Aeronavele sunt de tip UH-60 „Black Hawk” și AH-64 „Apache”, două dintre cele mai utilizate platforme de aviație ale armatei americane. În timpul zborurilor, elicopterele vor ateriza în zona poligonului Novo Selo, unul dintre principalele centre de instruire militară din Bulgaria.

Potrivit autorităților de la Sofia, deplasarea are legătură cu rotația forțelor și mijloacelor americane implicate în Operațiunea Atlantic Resolve, misiune prin care Statele Unite își mențin prezența militară rotațională în Europa și participă la activități de descurajare și instruire pe flancul estic al NATO.

Operațiunea Atlantic Resolve a devenit, după anexarea Crimeei de către Rusia și ulterior după invazia pe scară largă a Ucrainei, unul dintre principalele instrumente prin care Statele Unite își consolidează prezența militară în Europa de Est. România are un rol important în această arhitectură, fiind un punct strategic pentru deplasarea, instruirea și sprijinirea forțelor aliate în zona Mării Negre.

Pentru România, anunțul este relevant deoarece confirmă continuarea fluxurilor militare aliate pe ruta sudică Grecia–Bulgaria–România, într-un moment în care mobilitatea militară în regiunea Mării Negre rămâne o prioritate pentru NATO. România, Bulgaria și Grecia au semnat în 2024 o scrisoare de intenție pentru crearea unui coridor de mobilitate militară între cele trei state, proiect menit să faciliteze tranzitul rapid al forțelor și echipamentelor în situații de criză, dar și pe timp de pace.

Franța se îndreaptă spre un scenariu politic care provoacă neliniște în Europa: un tur doi al alegerilor prezidențiale din 2027 între extrema dreaptă și extrema stângă.

Potrivit celor mai recente sondaje, Jordan Bardella, liderul partidului de extremă dreapta Rassemblement National, rămâne favorit, în timp ce Jean-Luc Mélenchon, fondatorul formațiunii de stânga radicală Franța Nesupusă, câștigă teren și ar putea depăși candidații centrului politic.

O astfel de confruntare ar elimina din finala prezidențială un candidat moderat, capabil să coaguleze voturile împotriva extremei drepte. Situația provoacă îngrijorare în tabăra centristă, deja fragmentată între mai mulți potențiali candidați, inclusiv Édouard Philippe și Gabriel Attal, foști premieri în timpul mandatului președintelui Emmanuel Macron, relatează Politico.

Două sondaje publicate recent au tensionat scena politică franceză. Unul dintre ele îl plasează pe Mélenchon aproape la egalitate cu Édouard Philippe pentru locul al doilea, în urma lui Bardella. Un alt sondaj arată că liderul stângii radicale ar putea intra în turul doi dacă electoratul de centru ar fi împărțit între mai mulți candidați.

Pentru Mélenchon, revenirea este spectaculoasă. Deși rămâne una dintre cele mai controversate figuri politice din Franța, liderul în vârstă de 74 de ani a reușit să își relanseze campania după ce și-a anunțat candidatura în luna mai. Susținătorii săi pregătesc un miting important la Saint-Denis, suburbie din nordul Parisului câștigată de Franța Nesupusă la alegerile locale.

Centrul divizat în Franța

În tabăra centrului, principala problemă rămâne lipsa unei candidaturi comune. Rivalitatea dintre Philippe și Attal riscă să fragmenteze votul moderat, oferindu-i lui Mélenchon șansa de a accede în turul doi. Analiștii avertizează că această competiție internă ar putea fi „fatală” pentru centrul politic francez.

De cealaltă parte, Rassemblement National pare să mizeze tot mai mult pe un duel cu stânga radicală. Bardella este creditat cu prima șansă în majoritatea scenariilor, iar sondajele indică o victorie clară a acestuia într-o eventuală confruntare directă cu Mélenchon.

