Mediafax

Ministrul Economiei, Radu Miruță recunoaște că ministerul pe care îl conduce, de foarte puțină vreme, este unul în care șefii câștigă foarte mulți bani.

În companiile de stat din subordine se încasează salarii de zeci de mii de lei lunar. Un exemplu în acest sens este cel al directorului SALROM, companie de stat care administrează și exploatează resursele de sare ale țării.

„Ministerul Economiei este acel minister cu foarte multe companii de stat. Cu foarte multe sinecuri. A doua sau a treia zi, după ce s-a întâmplat tragedia de la Praid, când întreaga Românie era un pic și îngrijorată, erau acolo forțe ale statului român care încercau să limiteze impactul. Directorului SALROM i s-a mărit salariul. 38.000 de lei de la 32.000. Pe 28 mai 2025. Adunarea Generală a Acționarilor a decis mărirea acestei indemnizații. Doar bucata fixă, că mai au și o bucată variabilă”, a spus la B1 ministrul Miruță.

Acesta a dat și alte exemple de salarii mari în companiile de stat, precum Cuprumin, Ictrans, Institutul de Cercetări în Transporturi. „50.000 de lei pe lună, sumă fixă. Mai au o componentă variabilă, care crește. E drept asta? Nu e drept”, a spus Radu Miruță.

Articolul Ministrul Economiei: A doua zi, după tragedia de la Praid, directorului SALROM i s-a mărit salariul apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a caterisit pe fostul episcop de Huși, Corneliu Bârlădeanu, pe numele de mirean, Corneliu Onilă. Caterisirea este cea mai gravă pedeapsă din viața Bisericii.

Fostul episcop al Hușilor a fost condamnat la 8 ani de închisoare pentru abuzuri sexuale asupra elevilor de la seminarul din Huși.

Decizia a fost luată în ședința de lucru a Sfântului Sinod din 1-2 iulie. „A aprobat caterisirea prin readucerea la statutul de monah a fostului episcop de Huși, Corneliu Onilă, în prezent, acesta fiind monah penitent în Penitenciarul Bacău”, se arată în comunicatul Patriarhiei.

Context

În 30 aprilie, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat decizia de condamnare a fostului episcop. Aceasta a respins apelul lui Onilă și a menținut decizia de fond a instanței, Curtea de Apel Galați.

În aceeași zi, fostul episcop a fost închis la Penitenciarul Bacău.

Reamintim că, după izbucnirea scandalului, Onilă s-a retras la Mânăstirea Văratec.

Cum s-a aflat de scandalul de abuzuri comise de Onilă

În același dosar a mai fost condamnat și fostul arhimandrit al episcopiei Hușilor, Sebastian Jitaru.

Acesta a fost adus în Penitenciarul din Bacău în aceeași zi cu Onilă. El a fost condamnat la 14 ani și 2 luni de închisoare.

Scandalul de abuz sexual a ieșit la suprafață după ce Jitaru l-a șantajat pe Onilă pentru o funcție mai mare, amenințându-l cu poze și filmulețe care relevau abuzurile lui Onilă.

Onilă nu a cedat șantajului arhimandritului și l-a reclamat la poliție.

Pe lângă pedeapsa privativă de libertate, cei doi, împreună cu Episcopia Hușilor trebuie să plătească daune uriașe victimelor, foști elevi de seminar.

Ce este caterisirea

Caterisirea este cea mai severă formă de pedeapsă bisericească. Prin caterisire, preotul este exclus definitiv din rândul clerului și își pierde drepturile sacerdotale (nu mai poate sluji, nu mai poartă haine clericale).

Caterisirea se aplică pentru cazuri foarte grave, cum ar fi: abaterile morale, încălcarea canoanelor, erezia sau neascultarea față de superiorii ierarhici.

Termenul „caterisire” vine din grecescul „kathairesis”, care înseamnă „înlăturare.

Caterisirea este echivalentă unei destituiri, în termeni laici, dar are o importantă componentă spirituală.

Articolul De la episcop la monah penitent. Fostul episcop al Hușilor a fost caterisit din Biserica Ortodoxă Română apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Sfândul Sinod afirmă că Asociația Religioasă „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina” îndeplinește condițiile prevăzute de legislația în vigoare.

Reacția a fost consemnată în cadrul ședinței de lucru a Sfântului Sinod, desfășurată în zilele de 1–2 iulie, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub președinția Patriarhului Daniel.

