Mediafax

China a prezentat recent, într-un videoclip difuzat de televiziunea sa de stat, o nouă bombă cu grafit capabilă să provoace „o pierdere completă a electricității” pe o suprafață de cel puțin 10.000 de metri pătrați. Arma este concepută pentru a scoate din funcțiune stații electrice întregi și ar putea avea aplicații militare semnificative în contextul tensiunilor regionale, în special în jurul Taiwanului, potrivit The Kyiv Independent.

În videoclipul transmis, o rachetă este lansată de la sol și, după ce ajunge în apropierea țintei, eliberează 90 de submuniții. Acestea sar pe sol și se autodetonează, generând un nor de particule de grafit care coboară asupra unei machete de stație electrică. Imediat după dispersie, echipamentele electrice simulate încep să cedeze, sugerând un scurtcircuit generalizat.

Neletală, dar cu efecte indirecte fatale

Cunoscută și sub numele de „blackout bomb”, bomba cu grafit este o armă neletală concepută pentru a paraliza infrastructura electrică. Ea eliberează în aer un nor dens de filamente de grafit sau fibre de carbon, extrem de conductoare electric. Atunci când acestea ajung pe linii de înaltă tensiune sau alte componente ale rețelelor electrice, provoacă scurtcircuite și, implicit, oprirea completă a curentului electric în zonă.

Deși arma este catalogată drept neletală, efectele sale indirecte pot fi fatale, mai ales în zonele urbane. Penele de curent afectează spitalele, rețelele de apă, transportul public și sistemele de comunicații. Un raport al organizației Medici Internaționali pentru Prevenirea Războiului Nuclear a avertizat că strategia militară de atac asupra infrastructurii civile este un război împotriva sănătății publice: „Țintirea centralelor electrice, a stațiilor de tratare a apei, a podurilor peste Dunăre, a căilor ferate și a drumurilor are efecte negative asupra vieții civile, pune în pericol sănătatea și afectează grav sistemele de îngrijire medicală.”

SUA și NATO, precedente istorice

Bomba cu grafit nu este o invenție nouă. Statele Unite au folosit o versiune a acesteia, BLU-114/B, în timpul Războiului din Golf din 1991. Două instalații de distribuție a energiei din Irak au fost lovite atunci, provocând întreruperi de curent care au durat până la 30 de zile. Alt caz notabil a fost în 1999, când NATO a folosit bombe cu grafit pentru a neutraliza cinci centrale electrice din Serbia, în timpul războiului din Kosovo. Scopul oficial a fost dezactivarea sistemelor de comunicații ale armatei iugoslave, dar efectele s-au răsfrânt și asupra populației civile: aproape 70% din țară a rămas fără energie electrică în urma acelor atacuri.

„Avem anumite tipuri de arme despre care nu considerăm că este potrivit să vorbim, iar aceasta este una dintre ele”, a declarat pentru BBC purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Ken Bacon, întrebat despre această armă după atacurile din 1999. „Este o armă strict clasificată și nu este ceva ce alegem să discutăm public.”

Arma chineză este o evoluție a tehnologiei americane

Analiștii spun că există diferențe notabile între modelul chinez și cel american al acestei arme, atât în ceea ce privește mecanismul de dispersie, cât și precizia. Bomba americană BLU-114/B a funcționat prin dispersia unor role de fire din fibră de carbon, care se vaporizează în particule conductoare la contactul cu tensiunea electrică, odată ajunse pe echipamentele electrice. În schimb, imaginile prezentate de China indică faptul că bomba chineză folosește submuniții autodetonante, care creează norul de particule de grafit direct prin explozie. Mecanismul sugerează o posibilă îmbunătățire a modului de dispersie și o mai mare precizie în acoperirea țintelor.

