Mediafax

Curtea Constituțională urmează să examineze, la data de 1 iulie, o contestație inițiată de senatoarea Nadia-Cosmina Cerva, lider al grupului SOS România din Senat. Aceasta vizează decizia Senatului de a-l numi pe Mihai Busuioc, fost președinte al Curții de Conturi, în funcția de judecător al Curții Constituționale, la propunerea PSD.

Contestația are ca obiect Hotărârea nr. 64 din 24 iunie 2025, prin care Senatul l-a desemnat pe Mihai Busuioc judecător la CCR, pentru un mandat de nouă ani, începând cu data de 13 iulie 2025.

„Mihai Busuioc, în raport de CV-ul depus la Senatul României, nu îndeplineşte condițiile pentru numirea sa în funcția de judecător al Curții Constituționale, nefiind întrunite două dintre cele trei condiții, respectiv cea privind pregătirea juridică superioară, și cea privind vechimea de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”, se arată în documentul depus de senatoare.

Tot în data de 24 iunie, Camera Deputaților a votat în favoarea lui Csaba Asztalos, președinte al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, pentru ocuparea unui post similar la CCR.

Acesta a fost propus de UDMR și a beneficiat de sprijinul coaliției aflate la guvernare. Numirea sa urmează să înlocuiască mandatul judecătorului Varga Attila, aflat la final de mandat.

Potrivit unei înțelegeri politice între partidele aflate la guvernare, PSD și UDMR desemnează candidați pentru funcțiile de judecător la Curtea Constituțională, iar USR urmează să propună o persoană pentru funcția de Avocat al Poporului.

Informația a fost făcută publică de liderul USR, Dominic Fritz. De asemenea, președintele Nicușor Dan a transmis că va anunța, în aproximativ o săptămână, propria nominalizare pentru CCR.

Mihai Busuioc a fost validat marți în funcție

Mihai Busuioc a fost audiat în fața comisiilor de specialitate ale Senatului marți, unde a prezentat un scurt rezumat al CV-ului său, citit de pe foaie. A primit puține întrebări și nu a oferit detalii suplimentare despre experiența sa profesională. După încheierea audierii, a refuzat să răspundă întrebărilor presei. Ulterior, plenul Senatului a validat numirea sa în funcție.

Conform Constituției, Curtea Constituțională este formată din nouă judecători, fiecare cu un mandat de nouă ani, fără posibilitate de reînnoire sau prelungire.

Dintre aceștia, trei sunt desemnați de Camera Deputaților, trei de Senat, iar trei de Președintele României. O treime din componența Curții se reînnoiește o dată la trei ani.

Articolul CCR analizează pe 1 iulie contestația SOS România privind numirea lui Mihai Busuioc ca judecător al Curții apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului își exprimă ferm opoziția față de intenția Guvernului de a adopta mâine, prin ordonanță de urgență, două măsuri care afectează în mod direct salariații din administrația publică și din sectorul bugetar: plafonarea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare la 300 lei brut/lună (aproximativ 172 lei net), indiferent de gravitatea sau specificul riscului, precum și reducerea concediului suplimentar pentru muncă în condiții grele la doar 1–3 zile pe an, fără criterii clare și ignorând realitatea. Aceste măsuri reprezintă, în fapt, o tăiere mascată a veniturilor și o minimizare a riscurilor reale la care sunt expuși angajați din toate domeniile bugetare – de la personal medical până la funcționari, care lucrează în medii toxice, insalubre sau solicitante fizic și psihic”, potrivit unui comunicat de presă.

Sindicaliștii arată că, în timp ce se invocă „reforma statului”, Guvernul mărește schema politică de la vârful puterii: vicepremieri în plus, fiecare cu 4–6 consilieri, cu câte trei secretari de stat per cabinet, fiecare cu alți consilieri, plus șoferi, autoturisme, birouri, fonduri de protocol etc.

„Este o distribuire cinică a resurselor: reduceri pentru cei care muncesc, privilegii pentru cei care conduc. Aceasta nu este reformă; este dispreț față de munca noastră, față de sănătatea noastră, față de drepturile noastre. Cerem Prim-ministrului României să retragă proiectul de O.U.G. în forma actuală, să respecte dialogul social real, nu doar formal, să înceteze practica adoptării peste noapte a măsurilor cu impact salarial. Nu vom accepta ca statul să fie ”suplu” doar acolo unde doare mai puțin politic – adică pe spatele celor care muncesc. Statul nu se ”subțiază” tăind din drepturile celor care muncesc, ci din ”grăsimea” politică ce parazitează bugetul public”, se arată în finalul comunicatului

Articolul Angajații Guvernului se opun plafonării sporului pentru condiții vătămătoare la 300 de lei/lună apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Studenții străini care vor să urmeze cursuri în Statele Unite sau să participe la programe educaționale trebuie să arate autorităților americane conturile lor de pe rețelele sociale.

