Statele Unite intenționează să accelereze retragerea unor trupe din bazele militare aflate în Europa și urmează să prezinte oficial planul aliaților NATO luna viitoare, potrivit presei germane, citată de Ukrinform.

Potrivit Reuters, publicația Welt am Sonntag a relatat, citând o sursă din cadrul Pentagonului, că Washingtonul pregătește reducerea prezenței militare americane în Europa, în special în Germania.

În luna mai, SUA au anunțat deja că vor să retragă 5.000 de soldați din Germania, o decizie considerată de mulți analiști drept o consecință a tensiunilor dintre președintele Donald Trump și guvernele europene în legătură cu războiul din Iran.

Ministrul interimar al Muncii a trimis un mesaj lung, duminică seara, pe Facebook, despre proiectul legii salarizării.

„Concluzii după primele consultări pe legea salarizării. În această săptămână am organizat două sesiuni generale de informare: una cu instituțiile publice și una cu partenerii sociali. Au urmat consultările cu familiile ocupaționale din Sănătate și Cultură, Educație, instituții autofinanțate și familia Apărare și Ordine Publică.  Aproape 100 de persoane au participat deja la discuții. Calendarul consultărilor este public și continuăm întâlnirile în săptămânile următoare”, a scris Dragoș Pîslaru.

Ministrul a primit sute de observații

Ministrul a dezvăluit că „în doar câteva zile” a primit deja sute de observații, atât în cadrul întâlnirilor, cât și în scris.

„Multe sunt punctuale. Altele ridică probleme de fond care trebuie analizate și, acolo unde este cazul, corectate. Am găsit probleme reale. Unele grile nu sunt încă așezate corect. Există situații care trebuie reanalizate. Există soluții care trebuie ajustate. Și există întrebări legitime la care oamenii așteaptă răspunsuri. Realitatea este că aceste discuții ar fi trebuit purtate cu mult timp în urmă. Dacă legea ar fi intrat în vigoare în 2023, așa cum fusese prevăzut inițial, România ar fi avut la dispoziție resurse bugetare semnificativ mai mari pentru a absorbi dezechilibrele și pentru a gestiona tranziția către noul sistem”, a adăugat Pîslaru.

El a mai spus că România trebuie să reducă deficitul bugetar, să gestioneze constrângeri fiscale semnificative și să recupereze întârzieri majore în implementarea PNRR. În același timp, România se confruntă cu riscul pierderii unor fonduri europene importante dacă reformele asumate nu sunt finalizate la timp. Pîslaru a mai arătat că vor fi corecta erorile.

„Corectăm tot ceea ce poate fi corectat. Ascultăm toate observațiile. Analizăm toate propunerile. Încercăm să livrăm cea mai bună variantă posibilă în timpul disponibil. Dar nu desfășurăm negocieri salariale. Nu acesta este rolul acestei legi și nu acesta este momentul. Legea salarizării trebuie să stabilească reguli echitabile, coerente și predictibile pentru întregul sistem public. Ea nu poate rezolva, într-un singur act normativ, toate nemulțumirile acumulate în ultimii ani”, a explicat ministrul interimar.

Ministrul interimar, despre sporuri

O altă temă importantă este cea a sporurilor.

„Sistemul actual a acumulat, de-a lungul timpului, un număr foarte mare de sporuri și excepții. Proiectul aflat în consultare elimină peste jumătate dintre sporurile existente, ceea ce reprezintă un pas important către un sistem mai simplu, mai transparent și mai ușor de înțeles pentru cetățeni. În același timp, simplificarea nu trebuie confundată cu ignorarea unor responsabilități reale. Un exemplu este propunerea privind eliminarea indemnizației de dirigenție. Din punctul meu de vedere, astfel de măsuri trebuie analizate cu foarte multă atenție. Dacă afirmăm constant că educația este o prioritate strategică pentru România, atunci trebuie să ne asigurăm că legea salarizării reflectă această prioritate și recunoaște responsabilitățile suplimentare pe care anumite cadre didactice și le asumă în fiecare zi”, a scris Dragoș Pîslaru.

