Mediafax

Simonian a atras atenția asupra impactului negativ pe care conținutul acestor posturi îl are asupra relațiilor dintre Erevan și Moscova, subliniind că intervențiile lor în afacerile interne armene trebuie combătute.

„Dacă posturile de televiziune de stat ruse își permit să intervină în afacerile interne ale Armeniei, atunci trebuie să reacționăm și, cel puțin, să le scoatem din casele noastre”, a afirmat șeful legislativului armean în fața presei. Declarațiile vin pe fondul unor tensiuni politice puternice între guvernul condus de Nikol Pașinian și Biserica Apostolică Armeană, care au fost intens mediatizate și comentate în presa rusă cu tonuri critice.

Anterior, autoritățile armene au condamnat declarațiile oficialilor ruși care s-au amestecat în problema internă legată de cazul miliardarului Samvel Karapetian, reținut sub acuzația de a încerca să răstoarne guvernul. Ministrul de externe Ararat Mirzoian a cerut Rusiei să nu se implice în conflictul dintre autoritățile laice armene și cler, descriind situația drept o „problemă internă”.

Tensiunile au culminat cu ciocniri violente între forțele de ordine și enoriași în orașul Ecimiadzin, sediul Bisericii Apostolice Armene, după încercarea poliției de a aresta un arhiepiscop acuzat de incitare la răsturnarea puterii. Incidentul a fost condamnat de catolicosul Garegin II, iar justiția a dispus arestarea mai multor lideri ai protestelor clericale, inclusiv a arhiepiscopului Bagrat Galstanian.

Articolul Armenia analizează suspendarea difuzării canalelor TV rusești pe teritoriul său apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un autoturism a luat foc, marți după-amiază, în localitatea Bălănoaia din județul Giurgiu.

Mașina era parcată în apropierea unor terenuri agricole, iar flăcările s-au extins rapid la miriște și la un lan de grâu, punând în pericol mai multe culturi.

La fața locului s-au deplasat pompierii din cadrul Detașamentului Giurgiu, cu trei autospeciale de stingere și poliția.

Pompierii giurgiuveni au constatat faptul că autoturismul ardea generalizat și au acționat astfel încât flăcările să nu ajungă și la celelalte culturi de grâu și rapiță.

Au ars grâu nerecoltat, pe o suprafață de aproximativ 2500 mp, circa șase hectare de miriște, trei de pășune și 1500 m dintr-un gard electric.

„Cauza probabilă de producere a incendiului a fost scurtcircuitul”, precizează ISU Giurgiu.

Articolul Incendiu de vegetație în Giurgiu, provocat de un autoturism în flăcări apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Întrebat dacă Fed ar fi redus dobânzile în acest an în absența planului controversat al lui Trump de a impune taxe vamale, Powell a răspuns: „Cred că da”.

„Practic, ne-am oprit din relaxarea politicii monetare când am văzut amploarea tarifelor, iar în esență toate prognozele privind inflația în Statele Unite au crescut semnificativ ca urmare a acestor tarife”, a declarat Powell în cadrul unui forum organizat de Banca Centrală Europeană la Sintra, Portugalia, conform CNBC.

Declarația lui Powell vine în contextul în care Fed a adoptat o poziție de așteptare în privința dobânzilor, în ciuda presiunilor tot mai mari din partea Casei Albe.

Luna trecută, Fed a menținut din nou neschimbată dobânda de referință, păstrând intervalul între 4,25% și 4,5%, nivel la care se află din decembrie.

Powell a fost întrebat dacă luna iulie ar fi prea devreme pentru ca piețele să se aștepte la o reducere a dobânzii.

El a răspuns că „nu poate spune cu certitudine” și că „totul va depinde de datele economice”.

Analiștii se așteaptă ca banca centrală a SUA să mențină dobânzile la același nivel la ședința de politică monetară din iulie.