Și alte țări au lucrat la astfel de arme în afara Statelor Unite și Chinei. Coreea de Sud a anunțat în 2017 că a dezvoltat propriul model de bombă cu grafit, pe care l-ar putea folosi împotriva Coreei de Nord în caz de război. Detaliile tehnice nu au fost făcute publice, dar oficialii de la Seul au afirmat că arma este gata de utilizare operațională.

Articolul China și-a prezentat noua armă: bomba cu grafit, care paralizează rețelele electrice apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Elena Costache a explicat, la Euronews, că o creștere a vârstei de pensionare a magistraților ar băga sistemul de justiție în colaps pentru că doar la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), 76% dintre magistrați s-ar putea pensiona imediat.

„Chestiunea aceasta, de exemplu, a vârstei de pensionare, tranșarea ei așa cum este prevăzută în programul de guvernare în mod abrupt și brusc, de la 60 de ani, cum este prevăzut în legea 282 / 2023, legea actuală, la 65 de ani, peste noapte, ca să spun așa, va avea niște efecte devastatoare. Primul afectat este cetățeanul, ca să ne înțelegem. Cetățeanul, pentru că noi suntem un serviciu public în slujba cetățenilor. Efectele care vor fi, la Înalta Curte, de exemplu, instanța supremă din această țară, sunt 103 judecători în exercițiu, în funcție. Din 103, 83 sunt pensionabili. Rămânem cu 20 de judecători la Instanța Supremă. La nivelul curților de apel, 262 de judecători pensionabili pe nivelul tuturor curților de apel. Dacă pleacă toți acești oameni din sistem, cine mai rămâne să judece dosarele? Nu suntem lăsați să facem ce știm cel mai bine, să judecăm”, spune judecătoarea.

„Chemați-ne la dialog. Suntem putere în stat”

La cererea CSM, toți judecătorii și procurorii din țară s-au reunit luni în adunări generale pentru a discuta un singur punct pe ordinea de zi: apelul către politicieni de a respecta stabilitatea statutului magistraților.

„Chemați-ne la dialog. Suntem putere în stat. Trebuie să discutați cu noi pe tot ceea ce ține de o reformă mai mică, mai mare, radicală, neradicală a sistemului de justiție. Noi știm cel mai bine ce anume avem de perfecționat, ce anume avem de ajustat, în așa fel încât scopul tuturor și al nostru, și al dumneavoastră, dragi politicieni, acela de a face ca această țară să funcționeze ca un stat de drept, ca un stat membru UE, să fie atins”, a mai spus Costache.

CSM propune mai multe măsuri care ar trebui luate pentru a reduce cheltuielile din justiție, între care desființarea și comasarea unor instanțe și parchete din țară sau digitalizarea interacțiunii cu instituțiile statului. În plus, CSM propune și creșterea taxei de timbru.

„În fiecare județ există cel puțin o instanță care poate se încadrează pe această listă de desființare din punctul nostru de vedere. Într-adevăr, la prima vedere pare că din nou prin propunerile noastre afectăm cetățeanul, dar sunt situații punctuale în care taxele de timbru, ca și alte lucruri care vizează viața noastră de zi cu zi, au rămas ancorate într-un anumit timp, într-o anumită epocă. Ele nu au fost actualizate în raport de realitățile sociale din țara noastră. Asta nu înseamnă o creștere a taxelor de timbru în așa fel încât să afecteze dreptul cetățeanului la justiție”, a mai spus Elena Costache.

În 2023 a fost votată o lege prin care vârsta minimă de pensionare pentru magistrați va crește treptat până la 60 de ani.

Articolul Șefa CSM avertizează că sistemul de justiție ar putea intra în colaps din cauza creșterii vârstei de pensionare a magistraților apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Printr-o scrisoare trimisă de Departamentul Justiţiei, instituţia a fost informată că nu a luat măsuri suficiente pentru a proteja studenţii evrei şi israelieni care s-au simţit ameninţaţi de atmosfera de pe campus, în special în perioada 2023–2024, în contextul operaţiunilor militare din Fâşia Gaza.