Promisiunea ministrului

Ministrul interimar a recunoscut faptul că unele categorii vor fi nemulțumite.

„Nu vom promite ceea ce nu putem livra. Nu vom spune oamenilor ceea ce vor să audă doar pentru a evita discuțiile dificile. În același timp, nu cred într-o abordare rece și tehnocratică. În spatele fiecărei funcții dintr-o grilă există oameni. Profesori, medici, polițiști, militari, asistenți sociali, funcționari publici și multe alte categorii profesionale care fac statul să funcționeze în fiecare zi. (…) Nu pot promite că fiecare observație va putea fi acceptată. Nu pot promite că toată lumea va fi mulțumită. Pot promite însă că vom analiza fiecare argument, că vom corecta ceea ce trebuie corectat și că vom livra cea mai bună variantă posibilă în timpul pe care îl avem la dispoziție”, a precizat Dragoș Pîslaru.

O dietă populară pentru slăbit, dieta ketogenică (keto), ar putea avea un beneficiu suplimentar important: protecția împotriva unor boli cerebrale precum Alzheimer, Parkinson sau boala Huntington, arată un studiu recent realizat de cercetători de la Universitatea din Coimbra, Portugalia și citat de Science Alert.

Echipa de cercetători a analizat zeci de studii anterioare care au investigat legătura dintre dieta keto și bolile neurodegenerative, dar și efectele generale ale unui regim alimentar bogat în grăsimi și proteine și sărac în carbohidrați asupra metabolismului.

Potrivit concluziilor, problemele legate de procesarea glucozei – principalul „combustibil” al organismului – joacă un rol important în apariția mai multor afecțiuni ale creierului. Astfel, cercetătorii sugerează că dieta ketogenică ar putea influența pozitiv aceste mecanisme metabolice.

„Dieta ketogenică a apărut ca o strategie orientată metabolic, cu potențială relevanță preventivă și terapeutică în bolile neurodegenerative”, au scris autorii lucrării, potrivit sciencealert.

Aceștia subliniază însă că, deși rezultatele din studiile preclinice sunt promițătoare, există încă multe necunoscute legate de aplicarea pe termen lung în practică medicală.

„Deși studiile preclinice au demonstrat rezultate încurajatoare, rămân lacune semnificative în înțelegerea efectelor pe termen lung, a siguranței și a caracterului practic al dietei ketogenice în contexte clinice”, susțin autorii studiului.

Ce este dieta keto și ce riscuri pot exista

Dieta keto presupune reducerea drastică a carbohidraților și creșterea aportului de grăsimi și proteine, ceea ce determină organismul să intre într-o stare metabolică numită cetoză. În această stare, corpul arde grăsimile pentru energie, producând cetone care devin sursă alternativă de combustibil pentru creier.

Această schimbare metabolică poate duce și la pierdere în greutate, motiv pentru care dieta este folosită frecvent în acest scop, dar și ca tratament medical în anumite cazuri, cum este epilepsia.

Cercetătorii mai arată că există mai multe mecanisme posibile prin care dieta keto ar putea avea efecte neuroprotectoare. Unul dintre acestea este faptul că neuronii pot utiliza cetonele ca sursă alternativă de energie atunci când metabolismul glucozei este afectat, fenomen observat în unele studii asupra bolii Alzheimer. Acest proces ar putea contribui la stabilizarea funcției neuronale.

Cercetătorii spun că este nevoie de mai multe studii

Deși rezultatele sunt promițătoare, autorii subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma eficiența și siguranța dietei keto în prevenirea sau tratarea bolilor neurodegenerative.

Totodată, dieta keto este una dintre cele mai greu de respectat, astfel că aderarea pacienților la acest regim ar putea fi o problemă. În plus, este asociată cu o serie de efecte secundare neplăcute: la unele persoane a fost legată de constipație, insomnie și colesterol crescut.