Pentru stânga moderată, ascensiunea liderului Franței Nesupuse este privită cu alarmă. Socialiștii traversează propriile tensiuni interne, iar alte figuri ale stângii, precum eurodeputatul Raphaël Glucksmann, nu au reușit încă să construiască o alternativă suficient de puternică.

Alegerile prezidențiale din Franța sunt programate pentru 2027, dar data exactă nu a fost stabilită încă oficial. Calendarul constituțional indică drept variante probabile pentru primul tur 11 aprilie sau 18 aprilie 2027, iar turul al doilea ar urma la două săptămâni după primul tur, dacă niciun candidat nu obține majoritatea.

Diplomatul rus a afirmat că scopul principal al reuniunii ar fi fost „generarea unui nou val de isterie mediatică anti-rusă”, la cererea statelor occidentale. El a susținut că versiunea prezentată de România ridică semne de întrebare „atât din perspectivă tehnică, cât și factuală”.

Potrivit reprezentantului Rusiei, forțele armate ruse au desfășurat, în noaptea de 29 mai, operațiuni împotriva infrastructurii militare ucrainene. El a spus că atacurile au vizat inclusiv facilități din portul Reni, în regiunea Odesa, despre care Moscova afirmă că ar fi folosite pentru aprovizionarea armatei ucrainene cu echipamente militare occidentale.

„Desigur, vom distruge astfel de transporturi cât mai devreme și cât mai departe posibil”, a declarat reprezentantul rus.

Rusia contestă la ONU proveniența dronei de la Galați și împinge o narațiune contrară datelor României

Acesta a pus sub semnul întrebării afirmațiile potrivit cărora o dronă rusească de tip Geran-2 ar fi lovit acoperișul unui bloc din Galați. Diplomatul rus a susținut că o astfel de dronă transportă aproximativ 50 de kilograme de explozibil și că, dacă ar fi lovit acoperișul clădirii, „consecințele nu s-ar fi limitat la incendiul arătat de presa română”.

„Acoperișul ar fi fost complet distrus”, a afirmat acesta.

Reprezentantul Rusiei a mai spus că distanța dintre portul Reni și clădirea din Galați este de aproximativ 19,5 kilometri și a susținut că, dacă drona ar fi fost interceptată de apărarea antiaeriană ucraineană în apropiere de Reni, aceasta nu ar fi putut zbura o asemenea distanță fără să detoneze în aer.

Moscova cere, potrivit diplomatului rus, o investigație „completă, obiectivă și depolitizată”, cu participarea părții ruse. El a afirmat că Rusia este pregătită să ia parte la o astfel de anchetă, dar numai dacă îi sunt puse la dispoziție „date obiective” și fragmente din dronă pentru analiză.

„Orice evaluare a unor astfel de incidente trebuie să se bazeze pe fapte verificate, nu pe sloganuri politice”, a declarat reprezentantul Rusiei.

Diplomatul rus a acuzat și presupuse contradicții în declarațiile oficialilor români. El a susținut că, inițial, aceștia ar fi vorbit despre o lovitură deliberată asupra unui obiectiv civil, iar ulterior președintele României ar fi afirmat că drona și-ar fi schimbat traiectoria în urma acțiunii apărării antiaeriene ucrainene și ar fi intrat în spațiul aerian românesc.

Rusia acuză la ONU, fără dovezi, Ucraina

Reprezentantul Moscovei a sugerat, de asemenea, fără a prezenta dovezi în intervenția sa, posibilitatea unei „provocări” din partea Kievului, menită să testeze reacția statelor NATO și să accelereze implicarea directă a acestora în conflict.

El a criticat și reacția României, inclusiv decizia de închidere a Consulatului General al Rusiei de la Constanța și solicitarea ca șeful misiunii consulare să părăsească țara în termen de 72 de ore. Potrivit reprezentantului rus, aceste măsuri ar arăta că accentul nu a fost pus pe stabilirea adevărului, ci pe folosirea incidentului pentru alimentarea unei campanii anti-ruse.