Ambasada Statelor Unite la București a anunțat această schimbare printr-o postare pe Facebook. Ei explică că va fi necesară o verificare extinsă a activității online.

Toți cei care solicită vize din categoriile F, M și J trebuie să ofere acces la profilurile lor personale din mediul digital, conform noilor reguli stabilite de Departamentul de Stat. Autoritățile americane vor analiza conținutul pentru a lua o decizie privind acordarea vizei.

„O viză pentru SUA este un privilegiu, nu un drept”, precizează oficial Departamentul de Stat în comunicatul emis.

Aceste verificări sunt orientate în special către aplicanții care ar putea fi considerați inadmisibili, în special dacă există indicii că ar putea pune în pericol siguranța națională. Informațiile din spațiul public, inclusiv cele de pe internet, vor fi luate în considerare în procesul de evaluare.

Consulatele americane din afara SUA urmează să reînceapă programările pentru vizele F, M și J. Cei interesați trebuie să acceseze site-urile ambasadelor sau consulatelor pentru a afla când pot face o programare.

Articolul SUA cer viitorilor studenți internaționali să-și dezvăluie conturile de social media pentru a primi viză apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Sportivul în vârstă de 20 de ani se află în această perioadă în Slovacia, la Samorin, unde se desfășoară Campionatele Europene de Natație U23, notează prosport.ro.

David Popovici are parte de un start de vis la Campionatele Europene de Natație U23 din Slovacia, de la Samorin. Sportivul român, în vârstă de 20 de ani, este în formă maximă și a reușit o nouă performanță uriașă: a câștigat medalia de aur la proba de 200 de metri liber, cea la care a cucerit și medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Paris 2024. Timpul obținut de David Popovici în Slovacia este unul extrem de bun: 1:43:64.

Anul trecut, la Paris, sportivul în vârstă de 20 de ani a câștigat aurul la proba de 200 de metri liber după ce a obținut un timp de 1:44:72, fiind la distanță de doar două sutimi de Matthew Richards și șapte sutimi de la Luke Hobson.

De data aceasta, la Campionatele Europene de Natație U23 din Slovacia, David Popovici a reușit să îi întreacă pe bulgarul Peter Mitsin, care a obținut un timp de 1:46:48, cucerind medalia de argint, și pe britanicul Charlie Hutchison, care a obținut un timp de 1:46:48, cucerind medalia de bronz.

De menționat este că o medalie la Campionatul European U23 era singura care îi lipsea sportivului român din palmares. David Popovici va mai participa la probele de 50, 100 și 200 m liber, precum și la ștafeta mixtă 4×100 m liber.

Articolul David Popovici a luat medalia de aur la Campionatele Europene U23, la 200 m liber apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Comisia consultativă pentru vaccinuri din SUA, aflată acum sub conducerea lui Robert F. Kennedy Jr., a votat în favoarea utilizării unui medicament cu anticorpi, destinat protejării bebelușilor de până la 8 luni împotriva virusului respirator sincitial (RSV), în cazul în care mamele lor nu au fost vaccinate în timpul sarcinii. Virusul respirator sincitial este un agent patogen comun care afectează în special sugarii și copiii mici, provocând infecții respiratorii precum bronșiolita sau pneumonia. Medicamentul a primit susținerea a cinci dintre cei șapte membri ai comisiei, în timp ce doi au votat împotrivă, potrivit Reuters.

Enflonsia, produs de compania Merck, nu este un vaccin, ci un tratament preventiv cu anticorpi monoclonali. O formă de terapie pasivă, care oferă protecție imediată împotriva virusului RSV, prin administrarea de anticorpi gata formați, spre deosebire de vaccinuri, care stimulează organismul să producă proprii anticorpii în timp.

Pe lângă acest vot, comisia a aprobat în unanimitate includerea Enflonsia în programul „Vaccines for Children” al Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), care oferă vaccinuri și terapii gratuite copiilor fără asigurare medicală.

