Mediafax

Proiectul de lege adoptat de Senatul american avansează un pachet care ar reduce impozitele, programele de protecție socială și ar crește cheltuielile militare și de aplicare a legii imigrației, adăugând totodată 3.300 de miliarde de dolari la datoria națională.

Legislația se îndreaptă acum spre Camera Reprezentanților pentru o posibilă aprobare finală, deși o mână de republicani din această cameră și-au exprimat deja opoziția față de unele dintre dispozițiile Senatului. Trump dorește să o promulge până la sărbătoarea de 4 iulie, Ziua Independenței, iar președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a afirmat într-o declarație că își propune să respecte acest termen.

Măsura ar prelungi reducerile fiscale din 2017 ale lui Trump, ar acorda noi facilități fiscale pentru veniturile din bacșișuri și plata orelor suplimentare și ar crește cheltuielile pentru armată și pentru aplicarea legii privind imigrația. De asemenea, ar reduce cu aproximativ 930 de miliarde de dolari cheltuielile cu programul de sănătate Medicaid și cu ajutorul alimentar pentru americanii cu venituri mici și ar abroga multe dintre stimulentele pentru energie verde ale fostului președinte democrat Joe Biden.

Diviziuni în partidul republican vizând creșterea rapidă a datoriei naționale

Legislația, care a scos la iveală diviziunile republicane cu privire la creșterea rapidă a datoriei naționale de 36.200 de miliarde de dolari, ar ridica plafonul autoimpus al datoriei guvernului federal cu 5.000 de miliarde de dolari. Congresul trebuie să ridice plafonul în următoarele luni sau riscă o incapacitate de plată devastatoare.

Senatul a adoptat măsura cu 51 de voturi pentru și 50 de voturi împotrivă, vicepreședintele JD Vance stabilind o egalitate după ce trei republicani – Thom Tillis din Carolina de Nord, Susan Collins din Maine și Rand Paul din Kentucky – s-au alăturat celor 47 de democrați care au votat împotriva proiectului de lege.

Votul a urmat unei dezbateri care a durat toată noaptea, în care republicanii s-au confruntat cu prețul proiectului de lege și cu impactul acestuia asupra sistemului de sănătate din SUA.

O mare parte din negocierile târzii au avut ca scop convingerea senatorului republican Lisa Murkowski din Alaska, care a semnalat că va vota împotriva proiectului de lege fără modificări semnificative.

Votul proiectului – cea mai difcilă decizie din cariera unui senator

Proiectul de lege final al Senatului a inclus două dispoziții care au contribuit la obținerea votului său: una care trimite mai multe fonduri de ajutor alimentar în Alaska și în alte câteva state și alta care prevede 50 de miliarde de dolari pentru a ajuta spitalele rurale să facă față reducerilor radicale ale Medicaid.

În urma votului, Murkowski a emis o declarație în care a numit-o una dintre cele mai dificile din cariera sa în Senat, spunând că a votat „da” în ciuda unor rezerve continue.

„Acesta a fost un proces îngrozitor – o grabă frenetică pentru a respecta un termen limită artificial care a testat fiecare limită a acestei instituții”, a spus ea. „Acest proiect de lege are nevoie de mai multă muncă în toate camerele și nu este pregătit pentru biroul președintelui”.

Votul din Cameră, unde republicanii dețin o majoritate de 220-212, va fi probabil strâns

Un oficial de la Casa Albă a declarat reporterilor că Trump va fi „profund implicat” în presarea republicanilor din Cameră pentru a aproba proiectul de lege.

„Este un proiect de lege grozav. Este ceva pentru toată lumea”, a declarat Trump marți, la un eveniment în Florida. „Și cred că va merge foarte bine în Cameră”.

O versiune inițială a trecut cu doar două voturi înainte în luna mai, iar mai mulți republicani din Camera Reprezentanților au declarat că nu susțin versiunea Senatului, care, potrivit estimărilor Biroului nepartizan pentru buget al Congresului, va adăuga 800 de miliarde de dolari mai mult la datoria națională decât versiunea Camerei Reprezentanților.

Articolul Proiectul fiscal al lui Trump a fost modificat și aprobat la limită de Senatul american apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Swaggart a murit la câteva decenii după ce audiența sa, odată vastă, s-a redus, iar numele său a devenit subiect de glume în emisiunile de televiziune de noapte. Moartea sa a fost anunțată marți pe pagina sa publică de Facebook. Cauza decesului nu a fost comunicată încă, deși la 90 de ani avea o sănătate precară, suferind un stop cardiac luna trecută.