Sfântul Sinod al BOR „a luat la cunoștință cu mâhnire de refuzul continuat, nejustificat și abuziv al autorităților publice ucrainene de a recunoaște Asociația Religioasă «Biserica Ortodoxă Română din Ucraina», deși aceasta îndeplinește toate condițiile stabilite de legislația ucraineană în vigoare”, se precizează în comunicatul oficial, potrivit Basilica.ro.

În acest context, Sfântul Sinod a aprobat continuarea sprijinirii comunităților ortodoxe române din Ucraina.

Trei organizații religioase românești doresc să se alăture Patriarhiei Române

Hotărârea BOR vine în contextul acutizării problemelor cu care se confruntă comunitățile românești ortodoxe din Ucraina, în special din regiunea Cernăuți.

Reprezentanți ai acestora reclamă că autoritățile ucrainene exercită presiuni și inclusiv amenințări cu mobilizarea pe frontul războiului din Ucraina a preoților și enoriașilor din comunitățile românești care vor să intre sub jurisdicția BOR, scrie Europa Liberă România.

Încă din 28 august 2024, trei organizații religioase românești au depus o cerere de înregistrare oficială a asociației pe care au înființat-o anterior „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina” și care ar permite subordonarea comunităților ortodoxe românești, care își doresc acest lucru, față de Patriarhia BOR, cum s-a întâmplat până la cel de-al Doilea Război Mondial.

Demersul de înființare a asociației respectă și drepturile universale cu privire la libertatea religioasă, dar și legislația ucraineană, subliniază inițiatorii.

Articolul Sfântul Sinod al BOR consideră „nejustificat și abuziv” refuzul Ucrainei de a recunoaște Asociaţia Religioasă „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Atacul a întrerupt pentru câteva ore accesul la email, cursuri şi aplicaţiile de videoconferinţă, conform AP.

În aceeaşi zi, pe mai multe monitoare publice din campus au apărut imagini cu preşedintele Donald Trump zâmbind, deşi universitatea nu confirmă dacă episodul este legat de încălcarea securităţii.

Un purtător de cuvânt al universităţii a descris atacatorul ca fiind un „hacktivist” sofisticat cu motivaţii politice, dar a refuzat să dea detalii despre natura exactă a acestor motivaţii. Universitatea investighează amploarea furtului de date şi promite să informeze comunitatea universitară despre concluzii.

Incidentul survine într-un moment tensionat pentru Columbia, care se află în vizorul administraţiei Trump.

Universitatea riscă să piardă 400 de milioane de dolari în fonduri federale dacă nu reuşeşte să demonstreze că protejează studenţii evrei. Negocierile pentru o înţelegere sunt în curs, iar Columbia a acceptat deja să plaseze departamentul de studii din Orientul Mijlociu sub supraveghere suplimentară şi să revizuiască regulile privind protestele.

Un incident similar a vizat în martie Universitatea din New York, când un hacker a afişat dosare de admitere pentru a protesta împotriva practicilor de admitere ale universităţii.

Articolul Criză la Universitatea Columbia. Atac cibernetic cu miză politică apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene condusă de Ursula von der Leyen

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a notificat miercuri seară liderii grupurilor politice din legislativul UE cu privire la moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene. Inițiativa vizează acuze grave: lipsă de transparență și abuzuri în gestionarea pandemiei de COVID-19.

Pentru a fi dezbătută și votată în sesiunea plenară de săptămâna viitoare de la Strasbourg, moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene a avut nevoie de sprijinul a cel puțin 72 de eurodeputați, adică o zecime din totalul membrilor Parlamentului.

Ursula von der Leyen, confruntată cu o moțiune de cenzură fără șanse reale de reușită

Dacă moțiunea trece, întregul executiv european – președintele și cei 26 de comisari – va fi obligat să demisioneze în bloc. Totuși, sursele europene estimează că un asemenea deznodământ este improbabil. Pentru a fi adoptată, moțiunea are nevoie de o majoritate calificată: două treimi din voturile exprimate și majoritatea celor 720 de membri ai Parlamentului European.

Această moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene condusă de Ursula von der Leyen scoate la iveală tensiunile tot mai vizibile dintre instituțiile UE și nemulțumirile legate de politicile aplicate în perioada crizei sanitare.

Articolul Moţiunea de cenzură împotriva Comisiei Von der Leyen ajunge la vot în plenul PE. Ce se decide săptămâna viitoare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conferința de presă în care premierul Ilie Bolojan a anunțat pachetul de măsuri, prezentat pe surse de Mediafax încă de dimineață, a adus o reacție negativă pe bursa națională. Este cea mai mare scădere de la data de 5 mai în ședința ce a urmat rezultatului surpriză din primul tur al alegerilor prezidețiale.

