Google își subestimează emisiile de carbon. Obiectivul său măreț se duce în direcția opusă

Mediafax

În 2021, Google a stabilit un obiectiv măreț, acela de a obține emisii nete de carbon zero până în 2030.

Cu toate acestea, în anii care au trecut de atunci, compania a evoluat în direcția opusă, investind în inteligența artificială care consumă multă energie.

În ultimul său raport privind durabilitatea, Google a afirmat că emisiile sale de carbon au crescut cu 51% între 2019 și 2024.

Rapoartele contrazic Google

Un raport întocmit de grupul de advocacy non-profit Kairos Fellowship a constatat că, între 2019 și 2024, emisiile de carbon ale Google au crescut de fapt cu 65%.

Mai mult, între 2010, primul an în care există date publice disponibile privind emisiile Google, și 2024, emisiile totale de gaze cu efect de seră ale Google au crescut cu 1 515%, a constatat Kairos.

Cea mai mare creștere de la un an la altul în intervalul respectiv a fost și cea mai recentă, 2023-2024, când Google a înregistrat o creștere de 26% a emisiilor doar între 2023 și 2024, potrivit raportului.

„Datele proprii ale Google arată clar: corporația contribuie la accelerarea catastrofei climatice, iar indicatorii care contează – cantitatea de emisii pe care o generează, cantitatea de apă pe care o consumă și viteza cu care aceste tendințe se accelerează – se îndreaptă într-o direcție greșită pentru noi și pentru planetă”, a declarat Nicole Sugerman, manager de campanie la Kairos Fellowship.

Autorii spun că au găsit marea majoritate a cifrelor pe care le-au folosit pentru a determina câtă energie consumă Google și cu cât cresc emisiile sale de carbon în anexele rapoartelor de sustenabilitate ale Google. Multe dintre aceste cifre nu au fost evidențiate în corpul principal al rapoartelor Google, spun ei.

Raportul Kairos susține că modul în care Google prezintă unele dintre datele sale este înșelător. În cazul emisiilor centrelor de date, de exemplu, Google afirmă că a îmbunătățit eficiența energetică a centrelor sale de date cu 50% în 13 ani. Autorii susțin că menționarea cifrelor privind eficiența energetică în loc de cifrele absolute ascunde emisiile totale ale Google, potrivit The Guardian.

„De fapt, din 2010, consumul total de energie al companiei a crescut cu 1.282%”, concluzionează raportul.

„Eșecurile ecologice ale Google”

Autorii raportului, intitulat „Eșecurile ecologice ale Google”, atribuie discrepanța dintre cifrele calculate de ei și cifrele prezentate de Google în rapoartele sale de sustenabilitate mai multor factori, printre care și faptul că firma utilizează o metodă diferită de calcul al creșterii emisiilor.

În timp ce Google utilizează emisiile bazate pe piață, cercetătorii au utilizat emisiile bazate pe locație.

Emisiile bazate pe locație reprezintă energia medie consumată de companie din rețelele electrice locale, în timp ce emisiile bazate pe piață includ energia achiziționată de companie pentru a compensa emisiile totale.

Energia pe care gigantul tehnologic a trebuit să o achiziționeze pentru a alimenta numai centrele sale de date a crescut cu 820% din 2010, potrivit cercetării Kairos, o cifră care se așteaptă să crească în viitor, pe măsură ce Google lansează mai multe produse de inteligență artificială.

Între 2019 și 2024, emisiile provenite în principal din achiziționarea de energie electrică pentru alimentarea centrelor de date au crescut cu 121%, au afirmat autorii raportului.

„În termeni absoluți, creșterea a fost de 6,8 TWh, sau echivalentul adăugării de către Google a întregului consum de energie al statului Alaska într-un an la consumul său anterior”, a spus Sugerman.

Pe baza traiectoriei actuale a Google, autorii raportului Kairos afirmă că este puțin probabil ca compania să își respecte propriul termen limită pentru 2030 fără o presiune semnificativă din partea publicului.

Centre de date consumatoare de energie și apă

Pe măsură ce compania construiește centre de date care consumă multe resurse în toată țara, experții acordă o atenție deosebită și consumului de apă al Google.

Conform raportului de sustenabilitate al companiei, consumul de apă al Google – cantitatea de apă preluată din diverse surse – a crescut cu 27% între 2023 și 2024, ajungând la 11 miliarde de galoane de apă.

Cantitatea este „suficientă pentru a satisface nevoile de apă potabilă pentru 2,5 milioane de oameni și 5.500 de utilizatori industriali din Boston și suburbii timp de 55 de zile”, potrivit raportului Kairos.