Născut în Louisiana, era cunoscut mai ales ca un predicator penticostal captivant, cu un număr mare de adepți, înainte de a fi surprins de camerele de filmat cu o prostituată în New Orleans în 1988, unul dintre numeroșii predicatori de succes de la televizor care au căzut în anii 1980 și 1990 din cauza scandalurilor sexuale. El a continuat să predice timp de decenii, dar cu un public redus.

Swaggart și-a rezumat căderea într-o predică plină de lacrimi din 1988, în care a plâns și și-a cerut scuze, dar nu a făcut nicio referire la legătura sa cu o prostituată.

„Am păcătuit împotriva voastră”, le-a spus Swaggart enoriașilor din toată țara. „Vă implor să mă iertați”.

El și-a anunțat demisia din Adunările lui Dumnezeu mai târziu, tot în acel an, la scurt timp după ce biserica a declarat că îl va excomunica pentru că a respins pedeapsa pe care i-o impusese pentru „eșec moral”. Biserica voia ca el să urmeze un program de reabilitare de doi ani, care includea interdicția de a predica timp de un an întreg.

Swaggart a declarat la acea vreme că știa că excomunicarea era inevitabilă, dar a insistat că nu avea altă opțiune decât să se despartă de biserică pentru a-și salva slujba și colegiul biblic.

Articolul Televangelistul Jimmy Swaggart, a cărui carieră a fost distrusă de scandaluri legate de prostituție, a murit apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Trump a anunțat această evoluție în timp ce se pregătește să îl primească pe premierul israelian Benjamin Netanyahu pentru discuții la Casa Albă luni. Liderul american a intensificat presiunea asupra guvernului israelian și Hamas pentru a negocia un acord de armistițiu și eliberare a ostaticilor și pentru a pune capăt războiului din Gaza.

„Reprezentanții mei au avut astăzi o întâlnire lungă și productivă cu israelienii pe tema Gaza. Israelul a acceptat condițiile necesare pentru finalizarea armistițiului de 60 de zile, perioadă în care vom colabora cu toate părțile pentru a pune capăt războiului”, a scris Trump, afirmând că qatarezii și egiptenii vor prezenta propunerea finală.

„Sper, pentru binele Orientului Mijlociu, că Hamas va accepta acest acord, pentru că situația nu se va îmbunătăți – VA DEVENI DOAR MAI RĂU”, a spus el

Promisiunea lui Trump că aceasta este cea mai bună și ultima sa ofertă ar putea fi primită cu scepticism de Hamas. Chiar înainte de expirarea celui mai lung armistițiu din război, în martie, Trump a emis în repetate rânduri ultimatumuri dramatice pentru a presiunea Hamas să accepte pauze mai lungi în luptă, care ar duce la eliberarea mai multor ostatici și la revenirea mai multor ajutoare pentru populația civilă din Gaza.

Ministrul israelian pentru afaceri strategice, Ron Dermer, s-a aflat marți la Washington pentru discuții cu înalți oficiali ai administrației, pentru a discuta despre un potențial armistițiu în Gaza, Iran și alte chestiuni. Dermer urma să se întâlnească cu vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio și trimisul special Steve Witkoff.

Marți dimineață, Trump și-a reiterat speranța de a încheia un acord de încetare a focului între Israel și Hamas săptămâna viitoare.

Întrebat dacă este momentul să exercite presiuni asupra lui Netanyahu pentru a încheia un acord de încetare a focului, Trump a răspuns că premierul israelian este pregătit să ajungă la un acord.

Articolul Trump: Israelul a acceptat termenii unui armistițiu de 60 de zile în Gaza apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Măsura va șterge toate recordurile și premiile aparținând lui Thomas, absolventă a UPenn, care a câștigat campionatul NCAA 2022 în proba feminină de 500 de metri stil liber. Thomas este o femeie transgender.

Biroul pentru drepturi civile al Departamentului pentru Educație al SUA a declarat marți într-o declarație că o anchetă a constatat că UPenn a încălcat titlul IX „permițând bărbaților să concureze în atletismul interuniversitar feminin și să ocupe facilități intime destinate exclusiv femeilor”

Titlul IX interzice discriminarea bazată pe sex în orice instituție academică care primește finanțare federală.