Indicele a închis şedinţa la 18.528 de puncte, arată datele bvb.ro.

Premierul Bolojan a anunţat printre altele majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16% din 2026 şi introducerea unui impozit pe profiturile bancare – pe care a promis că îl va detalia în perioada următoare.

Acţiunile Băncii Transilvania au pierdut 3% pe tranzacţii de 28 mil. lei. Banca a ajuns la o capitalizare de aproximativ 28,2 mld. lei. Pe locul doi la lichiditate s-a poziţionat Petrom cu 14 mil. lei şi o scădere de 1,25% a preţului acţiunilor. Podiumul a fost completat de Hidroelectrica (7,8 mil. lei) şi o scădere de 1%. Cel mai abrupt declin a fost al BRD, minus 3,5%, arată datele bvb.ro.

Premierul a anunțat și noi accize

În vederea situaţiei economice cu care se confruntă statul român, prim-ministrul Ilie Bolojan a anunţat o serie de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar „O măsură de creştere a veniturilor este cea de creştere a accizelor. E o creştere de bază de 10% care se propune pentru băuturile alcoolice, pentru combustibil şi ţigări”.

Despre accizele la combustibil, Bolojan a adăugat „La combustibil, la motorină, va funcţiona o schemă de restituire parţială a acestei creşteri către companiile care asigură transportul în România, în aşa fel încât acest şoc să fie parţial atenuat”.

Cum explică specialiștii scăderile de azi

“Posibil să fie vorba de marcări de profituri, pe fondul măsurilor fiscale care ar urma să fie adoptate de guvern”, comentează un broker pentru ZF. Tranzacţiile pe segmentul de acţiuni au fost de 73 mil. lei, peste media ultimelor zile.​

Articolul Taxele lui Bolojan lovesc bursa. Bursa de la București înregistrează cea mai mare cădere de la alegerile prezidețiale după conferința premierului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Creșterea va viza pensiile mai mari de 3000 de lei.

„Un element important este este creșterea numărului de contributori la Casa Națională de Sănătate. Avem puțin peste 6 milioane de contributori și avem peste 16 milioane de beneficiari. Și, practic, nu avem cum, cu acest dezechilibru total, să asigurăm salarizare bună în sănătate, condiții foarte bune pentru pacienți, investiții importante”, a anunțat Ilie Bolojan în conferința de presă de la Palatul Victoria.

Măsurile anunțate de Bolojan sunt „aplicarea contribuției de asigurări sociale de sănătate la pensiile mari de peste 3000 de lei și eliminarea unor excepții în așa fel încât să creștem numărul de contribuabili de la puțin peste 6 milioane la peste 8 milioane de contribuabili și măcar jumătate, nu o treime din beneficiari, să contribuie la acest lucru”.

Contribuții de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensiile de peste 3.000 de lei

Aproape 2.000.000 de pensionari vor plăti CASS după ce pragul de la care se plătesc contribuții la asigurările sociale de sănătate a fost stabilit la 3.000 de lei.

„Ca să fac un calcul simplu pentru o pensie, înseamnă că la o pensie de 4000 de lei se va plăti 10% pe diferența dintre 4000 și 3000. Deci 10% pe 1000, adică 100 de lei”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

Cum se va calcula taxa CASS de 10% pentru pensiile de peste 3.000 de lei

Concret, noua măsură prevede aplicarea unui impozit de 10% asupra sumei care depășește pragul de 3000 de lei.

De exemplu, un pensionar care încasează lunar 3500 de lei va plăti o contribuție de 50 de lei, corespunzătoare procentului aplicat la diferența de 500 de lei.

În cazul unei pensii de 5000 de lei, suma impozabilă urcă la 2000 de lei, iar contribuția ajunge la 200 de lei.

Cei cu pensii de 7000 de lei vor achita 400 de lei pe lună către sistemul de sănătate.

Pentru o pensie de 10.000 de lei, diferența față de plafonul de 3.000 de lei este de 7.000 de lei, ceea ce înseamnă o contribuție lunară de 700 de lei.

În cazul celei mai mari pensii contributive din România, de 108.627 de lei brut pe lună — contribuția la sănătate este una uriașă: 10% din 105.627 de lei (diferența față de pragul de 3.000), adică 10.562,7 lei plătiți lunar sub formă de CASS.

