Mediafax

NATO înființează un nou hub logistic în România, al doilea de acest tip dedicat livrărilor militare către Ucraina, după cel deja operațional din Polonia. Prin punctul de livrare din Polonia sunt expediate lunar aproximativ 18.000 de tone de echipamente militare către Ucraina. Extinderea are loc în contextul în care Alianța își intensifică sprijinul acordat Kievului, urmărind o distribuție mai echilibrată a responsabilităților între membrii săi și reducând dependența de Statele Unite.

Comandamentul pentru Asistență în Securitate și Instruire în Ucraina (NSATU), activ la baza Clay Barracks din Wiesbaden, Germania, coordonează întregul flux de sprijin militar, de la identificarea nevoilor armatei ucrainene și corelarea acestora cu ofertele țărilor donatoare până la livrarea echipamentelor și instruirea militarilor ucraineni, prin intermediul centrelor logistice NATO. La bază lucrează aproximativ 350 de militari din 31 de țări, inclusiv Ucraina, potrivit Reuters.

Ajutorul militar acordat Ucrainei se orientează tot mai mult către consolidarea propriei sale industrii de apărare, cu accent pe producția de drone, un domeniu în care Kievul a demonstrat inovație și eficiență remarcabile. „Acum trebuie să ne schimbăm focalizarea”, a declarat generalul-maior Maik Keller, comandant adjunct al NSATU.

Dronele ucrainene au impresionat NATO. În viitor, aliații ar putea deveni cumpărători

La rândul său, amiralul Keith Blount, adjunctul comandantului Forțelor Aliate din Europa, a subliniat în special utilizarea dronelor în toate mediile, aer, sol, mare și subacvatic, și a remarcat faptul că Ucraina nu doar învață să le folosească, ci și să le fabrice, considerând acest lucru „fascinant”.

Ucraina ar putea livra ea însăși, în viitor, drone militare: „Achizițiile de apărare nu sunt un drum cu sens unic. Dacă ne uităm la drone, cu siguranță există multe lucruri pe care am putea dori să le cumpărăm din Ucraina, deși, deocamdată, cred că au nevoie de toată producția lor pentru uz propriu”, a menționat Keller.

„Misiunea ar putea continua fără SUA”

Deși Statele Unite stabilește comandantul misiunii și aproximativ 9% din personalul NSATU, generalul Keller a declarat că „misiunea ar putea continua fără SUA”, dar „Europa și Canada ar fi supuse unei presiuni majore” în cazul în care ar trebui să compenseze anumite capacități critice, cum ar fi supravegherea prin satelit.

În ceea ce privește nevoile imediate ale Ucrainei, Keller a subliniat importanța sistemelor de apărare aeriană, a muniției și a minelor antitanc, care ar permite apărării să mențină teritoriile fără a fi nevoie de un număr mare de trupe.

Articolul NATO înființează în România un hub pentru livrările militare către Ucraina apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

El precizează, la RFI, că la unele proiecte din Planul Național de Redresare și Reziliență se va renunța, pentru că nu mai au șanse să fie duse la bun sfârșit.

„Vom simplifica major numărul de jaloane și ținte și modul în care sunt scrise”, afirmă demnitarul.

Dragoș Pîslaru spune că reprezentanții Comisiei Europene au cerut României să renunțe la proiectele din PNRR care nu mai au șanse să fie duse la bun sfârșit: „Comisia Europeană și corespondența este… te iei cu mâinile de cap când vezi cât de mult ne-au rugat să scoatem proiectele care nu mai pot fi terminate, să facem ajustările, de anul trecut cel puțin au început mesajele să devină un pic mai incisive: haideți să facem chestiile astea, să lucrăm împreună”.