Investigaţia se înscrie într-o serie mai amplă de acţiuni iniţiate de administraţia Trump împotriva unor universităţi de elită, acuzate de antisemitism şi de discriminare în politicile de admitere, în special faţă de bărbaţii albi. De asemenea, guvernul federal a redus semnificativ finanţările pentru cercetare destinate Harvard.

Universitatea Harvard reluase dialogul cu administraţia de la Washington în vederea atingerii unui acord. Preşedintele Donald Trump a declarat pe reţelele sociale, pe 20 iunie, că dacă se ajunge la un acord „în forma discutată acum, va fi istoric şi foarte benefic pentru ţară”, adăugând că liderii Harvard „au acţionat extrem de corect în timpul negocierilor”.

Administraţia Trump continuă să exercite presiuni asupra instituţiilor de învăţământ superior, susţinând că unele dintre acestea promovează ideologii părtinitoare şi nu combat eficient manifestările de ură. Universităţile vizate consideră însă că aceste măsuri constituie un atac la adresa autonomiei academice şi a libertăţii educaţionale.

Articolul Administraţia Trump acuză Harvard de încălcarea legislaţiei privind drepturile civile apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Guvernul Rusiei a anunțat luni noi restricții împotriva unei cincisprezece instituții media din țări membre ale Uniunii Europene, ca răspuns la sancțiuni similare impuse anterior presei ruse, scrie Huffpost.

„Partea rusă a decis să introducă contrarestricții privind accesul din Rusia la site-urile web a cincisprezece instituții media din statele membre ale blocului implicate în difuzarea de informații false”, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe, fără a oferi alte detalii.

Moscova a subliniat că, de-a lungul timpului, a informat în mod repetat Bruxelles-ul că „interdicțiile și restricțiile nejustificate” împotriva presei ruse „nu vor rămâne fără răspuns”.

„Responsabilitatea pentru aceste evenimente revine exclusiv Uniunii Europene”, transmite Moscova, criticând blocul comunitar pentru adoptarea acestor măsuri „ilegale”, care reprezintă un atac la adresa „pluralismului mediatic” și a „libertății de acces la informație”.

În acest context, Rusia precizează că va lua în considerare o eventuală retragere a acestor măsuri în cazul în care Uniunea Europeană va renunța la restricțiile care au afectat opt instituții media ruse, printre care Eurasia Daily, Lenta, News Front și South Front.

Articolul Rusia își ia revanșa: Moscova impune restricții pentru 15 instituții media europene apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Această ediția FIDELIS oferă investitorilor posibilitatea de a subscrie în titluri de stat denominate atât în lei, cât și în euro, prin intermediul băncilor partenere (BT Capital Partners&Banca Transilvania, Banca Comercialã Românã, B.R.D. – Groupe Société Générale, Alpha Bank și TradeVille în parteneriat cu Libra Bank) și cu listare pe Bursa de Valori București.

Programul 2025 continuă să demonstreze încrederea românilor în aceste instrumente financiare, cu o sumă totală investită de peste 10,74 miliarde lei de la începutul anului, în cadrul a peste 115.000 de ordine de subscriere.

Un element inedit al acestei ediții îl reprezintă tranșa specială dedicată donatorilor de sânge, care pot beneficia acum de titluri de stat în euro, cu o dobândă de 4,40% pe o maturitate de 2 ani, pe lângă tranșa în lei cu dobândă de 8,25%. De asemenea, pragul minim de subscriere pentru donatori a fost redus semnificativ, de la 5.000 lei la 500 lei, cu un plafon maxim de 100.000 lei.