Studii anterioare au sugerat că dieta keto ar putea avea efecte negative pe termen lung și ar putea crește riscul de diabet de tip 2 și boli cardiovasculare. Prin urmare, aceste dezavantaje trebuie cântărite atent în raport cu potențialele beneficii ale dietei.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat duminică, la Digi24, că nu poate garanta că incidente precum prăbușirea unei drone pe un bloc din Galați nu se vor mai repeta, cel puțin până când România nu va primi noile sisteme anti-dronă solicitate.

„Armata folosește în cel mai optim mod cu putință absolut toate resursele pe care le are la dispoziție, însă aceste resurse pentru apărare anti-dronă sunt mult mai puține decât am avea nevoie. Eu nu am garantat că nu se mai repetă. Se mai poate repeta și acum. Eu am garantat că vor fi introduse aceste sisteme noi în sistemul de apărare din zona Deltei Dunării. Înzestrarea Armatei Române nu se face peste noapte”, a afirmat Radu Miruță.

Ministerul Apărării Naționale a transmis duminică seară și concluziile raportului tehnic privind drona care a căzut pe un bloc din Galați.

Potrivit MApN, a fost vorba despre o dronă kamikaze de fabricație rusească, echipată cu o încărcătură explozivă de tip High-Explosive de 30 de kilograme, care a detonat la impact.

Autoritățile au precizat că probele găsite sunt identice cu fragmentele de drone recuperate anterior în zone precum Ceatalchioi și Grindu din Tulcea, Galați sau Luncavița.

Incidentul a avut loc în noaptea de joi spre vineri, când drona a lovit un bloc din Galați. În urma impactului, o femeie și fiul ei în vârstă de 14 ani au fost răniți.

Cântăreața Dua Lipa și actorul Callum Turner s-au căsătorit în acest weekend la Londra, potrivit publicațiilor britanice The Sun și Daily Mail. Presa din Marea Britanie scrie că cei doi pregătesc acum și o petrecere fastuoasă de trei zile în Sicilia.

Cei doi și-au spus jurămintele într-o ceremonie civilă restrânsă, organizată la oficiul de stare civilă Old Marylebone din centrul Londrei. În același loc s-a căsătorit și fostul membru Beatles, Sir Paul McCartney, în anul 2011.

Tabloidele britanice au publicat imagini cu Dua Lipa și Callum Turner ieșind împreună din primărie, ținându-se de mână.

Dua Lipa, în vârstă de 30 de ani, a purtat o pălărie albă amplă și un costum Schiaparelli Couture, potrivit British Vogue. Actorul Callum Turner, în vârstă de 36 de ani, a ales să se îmbrace într-un costum bleumarin.

Potrivit The Sun, după ceremonia de la Londra, cei doi vor organiza la finalul acestei săptămâni o a doua nuntă și o petrecere luxoasă de trei zile în Sicilia. Reprezentanții celor doi nu au oferit comentarii oficiale pentru AFP.

Dua Lipa și Callum Turner formează un cuplu din ianuarie 2024. Artista și-a confirmat logodna într-un interviu acordat revistei British Vogue în iunie 2025.

„Această decizie de a îmbătrâni împreună, de a ne imagina o viață împreună și, nu știu, de a fi cei mai buni prieteni pentru totdeauna – este un sentiment cu adevărat special”, declara atunci cântăreața.

Născută la Londra, Dua Lipa este fiica unor imigranți kosovari și a devenit celebră după lansarea hitului „Be The One” în 2016. Ulterior, artista a lansat mai multe piese de succes și continuă să susțină concerte pe marile stadioane din lume.

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, consideră că procesul pentru desemnarea unui nou premier trebuie grăbit, afirmând că doar un prim-ministru desemnat oficial poate negocia o majoritate parlamentară.

„Ar trebui să se accelereze procesul de desemnare a premierului, nu neapărat al guvernului, pentru că doar poţi presupune că ai o majoritate până când ajungi la vot în Parlament”, a declarat Traian Băsescu, duminică, potrivit România TV.