Declarațiile reprezentantului Rusiei au fost făcute în cadrul reuniunii de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, convocată după explozia unei drone la Galați, incident soldat cu rănirea a doi civili, între care un copil, și evacuarea a aproximativ 70 de persoane.

Diplomatul rus a afirmat că Bucureștiul ar fi vorbit inițial despre o presupusă lovitură deliberată asupra unui obiectiv civil, pentru ca ulterior președintele Nicușor Dan să declare că drona rusească și-ar fi schimbat traiectoria în urma acțiunii apărării antiaeriene ucrainene și ar fi intrat în spațiul aerian românesc.

„Atragem atenția asupra inconsecvențelor din declarațiile oficialilor români”, a spus reprezentantul Rusiei.

Potrivit acestuia, țara noastră ar fi trecut de la acuzația privind o lovitură deliberată la explicația potrivit căreia drona a ajuns pe teritoriul românesc după intervenția apărării antiaeriene ucrainene.

Moscova a folosit această diferență de nuanță pentru a contesta responsabilitatea Rusiei și pentru a sugera, fără a prezenta dovezi, o posibilă „provocare” a Kievului, menită să testeze reacția statelor NATO și să accelereze implicarea acestora în conflict.

Reprezentantul rus a susținut că această ipoteză „nu a fost nici măcar luată în considerare” de partea română și a acuzat Bucureștiul că ar fi preluat imediat „agenda politică” a partenerilor occidentali.

Contextul declarației președintelui României este însă esențial. Nicușor Dan nu a negat proveniența dronei și nu a pus sub semnul întrebării responsabilitatea Rusiei. Dimpotrivă, el a vorbit despre o dronă rusească și a condamnat acțiunile Moscovei, în contextul atacurilor lansate asupra Ucrainei, în apropierea graniței cu România.

În intervenția sa la ONU, Rusia nu a negat că forțele sale au atacat în aceeași noapte obiective din apropierea graniței României, inclusiv facilități din portul Reni, în regiunea Odesa. Moscova a susținut însă că atacurile au vizat infrastructură militară ucraineană și transporturi de echipamente occidentale destinate armatei ucrainene.

Incidentul de la Galați, provocat de drona rusească, s-a soldat cu rănirea a doi civili, între care un copil, și cu evacuarea a aproximativ 70 de persoane din blocul lovit de dronă.

„Acest incident demonstrează impactul crescând al războiului Rusiei împotriva Ucrainei dincolo de granițele Ucrainei. Acțiunile Rusiei reprezintă o încălcare gravă a spațiului aerian al NATO. Acestea au fost imprudente și au constituit o încălcare inacceptabilă a suveranității României.

Regatul Unit condamnă cu fermitate această nouă escaladare care a pus vieți în pericol. Rusia a demonstrat încă o dată că nu are nicio considerație pentru viața civililor, pentru dreptul internațional sau pentru suveranitatea vecinilor săi. Și să fim clari în privința responsabilității”, a declarat James Kariuki.

Acesta a precizat că incidentul reprezintă „o consecință directă a invaziei” Rusiei în Ucraina, precizând că a provocat moartea a 15. 000 de civili ucraineni încă de la începutul războiului.

„Alianța este pe deplin pregătită să-și apere membrii”

Reprezentantul Regatului Unit la Consiliul de Securitate al ONU a precizat că țara sa colaborează strâns cu România, dar și cu aliații NATO.

„Regatul Unit colaborează strâns cu România și cu aliații NATO, inclusiv prin contribuția noastră continuă la misiunile de patrulare aeriană cu avioanele Forțelor Aeriene Regale pe flancul estic al NATO. Puterea combinată a NATO este de neegalat, iar hotărârea sa de a apăra pacea și securitatea în Europa este de neclintit”, a declarat James Kariuki.

