Mediafax

Studiul CARDIA a urmărit participanții timp de trei decenii, evaluându-le dieta la începutul cercetării și apoi după 7 și 20 de ani.

Cercetătorii au analizat în special consumul de băuturi dietetice și îndulcitori artificiali precum aspartamul și sucraloza, conform Men’s Journal.

Rezultatele sunt surprinzătoare: persoanele care consumau cele mai multe băuturi dietetice aveau un risc cu 129% mai mare de a dezvolta diabet comparativ cu cele care băteau cel mai puțin. Diabetul a fost definit prin niveluri ridicate de glucoză în sânge sau utilizarea medicamentelor pentru diabet.

„Consumul mai mare de băuturi dietetice și sacarină a fost asociat cu un risc crescut de diabet”, au declarat autorii studiului. Aceștia subliniază necesitatea evaluării efectelor metabolice pe termen lung ale îndulcitorilor artificiali asupra metabolismului glucozei.

Descoperirea pune sub semnul întrebării ideea că băuturile dietetice sunt o alternativă sănătoasă la sodele obișnuite cu zahăr.

Articolul Oamenii care beau această băutură populară au de două ori mai mult risc de diabet, arată un studiu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Pe 28 iunie 1940, România a fost nevoită să cedeze Uniunii Sovietice Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța, în urma unui ultimatum transmis de guvernul sovietic cu două zile mai devreme.

Ultimatumul a invocat pretinse drepturi istorice asupra Basarabiei, teritoriu anexat de Imperiul Țarist în 1812 și revenit la România în 1918, prin decizia Sfatului Țării de la Chișinău.

Uniunea Sovietică a adăugat și revendicarea nordului Bucovinei, teritoriu care nu făcuse niciodată parte din Imperiul Rus, ci din Imperiul Austro-Ungar până în 1918.

Sub presiunea militară a Uniunii Sovietice și în contextul internațional nefavorabil – prăbușirea Franței, alianța temporară între Germania nazistă și URSS prin Pactul Ribbentrop-Molotov (semnat la 23 august 1939) – guvernul român a decis, la 27 iunie 1940, să accepte condițiile sovietice și să evacueze administrația și armata din teritoriile vizate.

Începând cu dimineața zilei de 28 iunie 1940, trupele sovietice au început ocuparea Basarabiei, a nordului Bucovinei și a Ținutului Herța. Operațiunea s-a desfășurat în condiții de tensiune, cu incidente izolate între populație și militari, precum și cazuri de umilire a trupelor române în retragere.

Populația totală a teritoriilor cedate la 28 iunie 1940 era de aproximativ 3,2 milioane de locuitori, iar suprafața pierdută de România a fost de circa 50.800 kilometri pătrați.

După anexarea teritoriilor la 28 iunie 1940, autoritățile sovietice au declanșat un proces sistematic de epurare politică, socială și etnică, care a inclus arestări, execuții și deportări în masă.

Dictatul de la Viena, abdicarea lui Carol al II-lea și instaurarea Statului Național-Legionar

Două luni mai târziu, pe 30 august 1940, România a pierdut și Ardealul de Nord, în urma Dictatului de la Viena impus de Germania nazistă și Italia fascistă. Prin acest act, România a cedat 43.492 km² către Ungaria, teritoriu locuit de aproximativ 2,6 milioane de oameni. Guvernul român a fost constrâns să accepte arbitrajul pentru a evita un conflict militar direct.

Pe 7 septembrie 1940, România a cedat și Cadrilaterul (sudul Dobrogei) către Bulgaria, prin Tratatul de la Craiova, sub presiunea Berlinului. Pierderea a fost însoțită de un schimb forțat de populații între cele două țări.

Valul de cedări teritoriale a provocat o gravă criză politică internă. În fața protestelor și a pierderii încrederii publice, regele Carol al II-lea l-a numit pe generalul Ion Antonescu la conducerea guvernului, pe 4 septembrie 1940. La scurt timp, Carol a fost forțat să abdice în favoarea fiului său, Mihai I, pe 6 septembrie. Carol a părăsit țara în ziua următoare.

Pe 14 septembrie 1940, noul conducător al statului, Ion Antonescu, a proclamat instaurarea Statului Național-Legionar, în parteneriat cu Mișcarea Legionară, condusă de Horia Sima. România a intrat astfel într-o nouă etapă politică, marcată de alianța cu Germania nazistă și de abandonarea democrației.