Companiile de tehnologie s-au confruntat cu presiuni atât interne, cât și publice, pentru a alimenta numărul tot mai mare de centre de date cu energie curată.

Angajații Amazon au prezentat recent un pachet de propuneri ale acționarilor care solicitau companiei să dezvăluie emisiile totale de carbon și viza impactul climatic al centrelor sale de date. Propunerile au fost în cele din urmă respinse.

Duminică, mai multe organizații, printre care Amazon Employees for Climate Justice, League of Conservation Voters, Public Citizen și Sierra Club, au publicat o scrisoare deschisă în San Francisco Chronicle și Seattle Times, în care solicitau directorilor executivi ai Google, Amazon și Microsoft să „se angajeze să nu mai construiască noi centrale pe gaz și să nu mai amâne închiderea centralelor pe cărbune pentru alimentarea centrelor de date”.

Avertismentul Google

În propriul raport de sustenabilitate, Google avertizează că „traiectoria viitoare” a companiei ar putea fi afectată de „peisajul în continuă evoluție” al industriei tehnologice.

„Ne aflăm într-un moment de cotitură extraordinar, nu doar pentru compania noastră, ci pentru întreaga industrie tehnologică, determinat de creșterea rapidă a AI”, se arată în raport.

„Combinația dintre potențialul de creștere neliniară al AI, determinat de ritmul său de dezvoltare fără precedent, și amploarea incertă a energiei curate și a infrastructurii necesare pentru a face față acestei creșteri face mai dificilă previzionarea emisiilor noastre viitoare și ar putea afecta capacitatea noastră de a le reduce”.

Google nu a răspuns imediat la solicitarea de comentarii cu privire la cifrele din raportul Kairos.

Articolul Google își subestimează emisiile de carbon. Obiectivul său măreț se duce în direcția opusă apare prima dată în Mediafax.

Ministrul de Externe al Israelului cere Grupului E3 să reimpună sancțiuni împotriva Iranului

Mediafax

Șeful diplomației israeliene, Gideon Saar a lansat un apel public către cele trei state europene semnatare ale acordului nuclear din 2015, Germania, Franța și Regatul Unit, cerându-le să reimpună toate sancțiunile împotriva Iranului.

„Este momentul să activăm mecanismul Snapback! Fac apel către țările E3 – Germania, Franța și Regatul Unit – să reinstaureze toate sancțiunile împotriva Iranului!”, a scris Saar într-o postare pe platforma X, fostul Twitter.

Inițiativa vine după ce Iranul a promulgat o lege care suspendă cooperarea cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Teheranul acuză AIEA că s-a aliniat poziției statelor occidentale și că a oferit justificare Israelului pentru lansarea atacurilor asupra siturilor nucleare.

Mecanismul Snapback este o prevedere inclusă în acordul nuclear din 2015 care permite reimpunerea automată a tuturor sancțiunilor internaționale împotriva Iranului, în cazul în care acesta nu respectă angajamentele asumate.

Articolul Ministrul de Externe al Israelului cere Grupului E3 să reimpună sancțiuni împotriva Iranului apare prima dată în Mediafax.

Rusia cere Azerbaidjanului refacerea relaţiilor bilaterale după o escaladare diplomatică

Mediafax

Ministerul rus de Externe a cerut miercuri Azerbaidjanului să restabilească relaţiile bilaterale la nivelul corespunzător unei „cooperări strategice”. Potrivit purtătoarei de cuvânt, Maria Zaharova, anumite forţe” încearcă să distrugă legăturile construite „ani de zile pe baza respectului reciproc”.

Criza a început săptămâna trecută, după ce doi cetăţeni de etnie azeră au murit în timpul unor acţiuni ale poliţiei în Rusia. Autorităţile din Baku au declarat că autopsiile indică faptul că aceştia au fost bătuţi până la moarte, în timp ce Moscova susţine că unul dintre ei a decedat din cauze cardiace.

Relaţiile dintre cele două state au fost deja afectate de un incident în decembrie anul trecut, când un avion azer s-a prăbuşit în sudul Rusiei, cauzând moartea a 38 de persoane. Baku a atribuit accidentul unei avarii provocate accidental de focul unor unităţi de apărare aeriană ruseşti.

Articolul Rusia cere Azerbaidjanului refacerea relaţiilor bilaterale după o escaladare diplomatică apare prima dată în Mediafax.