„Aceasta este o problemă complexă și sunt mulțumit că am reușit să ajungem la o rezoluție prin procesul standard OCR pentru încheierea investigațiilor privind titlul IX”, a declarat președintele UPenn J. Larry Jameson într-un comunicat de presă marți.

„Vom revizui și actualiza recordurile Penn de înot feminin stabilite în timpul acelui sezon pentru a indica cine ar deține acum recordurile în conformitate cu orientările actuale de eligibilitate”, a adăugat el.

Articolul Universitatea din Pennsylvania a interzis sportivilor transsexuali să practice sporturi feminine apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Campion în ring, pe circuit și în viață”, spun cei din MAI despre marele campion Mihai Leu.

„Mihai Leu rămâne un simbol al determinării, curajului și demnității. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, potrivit postării pe Facebook a MAI.

Primul campion mondial al României în boxul profesionist, Mihai Leu, a murit marți noaptea. Marele campion era în stare gravă, intubat, la Spitalul Clinic Fundeni.

„Cu profundă durere, anunțăm trecerea în neființă a lui Mihai, în această seară. Un adevărat campion, atât în ringul de box, cât și pe circuitele de motorsport, Mihai a fost mult mai mult decât un sportiv excepțional, a fost un simbol de voință, curaj și pasiune”, scrie pe pagina de Facebook aq lui Mihai Leu.

Familia spune că „pentru fani, Mihai a fost și va rămâne un model. Un om care a inspirat prin fiecare luptă, prin fiecare cursă și prin demnitatea cu care și-a trăit viața”.

„Pentru noi, pentru familie, un prieten, un soț și un tată minunat. Moștenirea lui merge mai departe prin toți cei care l-am iubit, l-am susținut și am fost martori la parcursul său unic. Nu te vom uita niciodată”, se mai arată în postare.

Mihai Leu, campion mondial la box și campion național de automobilism, a fost internat mai multe zile, în stare gravă, la secția de terapie intensivă a Spitalului Fundeni, unde era intubat și sedat.

Sportivul, în vârstă de 56 de ani, a luptat timp de aproape un deceniu cu cancerul de colon. A fost internat la Fundeni în perioada 28 aprilie – 15 mai, iar anterior a mai fost spitalizat de urgență în mai și decembrie 2024 din cauza complicațiilor.

În 2014, Mihai Leu a fost diagnosticat cu cancer la colon și a fost supus la două operații.

Articolul Reacția Ministerului de Interne, după decesul lui Mihai Leu: Un simbol al determinării apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Două dintre fostele prietene ale magnatului muzicii au declarat că acesta le-a abuzat fizic și sexual.

Judecătorul districtual american Arun Subramanian a declarat că, spre sfârșitul celei de-a doua zile de deliberări, juriul l-a informat că a ajuns la un verdict cu privire la cele două capete de acuzare de trafic sexual și de transport în vederea practicării prostituției de care este acuzat Combs, dar nu a reușit să ajungă la un verdict cu privire la conspirația la șantaj.

Subramanian nu a spus care a fost verdictul juraților cu privire la cele patru capete de acuzare. El a spus că va instrui juriul să continue deliberarea cu privire la acuzația de conspirație la șantaj.

Procurorii spun că Combs, un fost miliardar cunoscut pentru faptul că a ridicat hip-hop-ul, a fost acuzat de șantaj pentru că timp de două decenii și-a folosit imperiul de afaceri pentru a forța două dintre partenerele sale să ia parte la performanțe sexuale de câteva zile, alimentate cu droguri, uneori cunoscute sub numele de „Freak Offs”, cu lucrători sexuali de sex masculin în camere de hotel, în timp ce Combs privea, se masturba și uneori filma.

În timpul perchezițiilor efectuate la locuințele lui Combs, autoritățile au găsit droguri și 1.000 de sticle de ulei pentru bebeluși și lubrifiant pe care le folosea în spectacole, au declarat procurorii.

Combs, în vârstă de 55 de ani, a pledat nevinovat la toate cele cinci capete de acuzare. Avocații săi au recunoscut că fondatorul Bad Boy Records, cândva renumit pentru organizarea de petreceri fastuoase pentru elita culturală în locuri luxoase precum Hamptons și Saint-Tropez, a fost uneori violent în relațiile sale domestice. Ei au declarat însă că activitatea sexuală descrisă de procurori a fost consensuală.

