprevăzute pentru generaţiile viitoare.

Recent, cea mai mare organizaţie caritabilă medicală din lume, Wellcome Trust, a donat o sumă iniţială de 10 milioane de lire sterline pentru a începe proiectul, potrivit BBC. Organizaţia spune că proiectul are potenţialul de a face mai mult bine decât rău prin accelerarea tratamentelor pentru multe boli incurabile.

Dr. Julian Sale, de la Laboratorul de Biologie Moleculară MRC din Cambridge, care face parte din proiect, a declarat pentru BBC News că cercetarea poate fi un salt uriaş în biologie.

„Cerul este limita. Căutăm terapii care vor îmbunătăţi viaţa oamenilor pe măsură ce îmbătrânesc, care vor duce la o îmbătrânire mai sănătoasă, cu mai puţine boli pe măsură ce îmbătrânesc. Căutăm să folosim această abordare pentru a genera celule rezistente la boli pe care le putem folosi pentru a repopula organele deteriorate, de exemplu în ficat şi inimă, chiar şi sistemul imunitar”, a spus cercetătorul.

Totuşi, criticii se tem că proiectul deschide calea pentru cercetătorii fără scrupule care doresc să creeze oameni îmbunătăţiţi sau modificaţi.

În trecut, Proiectul Genomului Uman le-a permis oamenilor de ştiinţă să citească toate genele umane ca pe un cod de bare. Noua cercetare, numită Proiectul Genomului Uman Sintetic, ar putea fi un salt uriaş înainte dacă va permite cercetătorilor nu doar să citească o moleculă de ADN, ci să creeze părţi din ea, poate într-o zi pe toată, moleculă cu moleculă de la zero.

Articolul Oameni la comandă? Noua frontieră a biologiei sintetice apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În iunie 2024, astronomii care foloseau radiotelescopul Australian Square Kilometer Array Pathfinder (ASKAP) au interceptat un semnal radio extrem de puternic, provenit din galaxia noastră, un eveniment neobișnuit întrucât astfel de explozie radio misterioasă se înregistrează de obicei din galaxii îndepărtate. Durând doar 30 de nanosecunde, pulsul a depășit în intensitate toate celelalte semnale detectate la acel moment, scrie Science Alert.

Cercetătorii au stabilit că semnalul provenea de la Relay 2, un satelit NASA lansat în 1964 și scos din funcțiune în 1967. Deși nu există nicio dovadă că sistemele satelitului ar fi emis intenționat semnalul, două ipoteze au fost formulate: impactul cu un micrometeorit sau un eveniment de descărcare electrostatică (electrostatic discharge – ESD).

„Acest impuls radio a fost atât de intens încât nici măcar ASKAP nu a reușit să-l focalizeze corect. Ne-am gândit inițial că am descoperit un nou pulsar”, a declarat dr. Clancy James de la Curtin University din Australia.

Ipoteza cea mai plauzibilă, conform cercetării publicate pe serverul arXiv, este că un fenomen ESD a generat semnalul. Sateliții construiți în primele etape ale explorării spațiale, precum Relay 2, sunt susceptibili acumulării de sarcini electrice, din cauza materialelor utilizate la acea vreme.

Specialiștii consideră că astfel de evenimente pot deschide noi perspective privind comportamentul deșeurilor spațiale și riscurile asociate. Karen Aplin, profesor de științe spațiale la University of Bristol, afirmă că detectarea unor descărcări electrostatice de la sateliți morți ar putea deveni o metodă importantă pentru studiul mediului spațial.

Articolul Satelit NASA mort de decenii, posibil vinovat pentru o misterioasă explozie radio detectată în galaxia noastră apare prima dată în Mediafax.