În mai puțin de trei luni, România a pierdut aproape o treime din teritoriu și și-a schimbat complet conducerea și regimul politic.

Articolul 85 de ani de la ocuparea Basarabiei și a nordului Bucovinei de către Uniunea Sovietică apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Singura excepție rămâne YouTube, decizie care stârnește controverse.

Toate platformele vor trebui să verifice vârsta utilizatorilor cu sisteme riguroase, de la tehnologii biometrice la recunoaștere facială. Companiile care nu se conformează riscă amenzi de până la 50 de milioane de dolari australieni.

Excepția făcută pentru YouTube creează dispute. Google Australia definește platforma ca „un serviciu de streaming cu conținut gratuit”, nu o rețea socială. Însă comisarul pentru securitate online, Julie Inman Grant, consideră excluderea „o greșeală strategică”, întrucât și acolo minorii sunt expuși la misoginie, provocări periculoase și conținut extremist.

Restricțiile vin ca răspuns la utilizarea obsesivă a rețelelor sociale în rândul adolescenților. Datele arată creșterea tulburărilor de dispoziție, a celor alimentare și a izolării sociale.

„Trebuie să protejăm sănătatea mintală a copiilor. Este un pas istoric”, a declarat ministrul sănătății, Mark Butler.

Legea australiană ar putea deschide calea către restricții globale.

În Franța, Emmanuel Macron a relansat ipoteza interzicerii pentru copiii sub 15 ani, iar Norvegia vrea să ridice vârsta minimă de la 13 la 15 ani. În SUA, mai multe state introduc reguli restrictive, iar China filtrează deja accesul prin algoritmi și restricții nocturne.

Rămâne însă întrebarea principală: cum să oprești un copil de 12 ani cu profil fals? Premierul Anthony Albanese a fost categoric: „Da, vor fi șmecheri care vor găsi scurtături. Dar, între timp, dăm un semnal. Rețelele sociale nu sunt locul potrivit pentru a crește”.

Articolul Decizie radicală în Australia: Minorii sub 16 ani nu vor mai avea acces la rețelele sociale apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Lauren a purtat o rochie Dolce & Gabbana, iar Jeff un smoking de la aceeași marcă.

Ceremonia a fost deschisă de Matteo Bocelli care a cântat „Can’t help falling in love”. Cei 200 de invitați au asistat la schimbul de verighete la Teatro Verde, cu vedere la lagună, scrie ANSA.

Canal Grande s-a transformat într-o „seară a Oscarurilor” pe apă, cu bărci cu motor și echipe de securitate escortând vedete ca DiCaprio, Orlando Bloom, familia Kardashian, prințesa Rania a Iordaniei, Bill Gates și Oprah Winfrey. DiCaprio și-a ținut mereu șapca pe cap pentru a evita pozele.

Nunta a durat trei zile, începând cu o petrecere joi seara la Madonna dell’Orto. Se zvonește că Lauren ar fi avut 27 de schimburi de rochii în aceste trei zile.

Evenimentul a stârnit proteste din partea comitetelor antagoniste care au organizat acțiuni anti-Bezos, inclusiv proiecții laser cu sloganuri pe clopotnița San Marco și un cortegiu de protest pentru „Veneția vândută magnatului” care a pornit de la gara Santa Lucia către Ponte di Rialto.

Vineri, familia Kardashian a ieșit la cumpărături prin Veneția, urmărită de fane care au sărbătorit ziua de naștere a lui Khloè, care a împlinit 41 de ani.

Inelul de logodnă al lui Lauren, un diamant roz de 30 de carate, este evaluat la peste 3 milioane de euro și se zvonește că Jeff i-ar fi dăruit și un colier de diamante de valoare și mai mare.

Articolul Jeff Bezos și Lauren Sanchez s-au căsătorit. Canal Grande s-a transformat într-o „seară de Oscar” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit CNN, administraţia Trump ar fi analizat în ultimele zile posibile stimulente economice pentru Iran, în schimbul opririi de către Teheran a îmbogăţirii uraniului. Relatările se bazau pe surse.

„Cine din presa Fake News este Mizerabilul care spune că ‘Preşedintele Trump vrea să dea Iranului 30 de miliarde de dolari pentru a construi facilităţi nucleare non-militare’? N-am auzit niciodată de această idee ridicolă”, a scris Trump pe Truth Social vineri seara, numind articolele „o minciună”.