Comisia pentru aprobarea vaccinului din SUA, refăcută integral

Comisia CDC a fost refăcută integral, cu oameni apropiați lui Kennedy Jr., înaintea votului.

Inițial, votul fusese programat pentru miercuri, în prima zi a unei reuniuni de două zile, organizată de Departamentul de Sănătate al Statelor Unite. Comisia are rolul de a consilia CDC-ul cu privire la cine și când ar trebui să primească anumite vaccinuri, după ce acestea sunt aprobate de Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) din SUA.

Controversa majoră din jurul acestei reuniuni vine din faptul că Robert F. Kennedy Jr., cunoscut pentru opiniile sale critice față de siguranța vaccinurilor, a concediat luna aceasta toți cei 17 membri ai vechii comisii consultative și i-a înlocuit cu proprii săi aleși, unii dintre aceștia fiind persoane cu poziții prezentate public împotriva vaccinării. Din acest motiv, reuniunea s-a desfășurat sub o atenție publică și profesională intensă, iar un important grup medical a decis să boicoteze evenimentul.

În timpul dezbaterilor, profesorul Retsef Levi de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts, cunoscut pentru apelurile sale privind retragerea vaccinurilor COVID-19 pe bază de ARN mesager, a ridicat întrebări legate de siguranța generală a clasei de anticorpi din care face parte și Enflonsia, la care au răspuns experți din cadrul FDA și CDC.

Conservantul cu mercur din vaccinurile antigripale, o altă divergență

O altă temă abordată în a doua zi a reuniunii a fost folosirea timerosalului, un conservant pe bază de mercur, în vaccinurile antigripale. Deși acest ingredient a fost în mare parte eliminat din vaccinurile din SUA, subiectul rămâne controversat. Prezentarea pe această temă a fost susținută de Lyn Redwood, fosta conducătoare a Children’s Health Defense, organizație anti-vaccinare fondată chiar de Kennedy.

Un document informativ emis de CDC susține că „nu există dovezi că dozele mici de timerosal din vaccinuri ar produce efecte negative asupra sănătății.” Totuși, documentul a fost retras de pe site-ul oficial la scurt timp după publicare, motivându-se că nu trecuse prin procedurile interne necesare.

Folosirea timerosalului în vaccinurile multidose, cum sunt cele antigripale, este în continuare recomandată de autoritățile sanitare internaționale în multe țări cu venituri reduse, deoarece ajută la păstrarea costurilor scăzute și la asigurarea accesului la vaccinuri, fără riscuri demonstrate.

O altă situație problematică a fost legată chiar de prezentarea activistei Lyn Redwood, care conținea inițial o referință la un studiu inexistent. Autorul menționat ca sursă a declarat pentru Reuters că studiul nu există, iar referința a fost ulterior eliminată din prezentare.

Articolul Un tratament nou pentru sugari, destinat prevenirii infecțiilor respiratorii, stârnește controverse în SUA apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cătălin Predoiu precizează, joi, că primește un singur salariu, cel de ministru de Interne.

„În prezent, încasez o singură indemnizație lunară, aferentă funcției de ministru al Afacerilor Interne. Aceasta este singura formă de indemnizație legală corespunzătoare funcțiilor de demnitate publică pe care le exercit”, menționează Cătălin Predoi.

El precizează că nu a fost și nu este remunerat pentru funcția de viceprim-ministru, în calitate de premier interimar și nu primește indemnizație în calitate de senator.

„Aceasta este situația factuală privind remunerarea funcțiilor publice pe care le dețin sau le-am deținut”, încheie Predoiu.

Articolul Predoiu: Încasez o singură indemnizație lunară, aferentă funcției de ministru al Afacerilor Interne apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele Nicușor Dan a avut, joi, o întrevedere cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit imaginilor publicate de Administrația Prezidențială.

Șeful statului se află la Bruxelles, unde participă la reuniunea Consiliului European.

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat joi, înaintea participării la reuniunea Consiliului European, că va discuta cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre evoluțiile politice recente din România, deficitul bugetar și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Articolul Nicușor Dan, întrevedere cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Liderul suprem al Iranului a avertizat Israelul că agresiunea sa împotriva Teheranului „va veni cu un cost mare”, notează publicația SkyNews.

Ayatollahul Ali Khamenei a postat mesajul pe contul său în limba ebraică de pe platforma X.

Anterior, Khamenei a declarat într-un discurs video că Iranul „a dat o palmă peste față Americii” și „a zdrobit” Israelul.