Cine a solicitat discuția telefonică Macron-Putin? Anunțul Kremlinului

Mediafax

Reprezentanții Kremlinului susțin că partea franceză a solicitat discuția telefonică dintre președinții Emmanuel Macron și Vladimir Putin. Cei doi lideri au vorbit marți despre conflictele din Orientul Mijlociu și din Ucraina. Precedenta discuție dintre Macron și Putin a avut loc în 2022.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Franța a fost cea care a solicitat convorbirea, potrivit Reuters.

Dmitri Peskov a mai spus că Macron și Putin au avut o discuție „foarte substanțială” care a ținut peste două ore. Cei doi lideri au vorbit marți despre conflictul dintre Iran și Israel, dar și despre războiul din Ucraina.

Precedenta discuție dintre cei doi președinți a fost în septembrie 2022.

Articolul Cine a solicitat discuția telefonică Macron-Putin? Anunțul Kremlinului apare prima dată în Mediafax.

JAZZx 2025 începe săptămâna aceasta la Timișoara

Mediafax

Cu acces liber la toate evenimentele și o structură ce îmbină muzica, spoken word și jam sessions, JAZZx este o celebrare autentică a expresiei artistice și a comunității.

Festivalul își păstrează formatul său divers și dinamic: diminețile aduc performance-uri de spoken word pe Scena de Spoken Word, după-amiezile găzduiesc masterclass-uri cu artiști precum Béla Fleck, Antonio Sánchez sau The Philharmonik, serile animă Piața Libertății cu trei concerte consecutive pe scena principală, iar nopțile se încheie cu jam session-uri pline de energie.

Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21074

Articolul JAZZx 2025 începe săptămâna aceasta la Timișoara apare prima dată în Mediafax.

Limită de viteză la mașini, inclusiv cele electrice, pentru limitarea poluării în Franța

Mediafax

Autoritățile din regiunea Île-de-France au luat decizia de a impune o reducere cu 20 km/h a limitelor de viteză. Concret, limitele vor fi de 110 km/h în loc de 130 km/h pe autostrăzi, 90 km/h în loc de 110 km/h pe drumurile expres și 70 km/h în loc de 90 km/h pe alte drumuri. Aceste restricții se vor aplica zilnic tuturor vehiculelor de la ora 5:30 până la miezul nopții.

Regiunea din jurul Parisului se confruntă în ultimele zile cu o creștere alarmantă a nivelului de poluare cu ozon.

Măsura luată de autorități a stârnit confuzie în rândul proprietarilor de mașini electrice. Totuși, experții susțin că și mașinile electrice poluează.

Conform Agenției Franceze pentru Tranziția Ecologică (ADEME), „mai mult de jumătate din particulele fine emise de vehiculele rutiere recente nu mai provin de la evacuare”. Specialiștii spun că există alte trei surse de poluare cu particule, frânarea, contactul anvelopei cu carosabilul și suspensia vehiculului.

De asemenea, există un argument care justifică limitele de viteză pentru toate vehiculele, inclusiv cele electrice: eficacitatea. Pe șosea, este imposibil ca polițiștii și alți reprezentanți ai autorităților să distingă rapid și de la distanță tipul de motor al unui vehicul aflat în circulație. Ca urmare, uniformitatea regulii permite garantarea aplicării corecte a limitei de viteză.

Articolul Limită de viteză la mașini, inclusiv cele electrice, pentru limitarea poluării în Franța apare prima dată în Mediafax.

Un elicopter al misiunii Uniunii Africane s-a prăbușit în Mogadishu: cel puțin trei morți

Mediafax

Un elicopter militar aparținând misiunii de menținere a păcii a Uniunii Africane în Somalia s-a prăbușit miercuri pe aeroportul internațional din Mogadishu. Autoritățile au confirmat moartea a cel puțin trei persoane.

Ccel puțin trei persoane și-au pierdut viața miercuri, după ce un elicopter militar al misiunii Uniunii Africane pentru menținerea păcii în Somalia (AUSSOM) s-a prăbușit pe aeroportul Aden Abdulle din capitala Mogadishu, au anunțat autoritățile somaleze, conform AP.

Elicopterul, care avea la bord opt persoane, venea de la baza aeriană Balli-doogle din regiunea Lower Shabelle. Potrivit lui Artan Mohamed, șeful biroului de imigrație de pe aeroport, aparatul aparținea inițial Forțelor Aeriene ale Ugandei, dar era operat în cadrul misiunii AUSSOM.

Ahmed Moalim Hassan, directorul Autorității Aviației Civile din Somalia, a declarat pentru presa de stat că o anchetă este în desfășurare pentru a stabili cauzele exacte ale prăbușirii și numărul final al victimelor.