Începând din aprilie, Iranul şi SUA au purtat negocieri indirecte în încercarea de a găsi o soluţie diplomatică nouă privind programul nuclear al Iranului. Teheranul susţine că programul său este paşnic, iar Washingtonul afirmă că doreşte să se asigure că Iranul nu va putea construi o armă nucleară.

Articolul Trump respinge informaţiile potrivit cărora SUA analizează un acord nuclear civil cu Iranul apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Inundaţiile bruşte au ucis 11 persoane, inclusiv patru copii şi trei femei, şi au rănit alte şase persoane vineri, în timp ce 56 de case au fost avariate, dintre care şase au fost complet distruse”, arată un raport al autorităţii provinciale Khyber-Pakhtunkhwa.

Documentul a precizat că 10 dintre persoanele ucise se aflau în valea Swat, unde, potrivit presei locale, o inundaţie bruscă a unui râu a afectat familiile care se aflau pe malurile acestuia.

Serviciul meteorologic naţional avertizează că riscul de ploi abundente şi de posibile inundaţii bruşte rămâne ridicat cel puţin până marţi, potrivit AFP.

În mai, cel puţin 24 de persoane au fost ucise în urma unor furtuni violente în Pakistan, care s-a confruntat cu mai multe fenomene meteorologice extreme în această primăvară.

Articolul Cel puţin 11 morţi în urma unor inundaţii bruşte în Pakistan apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cel puţin patru dintre răniţi sunt în stare gravă şi au fost transportaţi la spital, a declarat guvernatorul regional Serhiy Lysak pe Telegram.

Oficialii nu au oferit detalii imediate cu privire la pagubele din oraş, unde un alt atac asupra unei instalaţii de infrastructură a ucis, marţi, două persoane.

Articolul Cinci morţi în Ucraina în urma unui atac cu rachete ruseşti apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Compania care a creat ChatGPT este unul dintre cei mai mari cumpărători de unităţi de procesare grafică (GPU) produse de Nvidia, folosind aceste cipuri AI atât pentru antrenarea modelelor, cât şi pentru procesul de inferenţă, adică atunci când un model AI foloseşte cunoştinţele învăţate pentru a face predicţii sau a lua decizii pe baza unor informaţii noi.

OpenAI a plănuit să adauge serviciul Google Cloud pentru a-şi satisface nevoile tot mai mari de capacitate de calcul, marcând o colaborare surprinzătoare între doi rivali importanţi din sectorul AI, potrivit Reuters.

Pentru Google, acest acord vine în contextul în care compania îşi extinde disponibilitatea externă a unităţilor sale de procesare tensorială (TPU), care au fost, istoric, rezervate doar pentru uz intern. Această deschidere a ajutat Google să atragă clienţi precum gigantul Apple, dar şi startupuri ca Anthropic şi Safe Superintelligence, doi competitori ai ChatGPT înfiinţaţi de foşti lideri OpenAI.

Potrivit sursei, OpenAI speră că TPU-urile, pe care le închiriază prin Google Cloud, vor ajuta la reducerea costurilor procesului de inferenţă.

Articolul OpenAI apelează la cipurile AI ale Google pentru a-şi alimenta produsele apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Zelenski va impune un moratoriu pe termen lung asupra inspecțiilor comerciale în Ucraina

Președintele Volodimir Zelenski a dat instrucțiuni oficialilor guvernamentali să pregătească o decizie privind introducerea unui moratoriu pe termen lung asupra inspecțiilor comerciale în Ucraina, a anunțat Biroul Prezidențial pe 27 iunie.

Zelenskyia discutat despre moratoriu în cadrul unui discurs ținut la „Forumul statului și al mediului de afaceri: de la dialog la parteneriat”, organizat la Kiev.

„Am dat instrucțiuni să se pregătească o decizie privind un moratoriu pe termen lung asupra inspecțiilor întreprinderilor, pentru a proteja întreprinderile de orice presiune exercitată de persoane fără scrupule care ocupă diverse funcții guvernamentale”, a declarat el.

Creșterea economică este o componentă vitală a rezilienței Ucrainei, necesitând un dialog continuu între guvern și antreprenori, a afirmat Zelenski. Pe lângă impunerea moratoriului asupra inspecțiilor, Kievul va extinde și Consiliul pentru sprijinirea antreprenoriatului, în efortul de a cultiva spiritul antreprenorial în Ucraina.

Rusia a adunat 111.000 de soldați în apropiere de Pokrovsk, afirmă Syrskyi.