Acesta a precizat că Regatul Unit rămâne ferm în angajamentul de a „apăra fiecare centrimetru de pe teritoriul NATO”.

„Suntem alături de Ucraina, de România și de toți aliații noștri din NATO. Presiunea pe care o exercităm asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului său ilegal împotriva Ucrainei nu va înceta până când nu va fi asigurată o pace justă și durabilă”, a conchis  reprezentantul Regatului Unit la Consiliul de Securitate al ONU.

Potrivit unui comunicat publicat de agenția Tasnim, oficialul iranian a afirmat că „Axa Rezistenței” ar putea lua măsuri pentru a aduce traficul din Bab el-Mandeb la același nivel cu cel din strâmtoarea Ormuz, unde tensiunile sunt deja ridicate, scrie baha.

Declarația vine în contextul conflictelor din Gaza și Liban, Qaani acuzând sprijinul deschis al Statelor Unite pentru Israel și susținând că acțiunile acestuia vor determina extinderea operațiunilor pe mai multe fronturi.

„Răul sioniștilor din Liban și Gaza […] va întări hotărârea Axei Rezistenței de a-și extinde sprijinul pentru ambele fronturi și de a deschide noi fronturi”, a transmis acesta.

Amenințarea privind Bab el-Mandeb este considerată semnificativă, întrucât această strâmtoare leagă Marea Roșie de Golful Aden și reprezintă un punct esențial pentru transportul de petrol și mărfuri între Europa, Asia și Africa.

Declarațiile vin într-un moment în care, la nivel diplomatic, tensiunile par în scădere. Libanul a anunțat că Hezbollah ar fi acceptat un armistițiu propus de Statele Unite, iar președintele american Donald Trump a sugerat că și premierul israelian Benjamin Netanyahu ar fi de acord cu această inițiativă.

În paralel, liderul de la Washington a afirmat că negocierile cu Iranul avansează rapid, ceea ce contrastează cu tonul dur al declarațiilor venite de la Teheran.

Declarația a fost făcută în cadrul reuniunii de urgență convocate după ce o dronă a explodat pe acoperișul unui bloc de locuințe din Galați, rănind doi civili, între care un copil, și forțând evacuarea a aproximativ 70 de persoane.

Diplomatul rus a încercat să conteste faptele prezentate de România și a susținut că Bucureștiul nu ar fi luat în calcul „posibilitatea unei provocări a Kievului”. Potrivit acestuia, o astfel de acțiune ar fi avut ca scop testarea reacției statelor membre NATO și accelerarea implicării directe a Alianței în război.

Reprezentantul Moscovei a legat incidentul și de apelurile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru sisteme americane Patriot, afirmând că nu ar fi „o coincidență” faptul că episodul de la Galați s-a produs la o zi după ce liderul ucrainean ar fi cerut noi rachete pentru apărarea antiaeriană.

Afirmațiile au fost făcute fără ca partea rusă să prezinte probe care să susțină ipoteza unei provocări ucrainene.

În aceeași intervenție, Rusia a recunoscut că armata sa a desfășurat atacuri în noaptea incidentului asupra unor obiective din regiunea Odesa, inclusiv în zona portului Reni, aflat în apropierea graniței cu România. Moscova a susținut însă că loviturile au vizat infrastructură militară ucraineană și transporturi de echipamente occidentale destinate armatei ucrainene.

Ancheta din țară a arătat că drona a fost una rusească

Președintele României, Nicușor Dan, a prezentat în weekend concluziile anchetei specialiștilor români privitoare la resturile dronei de la Galați. Drona prǎbușitǎ joi noapte la Galați este Geran-2, de proveniențǎ ruseascǎ, a transmis Nicușor Dan care a prezentat dovezi și imagini.