Dobânzile oferite pentru titlurile în lei sunt:

7,25% pentru scadența la 2 ani
8,25% pentru donatori la 2 ani
7,70% la 4 ani
7,95% la 6 ani

Pentru titlurile în euro, dobânzile sunt:

3,40% la 2 ani
4,40% pentru donatori la 2 ani
5,50% la 5 ani
6,30% la 7 ani

Titlurile FIDELIS oferă investitorilor flexibilitate, posibilitatea de vânzare anticipată pe bursă și venituri neimpozabile, fiind astfel o opțiune atractivă de economisire și investiție pe termen mediu și lung. Valoarea nominală este de 100 lei, respectiv 100 euro, iar pragul minim standard de subscriere este de 5.000 lei sau 1.000 euro.

Articolul Ministerul Finanțelor lansează în iulie o nouă ediție FIDELIS, cu randamente atractive la titlurile de stat în lei și euro apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Premierul Mitsotakis a recunoscut în faţa guvernului său incapacitatea statului de a gestiona problema corupţiei şi a promis că nouă echipă specială va desfăşura o anchetă „imediată şi exhaustivă”.

Ancheta a fost declanşată de Parchetul European în 2021, care a identificat, începând din 2017, sute de cereri false pentru subvenţii agricole depuse de persoane fără terenuri sau animale. Printre beneficiarii frauduloşi s-au aflat şi persoane fără legături cu domeniul agricol, inclusiv avocaţi.

Fondurile au fost gestionate de agenţia OPEKEPE, care a trecut prin şase conducători în cinci ani, iar avertizorii de integritate au fost marginalizaţi.

Acest caz a condus la demisia a cinci oficiali de rang înalt şi a evidenţiat probleme în gestionarea fondurilor şi în combaterea corupţiei. Printre oficialii care şi-au dat demisia se numără fostul ministru al migraţiei, Makis Voridis.

Premierul a subliniat că ancheta va respecta cadrul legal naţional şi european şi a declarat că, în cazul în care agenţia OPEKEPE nu şi-a îndeplinit responsabilităţile, statul va interveni direct pentru a asigura buna gestionare a fondurilor.

Articolul Premierul Greciei promite o anchetă în cazul fraudei subvenţiilor agricole europene apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit ISU Brașov, incidentul s-a produs în jurul orei 18.00.

Un copil în vârstă de 3 ani a căzut de la înălțime, de la etajul 5 al unui bloc de locuințe din municipiul Brașov.

La fața locului s-a deplasat de urgență un echipaj SMURD cu medic, care a intervenit prompt pentru acordarea asistenței medicale de specialitate.

Copilul a fost intubat la locul incidentului și transportat în stare foarte gravă la Spitalul de Pediatrie Brașov.

Articolul Un copil în vârstă de 3 ani, în stare gravă după ce a căzut de la etajul 5 al unui bloc din Brașov apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Nu a existat încă nicio confirmare imediată din partea surselor ucrainene sau a Ministerului Apărării rus, scrie Reuters.

În timp ce Moscova şi Kievul discută despre o posibilă pace, războiul s-a intensificat, forţele ruse cucerind o porţiune de 200 de kilometri pătraţi din regiunea Sumî a Ucrainei şi intrând în regiunea Dnipropetrovsk luna trecută.

Harta oficială a statului profund ucrainean arată că Rusia controlează în prezent 113.588 km pătraţi din teritoriul ucrainean, cu peste 950 de kilometri mai mult ca în ultimele două luni.

Agenţia de ştiri rusă RIA a citat un oficial pro-rus, Vladimir Rogov, care a declarat că forţele ruse au preluat controlul asupra satului Dachnoye, situat în regiunea Dnipropetrovsk.

Rusia a declarat că este dispusă să încheie pace, dar că Ucraina trebuie să se retragă din cele patru regiuni pe care Rusia le controlează în mare parte şi despre care preşedintele Vladimir Putin spune că acum fac parte legal din Rusia. Ucraina şi susţinătorii săi europeni spun că aceste condiţii echivalează cu capitularea şi că Rusia nu este interesată de pace şi că nu vor accepta niciodată controlul rus asupra unei cincimi din Ucraina.