Băsescu a declarat că adevărata majoritate se vede abia în momentul votului din Parlament.

„Nu poţi să ştii cine are majoritate până nu se votează în Parlament”, a spus acesta, adăugând că există o mare diferență între o majoritate negociată de un premier desemnat și situația în care se cere partidelor să vină la Cotroceni cu o majoritate deja formată.

„Şi e una când această majoritate este negociată de un premier desemnat şi el are credibilitatea să negocieze o majoritate şi alta când spui: «nu veni la Cotroceni fără majoritate»”, a afirmat Băsescu.

Acesta a amintit că premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a-și construi programul de guvernare și pentru a obține sprijin parlamentar. El a criticat și ideea unui premier fără afiliere politică.

„Este o copilărie ca, într-o situaţie cum e România, să desemnezi un premier neangajat politic”, a declarat fostul președinte.

În opinia sa, PSD are cele mai mari șanse să formeze o majoritate parlamentară, spre deosebire de PNL.

„PSD poate face majoritate, PNL nu poate”, a spus Băsescu.

„Dar PSD are capacitatea de a negocia majorităţi în Parlament. Ştiu să facă asta de când s-au înfiinţat. Ştiu să-şi creeze majorităţi, mai mult sau mai puţin transparente, când au nevoie de voturi, le au acolo”, a afirmat fostul președinte.

Acesta a comentat și posibilitatea unei noi nominalizări a lui Ilie Bolojan pentru funcția de premier, despre care spune că nu ar fi corectă din punct de vedere constituțional.

„Adică nu poţi, după ce Parlamentul a dat un vot şi guvernul a căzut, să spui «votează-mă». Adică discreditezi şi Parlamentul. Probabil, soluţia corectă politic ar fi ca Bolojan să-şi reia funcţia de la Senat”, a declarat fostul președinte.

Partida Farul Constanța-Chindia Târgoviște s-a jucat duminică seara. Meciul a fost decis la lovituri de la 11 metri deoarece scorul după 90 de minute și prelungiri a fost egal 1-1. Egal a fost și în manșa tur, scorul de atunci fiind 3-3.

Duminică, atacantul târgoviștenilor Daniel Florea a deschis scorul în minutul 9. Gazdele au egalat în minutul 56 prin golul lui Eduard Radaslavescu. Deoarece nu s-a mai înscris niciun gol până la finalul celor 90 de minute, au fost prelungiri.

Nici acolo nu au fost reușite astfel încât echipa care va juca sezonul viitor în Superliga a fost stabilită la lovituri de la 11 metri. Constănțenii au înscris de patru ori, iar târgoviștenii au ratat două lovituri.

Ultima partidă de baraj promovare/retrogradare va fi FC Voluntari-FC Hermannstadt. Meciul se va disputa luni, de la ora 20.30. În tur, sibienii s-au impus pe teren propriu, scor 3-2.

Corvinul Hunedoara și Sepsi Sf. Gheorghe au promovat direct în Superliga, fără meciuri de baraj, datorită clasării pe primele două locuri în clasamentul Ligii a II-a.

Din Superliga au mai retrogradat Unirea Slobozia și Metaloglobus București.

Românul Octavian Ursu a câștigat al doilea mandat de primar în orașul Görlitz. Anunțul a fost făcut de Dominic Fritz, un cetățean german și român care ocupă funcția de primar al orașului Timișoara.

Octavian Ursu l-a învins în turul doi pe reprezentantul extremei drepte.

„Românul și europeanul Octavian Ursu a câștigat al doilea mandat de primar în Germania, la Görlitz. Din nou l-a bătut în al doilea tur pe un candidat al extremei drepte”, a scris Fritz pe Facebook.

Dominic Fritz a spus că izbânda lui Ursu este „o victorie a valorilor europene.”