Articolul Khamenei avertizează Israelul asupra „costului mare” al agresiunii sale apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Propunerea neobișnuită a venit ca răspuns pentru purtătorul de cuvânt al Patriarhului Bisericii Apostolice din Armenia, Karekin al II – lea, care a insinuat că șeful Guvernului nu este credincios creștin, potrivit Euronews. 

„Cred că sfânta noastră Biserică Apostolică trebuie să se curețe de acei falși «credincioși», care sunt trădători ai țării, au dezonorat amintirea strămoșilor, au rupt jurământul sfântului botez și au înlocuit sigiliul Sfintei Cruci cu semnul circumciziei”, a fost mesaul public transmis de preotul Zareh Ashuryan, purtătorul de cuvânt al Patriarhului ortodox al Armeniei.

Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan, a răspuns public, prin intermediul unui mesaj publicat pe Facebook, că este pregătit să accepte provocarea și să dovedească faptul că a fost circumcis, practică oboșnuită în rândul credincioșilor creștini din țară.

Prim-ministrul acuză faptul că Patriarhul Bisericii Apostolice din Armenia ar fi rupt legământul sfânt care îi obligă pe preoți să trăiască în celibat, acuzație pe care a adus-o în atenția publică încă de la începutul lunii iunie.

„Lăsați-l să-mi răspundă în sfârșit la întrebare: a rupt legământul de partizanat sau nu? Are un Copil sau nu?”, a întrebat prim-ministrul în postarea publicată pe Facebook.

Biserica Apostolică din Armenia a publicat un comunicat oficial în care îl acuză pe șeful guvernului din Armenia de subminarea „unității spirituale”, dar nu a dezmințit acuzația cu privire la existența unui copil.

Biserica, acuzată de lovitură de stat

Nu este prima dată când Guvernul și Biserica Apostolică din Armenia se află în conflict.

Miercuri, autoritățile din Armenia l-au reținut pe Arhiepiscopul Bagrat Galstanyan, alături de alți 13 clerici, cercetați pentru orchestrarea unui plot pentru a răsturna guvernul.

Comisia de Anchetă a Armeniei a informat printr-un comunicat că a depus plângere penală împotriva grupului clericilor, care este acuzat că „au obținut mijloacele și instrumentele necesare pentru comiterea unui atac terorist, dar și luarea puterii”.

Articolul Prim-ministrul Armeniei, conflict public cu Biserica Ortodoxă. Oficialul s-a oferit să demonstreze că este circumcis apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Europarlamentarii AUR nu au nicio șansă să fie luați în serios cu moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene”, scrie pe Facebook Siegfried Mureșan.

De ce moțiunea de cenzură nu are șanse de reușită

„Pentru ca o moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene să fie adoptată, este nevoie de votul a două treimi dintre europarlamentarii prezenți la momentul votului. Moțiunea depusă de AUR este semnată doar de câțiva europarlamentari nemulțumiți de activitatea Comisiei (pentru depunerea unei moțiuni sunt necesare semnăturile a doar 10% dintre membrii Parlamentului European). În mare parte, semnatarii sunt europarlamentari marginali, fără influență reală, care nu fac parte din nicio majoritate relevantă și nu pot obține rezultate concrete în Parlamentul European. Europarlamentarii influenți, serioși și responsabili nu vor susține moțiunea, nu o vor vota și nu îi vor trata cu seriozitate pe inițiatori.”

„Cel mai probabil, nici măcar propriul grup politic european – Conservatorii și Reformiștii Europeni – nu va sprijini în mod unitar demersul europarlamentarilor AUR. Prin urmare, această moțiune nu este depusă cu speranța reală că va fi votată. Este un exercițiu de imagine destinat publicului din România – un pretext pentru ca AUR să continue să creeze zgomot, să dezinformeze și să atace Uniunea Europeană. De aceea, recomand să urmăm exemplul Europei și să nu îi luăm nici noi în serios”, încheie Mureșan.

Gheorghe Piperea, europarlamentar AUR, anunța săptămâna trecută că s-a atins pragul necesar de semnături pentru depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene. Dezbaterea și votul ar urma să aibă loc în sesiunea plenară din iulie, la Strasbourg.

Articolul Siegfried Mureșan despre moțiunea AUR contra CE: „Nicio șansă, să nu îi luăm nici noi în serios” apare prima dată în Mediafax.