Procesul de șapte săptămâni de la tribunalul federal din Manhattan a dezvăluit mecanismele interne ale imperiului de afaceri al lui Combs și a oferit juriului format din 12 membri o privire intimă asupra relațiilor sale romantice volatile cu cântăreața de rhythm and blues Casandra „Cassie” Ventura și o femeie cunoscută în instanță sub pseudonimul Jane. Ventura l-a dat în judecată pe Combs în noiembrie 2023 pentru trafic sexual, primul dintre zecile de procese civile care îl acuză de abuz. Combs, cunoscut de-a lungul carierei sale și ca Puff Daddy și P. Diddy și sărbătorit cândva pentru că a transformat artiști precum Notorious B.I.G. și Usher în vedete, a ajuns la o înțelegere cu Ventura pentru 20 de milioane de dolari. El a negat orice infracțiune.

Articolul Juriul a ajuns la un verdict cu privire la unele acuzații în procesul lui Sean „Diddy” Combs apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit ISU Tulcea, în urmă cu puţin timp, a fost transmis un mesaj Ro-Alert pentru avertizarea populaţiei din zona de graniţă cu Ucraina, privind posibilitatea căderii unor obiecte din spaţiul aerian.

Locuitorii din zonele vizate sunt îndemnaţi să ia măsuri de siguranţă şi să apeleze numărul unic de urgenţă 112 dacă au nevoie de sprijin sau informaţii suplimentare.

„Păstraţi-vă calmul! Adăpostiţi-vă în beciuri sau adăposturi de protecţie civilă. În lipsa unui adăpost, rămâneţi în interiorul casei, departe de geamuri şi pereţi exteriori. Durata estimată: 90 de minunte”, este mesajul Ro-Alert.

Articolul Mesaj Ro-Alert în Tulcea: există posibilitatea căderii unor obiecte în zona de graniţă cu Ucraina apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Fostul campion mondial la box profesionist, Mihai Leu, a murit marți seară, 1 iulie 2025, la vârsta de 56 de ani, potrivit unor informații publicate pe surse de ProSport.

Sportivul era internat în stare gravă la Institutul Clinic Fundeni, după ce în urmă cu aproximativ o săptămână fusese transportat de urgență cu elicopterul, în urma unei hemoragii interne.

Mihai Leu suferea de cancer de colon încă din 2014, boală care a recidivat la finalul anului 2024.

Potrivit sursei citate, în ultimele luni, starea sa de sănătate s-a agravat, iar în ultimele zile se afla în comă indusă și era monitorizat permanent pe secția de terapie intensivă.

Campion WBO la categoria semimijlocie în 1997, Mihai Leu a fost primul român care a cucerit un titlu mondial în boxul profesionist. După retragerea din ring, a avut o carieră de succes și în motorsport, devenind campion național la raliuri.

Articolul Doliu în lumea sportului. Mihai Leu, fost campion mondial la box, a murit la 56 de ani apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) transmite că, potrivit legislației actuale, indemnizațiilor lunare ale judecătorilor (ca de altfel și celor ale procurorilor) le sunt aplicabile, în conformitate cu condițiile de acordare stabilite de lege pentru fiecare în parte, exclusiv trei categorii de sporuri: sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase (până la 1.500 lei brut anterior intrării în vigoare a OUG nr.36/2025, respectiv până la 300 lei brut lunar după această dată), sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică (până la 25% din indemnizația de încadrare) și sporul pentru păstrarea confidențialității (până la 5% din indemnizația de încadrare).

Modificările salariale pot fi făcute doar prin lege

Cuantumul total al sporurilor acordate este în prezent dublu limitat – acesta nu trebuie să depășească nivelul acordat în luna noiembrie 2024 și să se încadreze în prevederile art.25 alin.(1) din Legea-cadru nr.135/2017 (care stabilește o limită maximă de 30% pe fiecare ordonator principal de credite).

ICCJ precizează că atât cuantumul fiecărui spor în parte, cât și limitele stabilite pentru cuantumul total ale acestora sunt stabilite prin lege și pot fi modificate exclusiv printr-un act normativ de forța legii.