Articolul Jerome Powell afirmă că politica tarifară a lui Trump a împiedicat relaxarea monetară a Fed apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cea mai valoroasă companie listată la bursa londoneză, AstraZeneca, ia în considerare mutarea în Statele Unite, relatează The Times.

Pentru piața bursieră britanică, unde AstraZeneca are o capitalizare bursieră de aproximativ 156 de miliarde de lire sterline (peste 210 miliarde USD), o astfel de mutare ar fi o lovitură puternică, mai ales că bursa a pierdut recent mai multe companii importante prin delistare și a ratat câteva oferte publice inițiale semnificative.

În spatele ușilor închise, președintele companiei, Pascal Soriot, se gândește inclusiv la mutarea sediului central, care, acum, este în Cambridge

De asemenea, o astfel de decizie ar putea fi în acord cu dorințele lui Trump de a atrage investiții în Statele Unite, în pofida politicii sale comerciale care a creat incertitudine pentru companiile din toată lumea (să ne amintim că președintele Donald Trump a amenințat cu impunerea unor tarife vamale de 25% pentru importurile farmaceutice).

Publicația americană mai amintește și faptul că directorul general al AstraZeeneca, Pascal Soriot, și-a exprimat în mod repetat, în discuții private, dorința de a muta listarea companiei și ar fi discutat inclusiv relocarea sediului central, care, acum, este în Cambridge.

Pentru AstraZeneca, SUA este cea mai mare piață de desfacere

Reprezentanții AstraZeneca (a cărei valoare de piață este de aprox. 156 de miliarde de lire sterline – 213 mld de dolari) au refuzat să comenteze.

Compania este nemulțumită de ani de zile de climatul investițional din Marea Britanie.

În ianuarie a renunțat la planul său de a investi o fabrică de vaccinuri din nordul Angliei, invocând faptul că nu are sprijin guvernamental.

În același timp, compania și-a consolidat legăturile cu Statele Unite, atât prin investiții în producția locală, cât și prin relații mai apropiate cu investitorii și autoritățile americane.

Dacă s-ar muta în SUA, AstraZeneca ar investi, până la sfârșitul anului 2026, 3,5 mld de dolari în producția internă.

Compania a revenit, de altfel, principala organizație de lobby a industriei farmaceutice din SUA, după o pauză de aproximativ doi ani.

De altfel, Statele Unite reprezintă și cea mai mare piață de desfacere a AstraZeneca, generând aproximativ 42% din veniturile companiei în primul trimestru al acestui an.

Pascal Soriot s-ar putea lovi de opoziție din interiorul Consiliului de Administrație

Dacă Pascal Soriot va vrea să-și ducă mai departe planul, comentează The Times, ar putea întâmpina opoziție din partea unor membri ai consiliului de administrație și a guvernului britanic, mai ales că autoritățile britanice nu au fost informate de această mutare.

Ultimele tranzacții ale acțiunilor AstraZeneca la bursa din Londra au indicat o creștere de 2,8%.

AstraZeneca este specializată în cercetarea, dezvoltarea și comercializarea de medicamente inovatoare în mai multe arii terapeutice: oncologie, boli cardiovasculare, vaccinuri, boli respiratorii și imunologie.

A fost fondată în 1999, prin fuziunea companiei suedeze Astra AB cu britanica Zeneca Group și are sediul la Cambridge.

Cu operațiuni în peste 100 de țări și centre de cercetare în Marea Britanie, Statele Unite, Suedia și China, AstraZeneca este una dintre cele mai importante companii farmaceutice din lume.

Articolul Lovitură pe piața bursieră: AstraZeneca ia în considerare mutarea de la bursa londoneză, unde este cea mai importantă companie, la cea newyorkeză apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Reprezentanţii Atomiumului au anunţat reducerea programului de vizitare până miercuri. Obiectivul va fi deschis între orele 10:00 şi 14:30, cu ultima intrare la ora 13:00. Motivul îl constituie temperaturile crescute în interiorul structurii. Vizitatorii care au cumpărat bilete online îşi pot reprograma vizita în orice moment din 2025.