„E victoria lui, dar e și o victorie a valorilor europene. Görlitz e un oraș direct la granița cu Polonia, încălzirea orașului se face împreună cu orașul polonez Zgorzelec. Se vorbește poloneză la fel de natural cum la noi la Timișoara se vorbește maghiară. Un oraș condus de un bucureștean cu dublă cetățenie română și germană. Herzlichen Glückwunsch, Oberbürgermeister Octavian Ursu. Te așteptăm la Timișoara”, a precizat Dominic Fritz.

Într-un sondaj informal realizat într-o comunitate online dedicată călătoriilor în Japonia, care numără sute de mii de membri, peste 200 de persoane au descris cele mai frecvente probleme întâlnite în vacanțele lor. Răspunsurile indică aceleași tipare: planificare prea rigidă, așteptări influențate de social media și o subestimare a realității logistice din Japonia, scrie Busines Insider.

Când vacanța este construită după rețelele sociale

Una dintre cele mai des menționate greșeli este planificarea călătoriei în funcție de conținutul viral de pe Instagram și TikTok, în locul intereselor personale sau al ritmului propriu de călătorie.

Mulți turiști au povestit că au ales destinații exclusiv pe baza imaginilor perfecte distribuite online, fără să ia în calcul faptul că aceste locuri sunt adesea extrem de aglomerate în realitate. Zone precum Fushimi Inari Taisha sau Arashiyama Bamboo Grove au fost menționate frecvent, vizitatorii ajungând uneori să își înceapă ziua foarte devreme, în jurul orei 4:30, pentru a evita mulțimile.

În numeroase cazuri, experiența a fost descrisă ca fiind complet diferită față de imaginile văzute online, nu din cauza lipsei de spectaculozitate, ci din cauza aglomerației și a ritmului impus de „căutarea cadrului perfect”.

Mulți călători au remarcat însă că momentele cele mai apreciate au fost cele neplanificate, apărute spontan în afara itinerariului inițial, ceea ce a dus la o concluzie repetată în răspunsuri: flexibilitatea este mai importantă decât lista de obiective.

Itinerarii prea încărcate și timp insuficient în fiecare oraș

O altă greșeală frecventă este supraîncărcarea itinerariilor. Mulți turiști încearcă să includă într-o singură vacanță Tokyo, Kyoto, Osaka, Nara și uneori chiar Hiroshima, subestimând distanțele reale și timpul pierdut în transport.

Rezultatul este un ritm accelerat, cu deplasări frecvente și perioade scurte petrecute în fiecare destinație. Numeroase răspunsuri au indicat că această abordare duce la oboseală și la o experiență superficială, în care orașele sunt „bifate”, dar nu cu adevărat explorate.

În schimb, mulți călători au spus că ar fi preferat să petreacă mai mult timp într-o singură regiune și să reducă numărul de deplasări. Zonele montane cu onsen, precum Arima Onsen sau Kusatsu Onsen, au fost menționate ca alternative potrivite pentru cei care caută un ritm mai relaxat, în timp ce orașe precum Fukuoka sunt văzute ca opțiuni echilibrate între cultură, gastronomie și acces la excursii de o zi.

Transportul eficient, dar mai complicat în practică

Deși Japonia este cunoscută pentru unul dintre cele mai eficiente sisteme de transport din lume, mulți turiști au descoperit că utilizarea lui poate fi mai dificilă decât se așteptau, în special în marile orașe.

Gări precum Shinjuku, cu sute de ieșiri și niveluri suprapuse, au fost menționate ca exemple de infrastructură impresionantă, dar copleșitoare pentru vizitatori. Chiar și localnicii recunosc uneori că orientarea în astfel de spații poate fi dificilă.

Un alt subiect frecvent este JR Pass, folosit de mulți turiști pentru călătoriile între orașe. Mai mulți respondenți au spus că l-au cumpărat automat, fără a verifica dacă este rentabil pentru propriul itinerar, descoperind ulterior că nu au făcut cea mai eficientă alegere financiară.