Zonele aflate sub controlul Rusiei includ Crimeea, peste 99% din regiunea Luhansk, peste 70% din regiunile Donetsk, Zaporojie şi Herson, toate situate în est sau sud-est, precum şi fragmente din regiunile Harkiv, Sumî şi Dnipropetrovsk.

Articolul Forţele ruse avansează şi cuceresc primul sat din regiunea Dnipropetrovsk din Ucraina apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Germania și-a modificat regulile privind deficitul pentru a permite cheltuieli nelimitate pentru apărare, finanțate prin datorie. Alte țări din nordul și estul Europei, precum Danemarca, Suedia și Polonia, au anunțat creșteri ale bugetelor de apărare până la valori cuprinse între 3% și 5% din PIB. NATO are acum o nouă țintă de cheltuieli de 3,5% din PIB pentru apărare. Toate acestea înseamnă că Europa plănuiește să cumpere mult mai mult echipament militar în anii următori – și vrea să producă cea mai mare parte local, The Economist.

Dar dacă această creștere a cheltuielilor pentru apărare va compensa sau nu declinul relativ al producției europene și va contribui la păstrarea locurilor de muncă în industrie depinde de dimensiunea sectorului, de traseele lanțurilor sale de aprovizionare și de măsura în care tipul de producție necesar pentru armament se potrivește cu sectoarele aflate în declin.

Să începem cu dimensiunea brută. Producția a generat în 2024 o valoare adăugată de aproximativ 2,5 trilioane de euro (2,9 trilioane de dolari), reprezentând aproximativ 16% din totalul UE, în scădere față de circa 20% în 1995. Ponderea este, în general, mai mare cu cât țara este mai estică (sau mai germanică).

Industria de apărare și lanțul complex de aprovizionare

Dar proporția care revine industriei de apărare și lanțului său complex de aprovizionare este greu de determinat, deoarece statisticile oficiale păstrează în general astfel de date confidențiale. Modelările de jos în sus realizate de EY, o firmă de consultanță, oferă însă o imagine. Dacă, așa cum estimează EY, statele europene membre NATO – adică majoritatea UE plus Marea Britanie și Norvegia – vor trebui să cheltuiască aproximativ 137 miliarde de euro anual în anii următori pentru echipamente, aceasta ar însemna cu 65 de miliarde mai mult decât în prezent. Creșterea cheltuielilor aferente pentru sectorul de apărare european și lanțul său de aprovizionare ar fi de 35,7 miliarde de euro – aproximativ 1,5% din totalul sectorului industrial al UE – și ar putea, potrivit EY, să genereze aproximativ 500.000 de locuri de muncă.

Mai puțin de o treime din cele 35,7 miliarde suplimentare ar merge direct în sectorul apărării; restul ar fi direcționat în lanțul de aprovizionare. Totuși, aceasta s-ar traduce în crearea a aproximativ 150.000 de locuri de muncă suplimentare în sectorul propriu-zis al apărării. Această cifră corespunde celor dintr-un nou raport realizat de Bruegel și Institutul Kiel, două centre de reflecție. Potrivit estimărilor lor, numărul total de angajați din marile companii europene de apărare a crescut de la aproximativ 250.000 în 2021 la 280.000 în 2024, iar majoritatea comenzilor pentru noi echipamente de apărare încă nu au fost livrate.

Evoluția lanțurilor de aprovizionare va influența și locurile în care vor fi create noile locuri de muncă. Până în 2022, apărarea europeană era în mare parte o chestiune națională. UE a dorit mereu să schimbe acest lucru, parțial pentru a face sectorul mai eficient și mai integrat. Acest lucru ar putea deveni realitate. Guvernele au convenit asupra unui pachet de 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi UE pentru grupuri formate din două sau mai multe țări care vor achiziționa în comun echipamente de apărare. Fondul European de Apărare vizează, de asemenea, încurajarea colaborării transfrontaliere în cercetare și dezvoltare.