Articolul Atenție, pensionari! Cât veți plăti la stat după noile măsuri fiscale anunțate de Guvernul Bolojan apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Ziua Independenţei nu este doar o celebrare a istoriei Statelor Unite ale Americii, ci şi un simbol al valorilor democratice pe care le împărtăşim cu toţii. România şi Statele Unite sunt legate printr-un parteneriat strategic solid, bazat pe încredere, respect şi obiective comune. În vremuri complicate, valorile şi parteneriatele adevărate contează mai mult ca oricând. Suntem recunoscători pentru sprijinul constant al Statelor Unite din acest punct de vedere”, a spus Bolojan.

Premierul a afirmat că America „ne-a arătat, generaţie după generaţie, că oricât de grele ar fi vremurile, curajul, munca onestă şi credinţa în libertate deschid întotdeauna drumurile. Pentru o ţară ca România, aflată azi într-un moment de decizii complexe pentru viitorul ei, acest exemplu înseamnă mult”, a spus premierul.

Articolul Bolojan la recepţia SUA: Curajul şi credinţa în libertate deschid întotdeauna drumurile apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„În numele meu şi al tuturor românilor, îmi face o deosebită plăcere să urez „La mulţi ani!” Statelor Unite ale Americii şi prieteniei româno-americane! În acest an, aniversăm 145 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între ţările noastre şi 28 de ani de când acestea au fost ridicate la nivel de Parteneriat Strategic. Această relaţie specială cu Statele Unite rămâne unul din principalii piloni ai politicii noastre externe. Statele Unite sunt cel mai important aliat şi un partener strategic vital al României. România şi Statele Unite au mai multe domenii de cooperare consolidată, iar nucleul Parteneriatului nostru rămâne angajamentul comun pentru securitatea şi prosperitatea comunităţii noastre euroatlantice”, a spus Dan.

Prezenţa trupelor americane în România, alături de trupe Aliate, este dovada vizibilă a acestui angajament din partea Statelor Unite, pentru care ţara noastră şi toţi cetăţenii sunt profund recunoscători, adaugă preşedintele.

„Avem proiecte comune majore în derulare, de la consolidarea apărării antiaeriene la producţia de drone şi muniţie. Acestea reprezintă mai mult decât echipamente şi sisteme, sunt o demonstraţie tangibilă a angajamentului comun pentru apărarea colectivă şi stabilitatea regională. Suntem conştienţi că securitatea naţională trebuie să pornească de la propriile noastre acţiuni şi contribuţii. Ca atare, vom continua dezvoltarea capacităţilor naţionale de apărare şi dezvoltarea infrastructurii strategice, care să permită desfăşurarea, tranzitul, staţionarea şi găzduirea forţelor Statelor Unite şi ale altor state Aliate pe teritoriul naţional. Poziţia geostrategică a României, la Marea Neagră şi în imediata vecinătate a războiului din Ucraina, ne determină să conştientizăm şi mai acut necesitatea investiţiilor pentru securitatea cetăţenilor noştri. La Summitul NATO de săptămâna trecută, Alianţa a dat un semnal clar privind angajamentul reînnoit pentru o politică de apărare şi descurajare adaptată contextului în care ne găsim. România a susţinut abordarea Preşedintelui Trump privind necesitatea creşterii rolului şi a contribuţiei aliaţilor europeni la securitatea euroatlantică comună. Acţiunea noastră comună cu Statele Unite în sprijinul Ucrainei, al Republicii Moldova şi al tuturor partenerilor vulnerabili din regiunea Mării Negre contribuie la întărirea securităţii regionale şi transatlantice, precum şi la întărirea securităţii României”, a declarat Nicuşor Dan.

Preşedintele susţine că, într-o lume în care competiţia strategică se intensifică, relaţiile dezvoltate şi testate în timp, parteneriatele bazate pe încredere şi valori comune, cum este Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite, sunt mai importante ca oricând: „Proiectele comune româno-americane în domeniul energiei nucleare reprezintă un exemplu grăitor al eficienţei acestui Parteneriat. Sunt sigur că dezvoltarea proiectelor Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, precum şi cel al centralei de la Doiceşti, care va implementa în premieră mondială o soluţie bazată pe tehnologia reactoarelor modulare mici, vor aduce o contribuţie semnificativă la securitatea energetică regională şi europeană. Un alt obiectiv strategic al României este aderarea la OCDE, iar sprijinul Statelor Unite este esenţial în eforturile noastre. Închei reafirmând angajamentul României pentru libertate, democraţie şi pentru o zonă euroatlantică mai puternică, mai sigură şi mai prosperă”.