„Echipele de pompieri lucrează pentru a stinge complet incendiul. Cea mai mare parte a fost deja controlată, dar încă există fum”, a precizat oficialul.

Articolul Un elicopter al misiunii Uniunii Africane s-a prăbușit în Mogadishu: cel puțin trei morți apare prima dată în Mediafax.

UE vrea menținerea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 90% până în 2040

Mediafax

Executivul european susține în continuare o reducere cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040 în comparație cu anul 1990, potrivit Le Figaro.

Totuși, Comisia Europeană a propus miercuri pe lângă menținerea obiectivului o serie de prevederi „flexibile” ca răspuns la reticența unor țări.

Astfel, începând cu 2036, Bruxelles-ul oferă statelor membre posibilitatea să achiziționeze credite internaționale de carbon în afara UE, până la 3% din total.

Articolul UE vrea menținerea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 90% până în 2040 apare prima dată în Mediafax.

BNR: Euro scade. Aurul și dolarul american au fost cotate în creștere. Curs valutar 2 iulie

Mediafax

Potrivit BNR, moneda europeană a scăzut pentru a treia zi consucutivă, fiind cotată de Banca Națională la 5,0665 lei. Francul elvețian și lira sterlină s-au depreciat până la 5,4295 lei, respectiv 5,8933 lei. Dolarul american a fost evaluat în creștere, la 4,3035 lei.

Gramul de aur a fost ușor mai scump, fiind evaluat la 462,2175 lei.

Unitatea de cont a FMI, utilizată pentru tranzacțiile între băncile centrale, a scăzut până la 5,9198 lei.

Cursul valutar rezultat din cotaţiile anunţate miercuri de băncile care sunt autorizate să opereze pe piaţa valutară este următorul: 

Moneda Simbol RON
Euro EUR 5,0665
Dolarul SUA USD 4,3035
Gramul de aur XAU 462,2175
Francul elvețian CHF 5,4295
Lira sterlină GPB 5,8933
Dolarul australian AUD 2,8250
Dolarul canadian CAD 3,1531
Coroana cehă CZK 0,2055
Coroana daneză DKK 0,6791
Lira egipteană EGP 0,0872
100 Forinți maghiari HUF 1,2697
100 Yeni japonezi JPY 2,9850
Leul moldovenesc MDL 0,2569
Coroana norvegiană NOK 0,4262
Zlotul polonez PLN 1,1914
Coroana suedeză SEK 0,4525
Lira turcească TRY 0,1077
Rubla rusească RUB 0,0546
Leva bulgărească BGN 2,5904
Randalul sud-african ZAR 0,2436
Realul brazilian BRL 0,7884
Renminbi-ul chinezesc CNY 0,6003
Rupia indiană INR 0,0502
100 Woni sud-coreeni KRW 0,3166
Peso-ul mexican MXN 0,2297
Dolarul neo-zeelandez NZD 2,6136
Dinarul sârbesc RSD 0,0432
Hryvna ucraineană UAH 0,1030
Dirhamul Emiratelor Arabe AED 1,1716
Bahtul thailandez THB 0,1326
Dolarul din Hong Kong HKD 0,5482
100 Rupii indoneziene IDR 0,0265
Shekelul israelian ILS 1,2767
100 Coroane islandeze ISK 3,5430
Ringgitul malaysian MIR 1,0176
Peso-ul filipinez PHP 0,0763
Dolarul singaporez SGD 3,3787
DST XDR 5,9198

Cursurile pieţei valutare sunt calculate de BNR pe baza cotaţiilor practicate de societăţile bancare autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară. Lista nu implică obligativitatea utilizării cursurilor valutelor și aurului în tranzacții efective de schimb valutar și înregistrări contabile, a precizat BNR.

Articolul BNR: Euro scade. Aurul și dolarul american au fost cotate în creștere. Curs valutar 2 iulie apare prima dată în Mediafax.

Musk vrea să-și facă partid: America Party, alternativa pentru 80% dintre americani

Mediafax

 

Elon Musk ia în calcul formarea unui nou partid politic drept reacție la susținerea republicană a reducerilor de taxe și cheltuieli propuse de Donald Trump. Miliardarul a repostat pe X rezultatele unui sondaj informal din luna iunie, în care întreba dacă este nevoie de un partid care să reprezinte cu adevărat majoritatea moderată a americanilor, „cei 80% din mijloc”. El a avertizat că dacă „această lege nebunească a cheltuielilor” va fi adoptată, ar putea lansa America Party, noul său partid, care ar deveni astfel realitate, potrivit AP News.