Germania a anunțat că va finanța producția de rachete cu rază lungă în Ucraina

Integrarea aduce cu sine specializare. Lanțurile de aprovizionare vor traversa continentul, iar companiile vor construi capacități acolo unde este cel mai eficient din punct de vedere economic. Acest lucru ar putea transforma sectorul, așa cum alte sectoare industriale s-au transformat prin integrarea în piața unică a UE și extinderea blocului spre est.

Și apare un nou producător de arme pe scena europeană: Ucraina. Producători europeni de armament precum KNDS și Thales se îndreaptă către această țară afectată de război pentru a construi muniție, piese de schimb și pentru a dezvolta arme noi. Germania a anunțat că va finanța producția de rachete cu rază lungă în Ucraina, urmând exemplul Danemarcei. „A găzduit o mare parte din producția de arme avansate ale Uniunii Sovietice și ar putea deveni acum arsenalul cu costuri reduse al Europei”, afirmă Jacob Funk Kirkegaard de la Bruegel. Costurile reduse și condițiile reale de testare a armelor fac din Ucraina un loc ideal pentru producția viitoare, reducând astfel numărul de locuri de muncă create în UE.

Mai rămâne problema tipului de locuri de muncă din industrie care vor fi create – și dacă acestea pot fi ocupate într-o Europă cu forță de muncă în scădere. Producția modernă necesită competențe tehnice și digitale avansate, nu doar în fabricarea armelor. Însă evoluțiile rapide de pe câmpul de luptă înseamnă că și sectorul se transformă radical, și mult mai rapid decât, de pildă, industria auto. Kearney, o altă firmă de consultanță, avertizează asupra unui deficit sever de lucrători cu calificările potrivite.

Pierderea de locuri de muncă în alte ramuri ale industriei ar putea contribui la acoperirea acestui gol. Să luăm Germania, inima industrială a Europei. Locurile de muncă cele mai frecvente din sectorul apărării au două lucruri în comun. În primul rând, raportul dintre locurile vacante și numărul șomerilor este foarte mare (vezi graficul), semnalând un deficit deja existent de forță de muncă calificată. În al doilea rând, rata șomajului în aceste profesii a crescut din 2023. „Este nevoie să dezvoltăm în continuare competențele acestor lucrători”, afirmă Enzo Weber de la Institutul pentru Cercetare în Ocuparea Forței de Muncă din Nürnberg. Însă există un avertisment: dezvoltarea capacității și a locurilor de muncă va începe doar dacă intențiile bune se vor transforma în comenzi pe termen lung pentru firmele europene din domeniul apărării.

Articolul Economia Europei este sub presiune, dar producția de arme în UE ar putea crea noi de locuri de muncă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Gradul de absorbţie a fondurilor europene în România rămâne scăzut, în special în cazul fondurilor de coeziune, unde procentul raportat la începutul lunii iunie era de doar 10,58%. În schimb, pe Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, absorbţia se situează la un nivel mai ridicat, de aproximativ 30,7%”, conform declaraţiei ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, care a fost întrebat, la finalul şedinţei de guvern care este gradul de absorbţie.

Pîslaru a fost întrebat despre posibilul dezechilibru între nivelul de performanţă în absorbţia fondurilor şi stimulentele financiare oferite angajaţilor care le gestionează. Ministrul a răspuns că va pregăti o propunere menită să echilibreze sistemul, pentru a reduce tratamentele diferenţiate între instituţii şi a lega recompensele de performanţă, însă nu a oferit detalii concrete.

În prezent, angajaţii implicaţi în gestionarea fondurilor europene pot beneficia de sporuri salariale de până la 50% şi stimulente între 15% şi 50%, în funcţie de numărul şi valoarea proiectelor.

Articolul Dragoş Pîslaru: Pe PNRR, gradul de absorbţie al fondurilor europene e 30,7%, iar pe coeziune -10,58% apare prima dată în Mediafax.