Construit în 1958 pentru Expoziţia Mondială de la Bruxelles, Atomiumul nu a fost proiectat pentru a face faţă valurilor de căldură. Aceasta este a doua situaţie de acest tip înregistrată, după un caz similar în 2019.

În Franţa, administraţia Turnului Eiffel a anunţat că vârful monumentului va fi închis marţi şi miercuri, din aceleaşi motive. Accesul la primele două niveluri rămâne permis, însă persoanele fără rezervare sunt sfătuite să-şi amâne vizita. Temperaturile prognozate în Paris ajung la 36 de grade Celsius.

Construit în 1889 pentru Expoziţia Mondială de la Paris, Turnul Eiffel a fost conceput iniţial ca o construcţie temporară, însă a devenit rapid un simbol naţional şi se numără astăzi printre cele mai vizitate atracţii turistice din lume.

Articolul Atomium şi vârful Turnului Eiffel, închise parţial din cauza temperaturilor extreme apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

O dronă ucraineană a lovit o fabrică industrială din Izhevsk, la aproximativ 1.000 de kilometri de Moscova. Trei persoane au fost ucise, iar alte 35 au fost rănite, a declarat Alexander Brechalov, şeful regiunii Udmurtia.

Muncitorii fabricii au fost evacuaţi, a spus el.

Drona a lovit Uzina Electromecanică Kupol, care produce sisteme de apărare aeriană şi drone pentru armata rusă, potrivit unui oficial din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei, SBU.

Ucraina se află sub o presiune severă din cauza atacurilor ruseşti pe linia frontului, lungă de aproximativ 1.000 de kilometri (620 de mile). Rusia a lansat luna trecută 5.438 de drone asupra Ucrainei, un nou record lunar, potrivit datelor oficiale colectate de Associated Press.

Articolul O dronă ucraineană a lovit o fabrică rusească de armament apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Senatul SUA a adoptat proiectul de lege privind taxele și cheltuielile propus de Donald Trump și l-a trimis Camerei Reprezentanților.

Legislația a fost adoptată la limită, după ce vicepreședintele JD Vance și-a exprimat votul de departajare.

Proiectul de lege include reduceri de impozite de 4.500 de miliarde de dolari, conform celei mai recente analize a Oficiul pentru Buget al Congresului (CBO). Aceasta include promisiunea sa din campanie de a nu impozita bacșișul.

CBO a anunțat că pachetul va crește deficitul cu aproape 3.300 de miliarde de dolari în următorul deceniu.

Pachetul reduce miliarde de dolari din creditele fiscale pentru energie verde, despre care democrații avertizează că vor elimina investițiile în energie eoliană și solară, impune reduceri de 1.200 de miliarde de dolari, în mare parte la Programul de servicii de sănătate Medicaid, prin impunerea unor cerințe de angajare pentru persoanele apte de muncă și reduce drastic finanțarea pentru educație, locuințe sociale, programe de mediu, cercetare științifică și protecția unor parcuri naționale.

În plus, proiectul de lege prevede 350 de miliarde de dolari pentru securitate.

Articolul Senatul SUA adoptă planul fiscal propus de Trump. Proiectul merge din nou în Camera Reprezentanților apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Vladimir Putin și Emmanuel Macron au purtat prima lor convorbire telefonică din 2022 încoace, potrivit Reuters.

La Paris, biroul lui Macron a precizat că discuția a durat două ore, iar liderul francez a cerut încetarea focului în Ucraina și demararea negocierilor pentru încheierea conflictului.

Potrivit serviciului de presă al Kremlinului, Putin a subliniat necesitatea respectării dreptului Iranului de a dezvolta energie nucleară în scopuri pașnice, precum și continuarea respectării de către Teheran a obligațiilor ce decurg din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Putin i-a reiterat lui Macron opinia sa conform căreia războiul din Ucraina este „o consecință directă a politicii Occidentului”, despre care a afirmat că „a ignorat interesele de securitate ale Rusiei” în ultimii ani.