În unele cazuri, mai ales în orașe precum Kyoto, s-a remarcat că taxiurile sau deplasarea pe jos pot fi soluții mai rapide decât autobuzele, în funcție de traseu și aglomerație.

Subestimarea efortului fizic zilnic

O altă surpriză frecventă este nivelul ridicat de efort fizic necesar într-o zi obișnuită de turism în Japonia. Mulți vizitatori au declarat că nu se așteptau să parcurgă între 15.000 și 25.000 de pași pe zi, în condițiile în care numeroase obiective turistice implică urcări, scări și teren accidentat.

Această realitate devine și mai dificilă în lunile de vară, când temperaturile ridicate amplifică oboseala. Din acest motiv, unul dintre cele mai repetate sfaturi este alegerea atentă a încălțămintei și evitarea programelor prea încărcate într-o singură zi, pentru a permite pauze și un ritm mai sustenabil.

Diferența dintre așteptări și realitate în funcție de sezon

Mulți turiști au semnalat și diferența dintre imaginile ideale promovate online și realitatea din teren, în special în perioadele turistice de vârf.

Sezonul florilor de cireș este cel mai des menționat exemplu. Deși este considerat unul dintre cele mai frumoase momente pentru a vizita Japonia, el vine adesea cu aglomerație extremă și prețuri mai ridicate, ceea ce poate afecta experiența generală.

De asemenea, Muntele Fuji este frecvent prezentat ca vizibil din anumite puncte turistice, însă în realitate este adesea acoperit de nori, iar vizibilitatea depinde foarte mult de condițiile meteo.

În schimb, perioade precum sfârșitul lunii mai, începutul lunii iunie sau luna octombrie au fost recomandate de mai mulți călători pentru un echilibru mai bun între vreme, aglomerație și costuri.

Așadar, majoritatea problemelor întâlnite de turiști în Japonia nu țin de destinație, ci de modul în care este planificată călătoria. Așteptările create de social media, itinerariile prea încărcate și subestimarea realității logistice duc adesea la o experiență obositoare.

În schimb, călătorii care au adoptat un ritm mai flexibil, au ales mai puține destinații și au lăsat loc pentru spontaneitate au raportat, în mod constant, o experiență mult mai satisfăcătoare.

Declarațiile au fost oferite duminică în timpul unui interviu acordat CBS News.

„Începând din decembrie 2025, Rusia a început să piardă inițiativa pe câmpul de luptă. În ianuarie 2026, am spus partenerilor noștri americani: Cred că există o fereastră de negociere, deoarece Rusia va pierde din ce în ce mai multe trupe în fiecare lună. Acum, ei nu pot ocupa mai mult teritoriu pe lună decât ceea ce noi eliberăm. Prin urmare, cred că trebuie să găsim o cale diplomatică – să ne așezăm și să discutăm – înainte de începutul următoarei ierni. Dar acest lucru depinde de presiunea internă asupra lui Putin din partea societății sale, precum și de presiunea sancțiunilor Statelor Unite și Europei asupra Rusiei”, a declarat Volodimir Zelenski.

Ce țări sunt pe lista scurtă

Liderul ucrainean a menționat trei țări europene care ar putea participa la negocieri.

„Cine ar putea reprezenta Europa la negocieri? Există formatul E3 – Marea Britanie, Franța și Germania. Nu știu dacă acesta este cel mai bun format, dar cred că aceste țări ar putea fi negociatorii din partea Europei. Avem, de asemenea, parteneri de încredere din țările nordice ale Europei. Turcia a dorit întotdeauna să fie un intermediar și am avut anumite succese în ceea ce privește eliberarea prizonierilor noștri de război cu ajutorul lor”, a mai spus Zelenski.

Și alte țări ar putea participa la discuții.

„Cine va reprezenta, în cele din urmă, Europa? Aceasta trebuie să fie o decizie a Ucrainei și a Europei. Dar este la fel de important ca Rusia să fie pregătită pentru dialog și prezența Europei”, a precizat Volodimir Zelenski.