„Ancheta a stabilit acest lucru pe baza unui ansamblu consistent de probe tehnice. Pe fragmentele recuperate a fost identificată inscripția în caractere chirilice „ГЕРАН-2”, iar componentele electronice, sistemele de navigație, modulele de comandă, motorul și elementele constructive analizate prezintă similitudini până la identitate cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior pe teritoriul României și identificate cu certitudine ca fiind fabricate în Federația Rusă”, a transmis președintele, duminică, pe rețelele de socializare.

Oana Țoiu a spus că este pentru prima dată în cei 70 de ani de la aderarea României la ONU când Bucureștiul solicită o reuniune urgentă a Consiliului de Securitate pe o temă care implică direct România.

„Nu am chemat Consiliul de Securitate al ONU până astăzi. Dar o facem astăzi pentru că am construit o țară sigură, o economie în creștere și un partener de securitate pentru regiune”, a declarat Oana Țoiu.

Potrivit ministrei, în noaptea de 28 spre 29 mai, o dronă rusească încărcată cu explozibil a încălcat spațiul aerian al României în jurul orei 2:00. Analiza militară arată că drona făcea inițial parte dintr-un roi de drone folosit într-un atac nocturn împotriva infrastructurii civile ucrainene de pe Dunăre.

Aparatul a zburat timp de patru minute pe teritoriul României și s-a prăbușit la etajul 10 al unui bloc de locuințe din Galați, într-o zonă apropiată de frontiera dintre România, Republica Moldova și Ucraina.

Rusia a încercat să conteste că drona a fost rusească

Anteriror în intervenția sa, reprezentantul Rusiei a acuzat România că ar fi convocat „în grabă” reuniunea Consiliului de Securitate și că ar fi formulat acuzații „nefondate și părtinitoare” împotriva Moscovei. Diplomatul rus a susținut că scopul ședinței ar fi fost alimentarea unui nou val de „isterie mediatică anti-rusă”.

Moscova a încercat să conteste versiunea Bucureștiului și a susținut că detaliile prezentate de România privind prăbușirea dronei ridică semne de întrebare „atât din perspectivă tehnică, cât și factuală”. Reprezentantul rus a afirmat că, dacă o dronă Geran-2 ar fi lovit acoperișul unui bloc, „consecințele nu s-ar fi limitat la incendiul arătat de presa română”, iar „acoperișul ar fi fost complet distrus”.

În același discurs, diplomatul rus a sugerat, fără să prezinte probe, posibilitatea unei „provocări” a Kievului, menită să testeze reacția statelor NATO și să accelereze implicarea acestora în conflict. Rusia a cerut și o anchetă „obiectivă și depolitizată”, cu implicarea părții ruse, afirmând că este gata să participe doar dacă primește date și fragmente ale dronei pentru analiză.

Oana Țoiu: Drona este rusească

„Analiza noastră militară arată fără îndoială că drona care s-a prăbușit joi noapte la Galați este un Geran-2 de origine rusească”, a spus Oana Țoiu.

Oana Țoiu a precizat că această concluzie este susținută de raportul tehnic al anchetatorilor români, bazat pe fragmentele recuperate. Potrivit ministrei, pe resturi a fost identificată o inscripție în caractere chirilice cu numele Geran-2, iar componentele electronice, sistemele de navigație, modulele de control și elementele motorului sunt similare celor găsite la alte drone Geran-2 recuperate anterior în România și identificate ca fiind fabricate în Federația Rusă.

Raportul indică, de asemenea, marcaje de fabricație, inscripții tehnice, caracteristici de construcție și materiale care corespund aceluiași proces tehnologic, a mai spus Țoiu.

Ministra de Externe a subliniat că incidentul marchează o escaladare gravă, pentru că este pentru prima dată de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei când cetățeni români au avut nevoie de îngrijiri medicale în urma unei incursiuni a unei drone rusești.

„O mamă și un copil au fost răniți și au avut nevoie de îngrijiri medicale, dar acum sunt în afara oricărui pericol”, a spus Oana Țoiu.