Orice eventual acord de pace între Rusia și Ucraina ar trebui să aibă „un caracter cuprinzător și de durată” și să se bazeze pe „noile realități teritoriale”, a declarat Putin, potrivit Kremlinului.

Putin a afirmat în repetate rânduri că Ucraina trebuie să accepte anexarea de către Rusia a unor părți din teritoriul său ca parte a oricărui acord de pace.

Biroul lui Macron a precizat că președintele francez a subliniat, la rândul său, necesitatea ca Iranul să respecte obligațiile asumate prin Tratatul de Neproliferare Nucleară și să coopereze pe deplin cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică.

Cei doi lideri au convenit să își coordoneze eforturile și să reia discuțiile în viitorul apropiat, potrivit comunicatului emis de Palatul Élysée.

Articolul Putin și Macron au vorbit pentru prima dată din 2022: războiul din Ucraina și criza din Orientul Mijlociu, principalele teme apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Nu se pune problema amânãrii sau blocării plății pensiilor și a salariilor, așa cum s-a vehiculat, spune ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după o întâlnire cu reprezentanții angajaților din cadrul ministerului, în contextul protestelor generate pe fondul planului de reducere a deficitului.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avut marți o întâlnire cu reprezentanții angajaților din cadrul ministerului, în contextul protestelor generate pe fondul planului de reducere a deficitului bugetar.

„Traversăm o perioadã care impune măsuri de reducere a cheltuielilor aparatului bugetar, iar acest lucru creeazã în mod firesc neliniște”

Dialogul s-a concentrat pe identificarea soluțiilor de optimizare a grilelor salariale, dar și de reducere a cheltuielilor nejustificate din aparatul bugetar.

Totodată, ministrul Finanțelor le-a explicat reprezentanților angajaților contextul economic și constrângerile bugetare.

„Am purtat azi o discuție fermă și onestă cu colegii din Ministerul Finanțelor.

Traversăm o perioadã care impune mãsuri de reducere a cheltuielilor aparatului bugetar, iar acest lucru creeazã în mod firesc neliniște, alimentând însã în același timp zvonuri și semnale false de alarmã.

Înțeleg presiunea pe care o resimt angajații Ministerului și ai instituțiilor din subordine și le respect pe deplin dreptul la protest.

Însã, este esențial să înțelegem cu toții că panica generată de zvonistică și informații eronate nu reflectă realitatea și nu ajută în mod real pe nimeni”, spune Alexandru Nazare.

Cheltuielile cu sporurile și indemnizațiile plătite angajaților din aparatul propriu s-au ridicat la 370 milioane de lei

El afirmă că „nu se pune problema amânării sau blocării plății pensiilor și a salariilor, așa cum s-a vehiculat, pe surse, în mass-media”.

„Pornim de la o realitate care impune economii acolo unde se constată disfuncționalități. România înregistreazã un deficit bugetar semnificativ, ceea ce poate genera o serie de consecințe severe, în lanț, dacã nu adoptãm mãsurile necesare la timp”, a adăugat Alexandru Nazare.

MF arată că, în 2024, cheltuielile cu sporurile și indemnizațiile plãtite angajaților din aparatul propriu și din instituțiilor subordonate Ministerului Finanțelor s-au ridicat la 370 milioane de lei.

Din aceastã sumã, 360.5 milioane de lei au fost reprezentate de sporul pentru condiții vãtãmãtoare.

Pe lângă acestea, angajații Ministerului Finanțelor și ai instituțiilor din subordine au mai încasat doar sporuri pentru handicap și indemnizații pentru titlul științific de doctor.

„Mesajul este unul clar: prioritizăm performanța în aparatul bugetar”

„Mesajul este unul clar: prioritizãm performanța în aparatul bugetar și avem toleranțã zero pentru cheltuirea iresponsabilã a banului public.

Ne îndreptãm spre un sistem de salarizare echitabil, care sã asigure toți angajații din sistemul public cã performanța este remuneratã corect.