Aflat în conflict cu Trump de ceva vreme, Musk susține că țara are nevoie urgentă de „o alternativă la unipartidul Democrat–Republican, astfel încât oamenii să aibă o voce reală.” Pentru a da greutate propriei inițiative, numele ales de Musk noului partid anunțat, America Party, pare inspirat din retorica America First, asociată exact cu Trump.

Musk poate influența alegerile viitoare și fără să aibă un partid

Tentativele recente ale miliardarului de a înființa un partid național care să rivalizeze direct cu marile formațiuni existente au eșuat în a mobiliza un sprijin larg. Totuși, chiar și fără o structură oficială, influența financiară a lui Musk poate juca un rol important în alegerile viitoare, dacă va alege să susțină candidați independenți sau opozanți interni prin intermediul propriului comitet politic de acțiune (PAC), un instrument financiar și politic prin care el poate influența alegerile, fără să fie candidat.

Legea lui Trump afectează interesele Tesla

Musk, CEO-ul Tesla și SpaceX, a fost în trecut un susținător important al lui Trump, investind peste 250 de milioane de dolari în campania acestuia din 2024, prin intermediul America PAC. Relația dintre cei doi s-a deteriorat însă grav în ultima lună, culminând cu mai multe schimburi publice de replici virulente: Trump a amenințat că va lovi în interesele de afaceri ale lui Musk, iar acesta a cerut public destituirea fostului președinte. În centrul conflictului se află proiectul de lege promovat de Trump, pe care Musk l-a calificat drept o „abominație dezgustătoare” și o „sinucidere politică” pentru republicani.

Proiectul de lege „One Big Beautiful Bill Act”, susținut de Trump, propune eliminarea rapidă a creditelor fiscale federale pentru vehicule electrice și pentru autoturismele noi, uzate și comerciale, până la 30 septembrie 2025. Eliminarea unor stimulente fiscale pentru energia verde și vehiculele electrice este o măsură care afectează direct interesele Tesla.

Războiul Musk-Trump: rufele murdare nu se spală în familie

Criticând Partidul Republican pentru sprijinul oferit legii, Musk l-a numit ironic „Partidul porcușorului Porky!!” și a transmis că va oferi sprijin altor candidați din Partidul Republican care se vor înscrie în cursa electorală pentru a-l înlocui pe actualul congresman în funcție. Într-o postare separată, miliardarul a confirmat sprijinul pentru reprezentantul Thomas Massie, un adversar vocal al legii, spunându-i „Ești minunat!” după ce acesta a redistribuit o știre despre  susținerea lui Musk.

Donald Trump nu a rămas fără reacție. Cum războiul dintre cei doi se poartă pe rețelele sociale, președintele SUA a postat, la rândul său, o declarație potrivit căreia Musk cunoștea opoziția sa față de „mandatul EV”, pe care Trump îl percepe drept o intervenție guvernamentală excesivă care afectează economia tradițională a energiei și impune costuri suplimentare industriei auto. Mandatul EV face parte din strategiile guvernamentale pentru reducerea emisiilor de carbon și combaterea schimbărilor climatice.

DOGE poate fi un bumerang pentru Musk

Fără subvențiile guvernamentale, Musk „probabil ar trebui să închidă afacerea și să se întoarcă acasă, în Africa de Sud”, a scris Trump, sugerând sarcastic că „Poate ar trebui să punem DOGE să arunce o privire atentă asupra acestui lucru? Mulți bani de economisit!!!”

DOGE, Departamentul pentru Eficiența Guvernului, a fost creat în ianuarie 2025, sub ordin executiv, după o discuție între Trump și Musk. Scopul său declarat este reducerea birocrației federale, iar Musk a fost asociat public cu acest proiect, pentru imagine și influență.

Întrebat de un reporter dacă ar lua în calcul deportarea lui Musk, marți, Trump a răspuns: „Nu știu, adică, va trebui să ne gândim la asta”, completând că „Poate că va trebui să-l trimitem pe DOGE după Elon. Știți ce este DOGE. Este monstrul care s-ar putea să fie nevoit să se întoarcă și să-l mănânce pe Elon.”

Tensiunile dintre cei doi par să anunțe o ruptură definitivă, cu implicații majore pentru peisajul politic american, mai ales dacă Musk decide să-și folosească resursele pentru a înființa un nou partid care să concureze cu blocul tradițional democrat–republican.

 

Articolul Musk vrea să-și facă partid: America Party, alternativa pentru 80% dintre americani apare prima dată în Mediafax.