Ea a arătat că impactul a provocat un incendiu și pagube semnificative clădirii, iar blocul a fost evacuat temporar. Țoiu a insistat asupra faptului că drona s-a prăbușit într-o zonă rezidențială dens populată, unde locuiesc familii cu copii.

Oana Țoiu: „Efectele ar fi putut fi mult mai grave”

Oana Țoiu a condamnat „comportamentul iresponsabil” al Rusiei și încălcările repetate ale spațiului aerian al României de către vehicule rusești. Ea a spus că, indiferent de destinația inițială a dronei, gravitatea acțiunii și responsabilitatea autorului sunt clare.

Potrivit șefei diplomației române, România a înregistrat doar în acest an peste 30 de incursiuni ale unor drone rusești în spațiul său aerian, cu o frecvență în creștere.

„Nu ar trebui să considerăm aceste escaladări drept noua normalitate”, a spus Oana Țoiu în fața Consiliului de Securitate.

Ministra a afirmat că aceste încălcări repetate ale spațiului aerian românesc și ale altor state din Europa Centrală și de Est reprezintă o amenințare la adresa păcii și securității regionale și trebuie abordate de Consiliul de Securitate.

„Războiul modern cu vehicule autonome nu creează o distanță față de responsabilitate”, a transmis Oana Țoiu.

„Condamnăm incursiunea imprudentă a unei drone militare rusești, care a intrat în spațiul aerian românesc și a lovit un bloc de apartamente din România, rănind mai multe persoane”, a declarat diplomatul Dan Negrea.

Acesta a transmis sprijinul Washingtonului pentru România.

„Statele Unite sunt alături de aliatul lor NATO, România. Gândurile noastre sunt alături de răniți și de toți cei afectați la Galați”, a spus reprezentantul SUA.

Diplomatul american a reiterat angajamentul Statelor Unite față de apărarea teritoriului NATO.

„Așa cum am mai spus, vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”, a declarat Negrea.

Reprezentantul SUA a mai spus că incidentul arată de ce războiul dintre Rusia și Ucraina trebuie să se încheie imediat.

„Statele Unite își reiterează apelul pentru o încetare imediată și cuprinzătoare a focului, ca pas spre un final durabil și negociat al războiului. Războiul trebuie să se oprească”, a subliniat acesta.

Diplomatul chinez a subliniat că toate statele trebuie să respecte principiile și obiectivele Cartei ONU și a îndemnat părțile implicate să dea dovadă de calm. 

„China pledează în mod constant pentru calm, reținere și angajare în dialog și comunicare pentru a stabili faptele, a aborda întrebările ridicate și a rezolva disputele, cu scopul de a evita concepțiile greșite, percepțiile greșite și calculele greșite și de a preveni extinderea și escaladarea incidentului”, spune Fu Cong. 

Reprezentantul Beijingului a apreciat că incidentul de la Galați reprezintă o consecință a extinderii conflictului din Ucraina și a avertizat asupra escaladării continue. 

„Acest incident este rezultatul crizei din Ucraina care s-a extins peste granițe. Dacă situația va continua pe această cale de deteriorare și escaladare sau, mai rău, va scăpa de sub control, va avea cu siguranță consecințe ireversibile”, spune diplomatul Chinei. 

Oficialul a reiterat poziția constantă a Beijingului privind conflictul din Ucraina.

„China a cerut de mult timp încetarea focului și încetarea ostilităților, promovând discuții pentru pace și facilitând o soluționare politică. Sperăm că părțile implicate vor relua discuțiile cât mai curând” spune Fu Cong. 

Poziția Chinei a fost exprimată în cadrul reuniunii de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, solicitată de Oana Țoiu, după explozia unei drone la Galați, incident soldat cu rănirea a doi civili, între care un copil, și evacuarea a aproximativ 70 de persoane.