Îi asigur pe toți colegii din minister și din instituțiile din subordine cã mãsurile de reducere a cheltuielilor nu sunt îndreptate spre o categorie specificã de angajați și cu atât mai puțin cãtre angajații Ministerului Finanțelor, ai ANAF și ai celorlalte instituții, oameni care constituie coloana vertebralã a administrației publice din România.

Continuãm sã analizãm, împreunã cu sindicatele, soluțiile, măsurile care pot aduce echitate si predictibilitate financiarã”, încheie Nazare.

Articolul Nazare dă asigurări: Nu se pune problema amânării sau blocării plății pensiilor și a salariilor apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Compania americană Vertex Pharmaceuticals a anunțat că tratamentul său de ultimă generație pentru fibroză chistică, numit Alyftrek, a primit aprobarea Uniunii Europene. Medicamentul este destinat tratării unei boli genetice rare și progresive, care afectează milioane de oameni. În Europa, 50.000 de persoane sunt înregistrate cu această boală. Odată cu această aprobare, Vertex își extinde prezența dincolo de Statele Unite, consolidându-și poziția pe piața tratamentelor pentru fibroza chistică, potrivit Reuters.

Medicamentele utilizate în tratamentele pentru fibroza chistică, precum Alyftrek, combină substanțe active care ajută la corectarea funcționării proteinei CFTR, esențială pentru transportul ionilor în celule. Aceste tratamente îmbunătățesc stabilitatea și funcționalitatea proteinei, contribuind la gestionarea bolii prin reducerea acumulării de mucus în plămâni și îmbunătățind funcția respiratorie, ceea ce oferă o calitate mai bună vieții pacienților.

Alyftrek oferă o opțiune mai convenabilă pacienților

Alyftrek a fost testat în studii clinice, unde s-a dovedit că oferă aceleași beneficii ca și Trikafta, vechiul medicament de la Vertex, dar care se administrează de două ori pe zi, în comparație cu Alyftrek, care se ia doar o dată. Tratamentul a fost aprobat după recomandarea pozitivă din partea Agenției Europene a Medicamentului, iar Comisia Europeană a emis avizul final.

Trikafta a revoluționat tratamentul fibrozei chistice, îmbunătățind semnificativ calitatea vieții pacienților și prelungindu-le durata de viață. Însă, în 2037, Trikafta va ieși de sub protecția brevetului, ceea ce va permite altor companii să producă și să vândă medicamente generice identice cu Trikafta, dar la un preț mult mai scăzut. Aceste versiuni generice vor avea un impact semnificativ asupra vânzărilor de Trikafta ale Vertex Pharmaceuticals, deoarece pacienții și sistemele de sănătate preferă, de obicei, opțiunile mai ieftine. Pentru a-și menține veniturile în viitor, Vertex încearcă să lanseze noi medicamente sub brevet, precum Alyftrek.

Medicamentul a fost deja aprobat în Statele Unite

Fibroza chistică este o boală genetică gravă, în care o proteină esențială pentru organism (Cystic Fibrosis Transmembrane Conductance Regulator) nu funcționează corect, afectând mișcarea apei și a sării în celule. Aceasta duce la acumularea unui mucus gros în plămâni, care face respirația dificilă și poate provoca deteriorarea progresivă a acestora. Din păcate, netratată corespunzător, boala duce la decesul prematur.

Medicamentul a fost deja aprobat în Statele Unite și a generat vânzări semnificative, în valoare de 53,9 milioane de dolari doar în primul trimestru al anului, arătând că tratamentul este promițător și pentru piața europeană.

În Statele Unite, prețul de listă pentru medicamentul Alyftrek este de aproximativ 370.269 de dolari pe an, ceea ce înseamnă aproximativ 28.404 USD pe lună. Costul se aplică pacienților care nu beneficiază de asigurare de sănătate sau care nu au acoperire pentru acest medicament.

Articolul Un nou tratament pentru fibroza chistică a fost aprobat de Uniunea Europeană apare prima dată în Mediafax.