Pokrovsk rămâne „cel mai fierbinte punct” de-a lungul liniilor frontului din Ucraina, Rusia concentrându-și cea mai mare grupare de personal în această direcție — o forță de 111.000 de soldați, a raportat comandantul suprem Oleksandr Syrskyi pe 27 iunie.

De luni de zile, Rusia și-a concentrat eforturile ofensive asupra orașului Pokrovsk din regiunea Donețk, care se află în conflict, și recent a intensificat încercările de a pătrunde în regiunea vecină Dnipropetrovsk, o regiune care nu a fost încă afectată de luptă. Ucraina a negat rapoartele potrivit cărora forțele ruse au încălcat granița regională în mai și iunie.

În ciuda intensificării planurilor de război, Putin susține că Rusia va reduce cheltuielile militare începând din 2026

Președintele rus Vladimir Putin a afirmat pe 27 iunie că Moscova intenționează să reducă cheltuielile militare începând cu anul viitor, criticând planurile membrilor NATO de a crește cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB.

Afirmațiile lui Putin vor fi probabil întâmpinate cu scepticism din partea oficialilor occidentali, întrucât cheltuielile militare ale Rusiei au continuat să crească pe parcursul invaziei sale în curs din Ucraina.

Kyiv Independent nu poate verifica afirmațiile lui Putin. Președintele rus nu a furnizat detalii cu privire la modul în care Moscova intenționează să reducă cheltuielile militare, dar a adăugat că încă nu s-a ajuns la un acord între ministere.

Putin își afirmă deschis planul de anexare a Ucrainei în Federația Rusă

La summitul anual al NATO, desfășurat în Haga între 24–25 iunie, secretarul general Mark Rutte a confirmat că „în acest moment, europenii și canadienii au promis un sprijin militar de 35 de miliarde de dolari pentru Ucraina în acest an”.

În același timp, Vladimir Putin și-a reafirmat intențiile expansioniste la Forumul Economic de la Sankt Petersburg: „Ucraina este a noastră. Poporul rus și cel ucrainean sunt un singur popor.”

Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1221. Putin își afirmă deschis planul de anexare a Ucrainei în Federația Rusă / Rusia a adunat 111.000 de soldați în apropiere de Pokrovsk, afirmă Syrskyi apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Comparativ, în 2024 sprijinul a fost de 50 de miliarde pentru întregul an. „Unii estimează chiar că s-a ajuns deja la 40 de miliarde”, a adăugat Rutte, scrie Al Jazeera.

Acest sprijin militar european pentru Ucraina vine într-un moment critic, când administrația Trump a înghețat temporar livrările de armament. Deși în mai au fost livrate doar piese pentru avioanele F-16, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat la summit despre posibile sisteme de apărare antiaeriană Patriot. Trump a declarat: „Vom vedea dacă putem face unele disponibile. Sunt greu de obținut și avem nevoie de ele și în Israel.”

În același timp, Vladimir Putin și-a reafirmat intențiile expansioniste la Forumul Economic de la Sankt Petersburg: „Ucraina este a noastră. Poporul rus și cel ucrainean sunt un singur popor.”

Zelenski a reacționat dur: „Putin a vorbit deschis. Vrea întreaga Ucraină și mai mult – Belarus, țările baltice, Moldova, Caucazul, Kazahstanul.” Această viziune este confirmată și de un raport al armatei germane, care consideră Rusia o „amenințare existențială”, pregătindu-se pentru un conflict major cu NATO până în 2030.

În replică, Germania și alți aliați NATO au decis majorarea bugetului de apărare la 5% din PIB până în 2035 – o schimbare de paradigmă, susținută inclusiv de Trump, care cerea acest nivel de cheltuieli de la începutul mandatului său.

Între timp, pe front, Ucraina luptă cu 695.000 de soldați ruși. În Sumî, forțele ruse au fost respinse cu 200–400 de metri. În spatele frontului, Rusia menține o campanie de teroare aeriană: 30 de civili au fost uciși și 172 răniți la Kiev pe 19 iunie. Alte atacuri cu drone și rachete au vizat orașele Odesa, Harkiv și Dnipropetrovsk, unde 20 de oameni au murit și aproape 300 au fost răniți.

Articolul Putin își afirmă deschis planul de anexare a Ucrainei în Federația Rusă. NATO și UE promit ajutor masiv apare prima dată în Mediafax.