Articolul Nicuşor Dan: Parteneriatul cu SUA este vital. De la securitate la energie, România merge alături de aliatul său strategic apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Premierul „killer”-ește din nou: un val de măsuri abuzive care ignoră realitatea și dorința cetățenilor. Conferința de presă susținută astăzi, la ora 17:00, de premierul României, Ilie-Gavril Bolojan, marchează un nou episod de dispreț față de nevoile și drepturile oamenilor. Măsurile anunțate nu sunt doar profund greșite, ci autoritare, cinice și complet rupte de realitate. Premierul României continuă să confunde disciplina bugetară cu dictatura administrativă. În loc să vină cu soluții reale, ancorate în nevoile comunității, a ales din nou calea tăierilor oarbe, a austerității mascate și a deciziilor luate fără consultare publică. Această atitudine de <eu știu cel mai bine> a devenit marca aroganței administrative. Fie că e vorba despre restrângerea unor servicii publice, disponibilizări ascunse sub „optimizare” sau alocări bugetare netransparente, toate deciziile prezentate astăzi sunt un atac frontal la adresa fiecărui cetățean, transmite sindicatul.

Conform acestuia,Guvernul Bolojan riscă să transforme modernizarea statului într-un experiment social periculos, cu funcționari demotivați și cetățeni împovărați fiscal: „Statul trebuie să elaboreze și să implementeze o reformă în serviciul oamenilor, nu să ceară sacrificii sociale pentru delapidarea bugetului național cu 65 de miliarde de lei, într-un an electoral. Partidul domniei-sale a fost la guvernare și a fost un complice tăcut la acest dezmăț pe bani publici”.

„Ce este și mai grav, mai trist decât ceea ce ne-a anunțat premierul României este faptul că nimeni nu ne poate răspunde la următoarele întrebări:

– De ce nu vedem reduceri de indemnizații pentru membrii tuturor consiliilor de adminsitrație din companiile/ întreprinderile de stat, naționale sau locale?

– De ce nu vedem în acest pachet masura reducerii numărului de membri din consiliile de adminsitrație din companiile/ întreprinderile de stat, naționale sau locale?

– De ce avem încă pensii speciale?

– De ce nu se respectă rezultatul referendumului național privind numărul de parlamentari?

– De ce nu se reduc indemnizațiile parlamentarilor?

– De ce la Guvernul României un demnitar încă cheltuie lunar între 21.000 lei și 30.000 lei pentru a se deplasa (mașină, șofer, combustibil)?

– De ce unii angajați detașati, transferați, angajați la stat pot cumula pensia cu salariul?

– De ce consideră premierul României că pachetul nostru salarial nu este construit legal și îl diminuează după pofta inimii în timp ce declară public că indemnizațiile pentru judecătorii CCR care se pensionează sunt legale? De ce dubla măsură?

– De ce premierul României nu se atinge de nababii administrației publice care au salarii sau indemnizații lunare astronomice (de exemplu: Traian Preoteasa, Director General CFR Călători.: ~11 000 €, Traian Halalai, Președinte EximBank: ~30 500 €, Marius Dan Șiulescu, Director General Romsilva: ~8 900 €, Bogdan Neacșu, Director General CEC Bank: ~27 000 €, Daniel Istrate, Director STB București: ~12 000 €, Director la Salrom: ~8 750 €, Șefa CNI: ~14 200 € etc.)”, arată sindicatul.

Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului este de părere că România nu are nevoie de dictat, ci de soluții: „România nu mai are nevoie de reforme mimate și de ipocrizie instituționalizată. Adevărata modernizare a statului nu se face cu pumnul în masă și cu o sabie a tăierilor fluturată haotic peste oameni cinstiți, ci cu responsabilitate, echitate și respect pentru contribuabilii și angajații onești. Nicio guvernare nu are legitimitatea morală să ceară sacrificii în timp ce refuză să-și sacrifice propriile privilegii. Atât timp cât luxul din vârful aparatului de stat rămâne neatins, iar cei care au contribuit la dezastrul bugetar sunt protejați, niciun român nu trebuie să accepte aceste măsuri. România nu este o organizație cu acționari invizibili, ci o democrație, iar într-o democrație, guvernul nu impune, ci servește”.

Articolul Sindicatul Guvernului atacă dur măsurile anunțate de Ilie Bolojan: Premierul „killer”-ește din nou apare prima dată în Mediafax.