„O presupusă modificare a acestora printr-un act administrativ infralegal (respectiv cu forță inferioară legii) este exclusă, nu s-a produs și nu avea cum să se producă, aspecte care se presupune că ar trebui să fie cunoscute la nivelul tuturor puterilor statului din care au provenit opiniile exprimate astăzi. Prin Ordinele președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție din 1 iulie 2025 s-au pus practic în aplicare prevederile OUG nr.36/2025, privind modificarea cuantumului sporului pentru condiții de muncă grele, vătămătoare și periculoase (de la 1.500 de lei la 300 de lei), neoperându-se niciun fel de modificări privind cuantumul celorlalte două sporuri sau limita maximă a cuantumului total al sporurilor aplicabile indemnizației, aceste aspecte fiind stabilite de dispoziții legale aflate în vigoare și care nu au făcut obiectul vreunei modificări”, potrivit ICCJ.

Instanța Supremă adaugă că în exercitarea atribuțiilor sale de ordonator principal de credite în ceea ce privește drepturile salariale cuvenite judecătorilor din cadrul tuturor instanțelor judecătorești, Înalta Curte de Casație și Justiție „face strict aplicarea legii”.

„Singularizarea în mod negativ a judecătorilor, în condițiile unei preocupări speciale manifestate în aceste zile de către opinia publică cu privire la aceste aspecte, nu face decât să afecteze independența și prestigiul justiției, în special în contextul în care sistemul judiciar va fi chemat să rezolve inclusiv stările litigioase născute în legătură cu astfel de chestiuni. Deși Înalta Curte recunoaște pe deplin dreptul oricărei cetățean de a examina critic orice aspect ținând de activitatea acesteia, inclusiv cele financiare, atunci când cu privire la acestea se fac afirmații de către politicieni sau reprezentanți ai unor instituții ale statului, aceste afirmații ar trebui să se bazeze pe o informare completă, profesionistă și pe cunoașterea mecanismelor legale aplicabile”, mai arată ICCJ.

Articolul ICCJ clarifică regimul sporurilor pentru magistrați: cuantumul lor total este în prezent dublu limitat apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Guvernul Braziliei  a contestat marți la Curtea Supremă decizia Congresului de a anula o creștere a taxelor pe tranzacțiile financiare, în contextul în care președintele Lula da Silva caută surse noi de venit la bugetul de stat, potrivit Reuters.

Această aducere în instanță a Congresului crește și mai mult tensiunile între instituțiile Puterii, recte între Guvern și Parlament.

Guvernul consideră că parlamentarii și-au depășit atribuțiile constituționale atunci când au anulat decretul premierului Lula da Silva, care majora așa-numita taxă IOF (Imposto sobre Operações Financeiras), a declarat avocatul general Jorge Messias.

Parlamentul nu vrea s-audă de majorări de taxe

Lula a majorat această taxă aplicată unor operațiuni de credit, schimb valutar și planuri private de pensii în luna mai, pentru a crește veniturile și a limita înghețările de cheltuieli necesare respectării cadrului fiscal al guvernului.

Măsura a generat însă o reacție rapidă și dură din partea parlamentarilor, care au declarat că nu vor aproba majorările de taxe, iar săptămâna trecută au provocat o înfrângere majoră guvernului, respingând decretul.

„Această măsură ar asigura respectarea țintelor fiscale atât în acest an, cât și în 2026”

„Dacă nu am fi făcut acest demers, am fi permis interferența unei ramuri a guvernării în alta,” a declarat Messias despre acțiunea în justiție. „Abordarea noastră este strict juridică, nu politică.”

Guvernul estimase că majorarea IOF – deja redusă față de propunerea inițială, care prevedea rate și mai mari – ar fi generat venituri suplimentare de 12 miliarde de reali (aproximativ 2,20 miliarde de dolari) în acest an.

Adjunctul ministrului de Finanțe, Dario Durigan, a declarat marți că această măsură, împreună cu alte propuneri fiscale ale guvernului, ar asigura respectarea țintelor fiscale atât în acest an, cât și în 2026.

„Anularea decretului (…) duce la încălcarea principiului separației puterilor în stat”

Cea mai mare economie din America Latină își propune să elimine deficitul primar în 2025 și să obțină un excedent primar de 0,25% din PIB în 2026, deși economiștii se arată sceptici în privința atingerii acestor obiective.

„Anularea decretului afectează politica economică și fiscală aflată în responsabilitatea șefului Executivului și duce la încălcarea principiului separației puterilor în stat,” a mai spus Messias.

Articolul Conflict inter-instituțional în Brazilia. Lula da Silva contestă în instanță decizia Congresului de a-i anula decretul prin care majora taxele pentru bogați apare prima dată în Mediafax.