Discuțiile cu CE pe tema PNRR, relansate

Ministrul precizează că a reușit să relanseze discuțiile cu CE pe tema PNRR: „Când am fost acum la Bruxelles și m-am întâlnit cu Celine Gauer (responsabila CE pentru implementarea PNRR-urilor) și cu echipa sa, am agreat că e o bună bază de plecare, ca să nu pierdem deloc banii europeni și să avem un PNRR revizuit, verde, clean, curat, care să nu-mi mai creeze probleme și acum practic, ce fac este pe partea de împrumuturi, unde nu se știa dacă mai avem spațiu fiscal, dacă ne mai putem permite, să văd ce mai pot recupera din proiectele care cumva fuseseră sugerate că mai bine le lași în pace pentru că-ți creează și riscuri și nici nu ai oricum capacitate de împrumut. Și acum avem aceste discuții și este firesc și am discutat cu CE să nu ne pună în fața unui fapt împlinit. Comisia de fapt nu mai vroia să mai discute cu noi, a spus de un an de zile stăm și vă rugăm, vreți să faceți lucruri, uite, avem o versiune și aia e. Și acum am deschis un pic aceste discuții, astfel încât să am două săptămâni să pot să testez ultimele ipoteze, să am noile asumări și analize de la ministere”.

De asemenea, Pîslaru spune că „după ce s-a făcut pomul de Crăciun, în care s-au pus toate și am beculețe de toate felurile, nimeni nu a avut curajul politic – că discutăm iarăși de curaj și asumare – și nici onestitatea să recunoască faptul că proiectele alea nu se mai pot face și că trebuie date jos”.

Se va renunța la unele proiecte din PNRR?

Întrebat dacă se va renunța la unele proiecte din PNRR, ministrul a răspuns: „Asta deja știm, pentru că nu ai cum să le termini, este ceva care e obiectiv, deci nu este subiectiv, nu e că eu vreau să le dau jos sau Comisia vrea să le dea jos”.

Dragoș Pîslaru anunță o simplificare masivă a PNRR: „Vom face niște lucruri foarte faine. PNRR-ul României era unul dintre cele mai complicate și cu cele mai multe jaloane și ținte și era groaznic de greu de implementat. Vom simplifica major numărul de jaloane și ținte și modul în care sunt scrise”.

El precizează că „noul PNRR, că până la urmă va fi revizuit destul de puternic, va arăta mult mai clar, simplu și să știm cum putem să-l finalizăm”.

Articolul Dragoș Pîslaru a făcut anunțul: PNRR va fi revizuit puternic apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

El s-a adresat parlamentarilor cu privire la rezultatul summitului NATO de săptămâna trecută, când alianța militară a convenit să crească cheltuielile pentru apărare și securitate, potrivit Reuters. „Aliații și-au împărtășit îngrijorarea cu privire la amenințarea crescândă din partea Rusiei”, a spus el.

Crosetto a mai spus că sprijinul intern al Rusiei pentru războiul din Ucraina, început în 2022, pare să fie intact. Fără a cita o sursă pentru datele sale, el a spus că Rusia a pierdut peste un milion de soldați, inclusiv 200.000 în primele șase luni ale acestui an.

„Cu toate acestea, Rusia a reușit să mobilizeze încă 300.000 în șase luni, fără nicio erodare a consensului intern”, a spus el.

Referindu-se la obiectivele stabilite săptămâna trecută de membrii NATO de a crește cheltuielile de apărare și securitate ca procent din PIB, Crosetto a declarat că Italia a făcut deja unele prevederi în buget și nu va deturna resurse din sănătate sau pensii.

Articolul Ministrul italian al Apărării: Rusia, o amenințare militară tot mai mare pentru membrii NATO în decurs de 5 ani apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Legislația extinsă, care ar putea defini al doilea mandat al lui Trump, a trecut printr-un vot procedural cheie după ora locală 03:00 (07:00 GMT), transmite BBC.

Proiectul de lege al lui Trump s-a confruntat nu numai cu opoziția democraților, ci și cu o mână de republicani care critică impactul său potențial asupra finanțelor naționale, asistenței medicale și altor probleme. Proiectul de lege a fost adoptat în Senat la începutul acestei săptămâni, într-o altă sesiune nocturnă. Trump a stabilit termenul limită de vineri pentru ca o versiune finală să-i ajungă spre aprobare.

Ambele camere ale Congresului sunt controlate de republicanii lui Trump, dar în cadrul partidului, mai multe facțiuni se luptă pentru politici cheie din legislația lungă.

Articolul Donald Trump face presiuni pentru mega-proiectul privind impozitele și cheltuielile apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Modificările recente aduse sistemului de burse pentru elevi și studenți, prin recalcularea valorii acestora și restrângerea categoriilor de beneficiari, au fost luate fără o viziune educațională clară și fără consultare reală cu mediul academic – atrage atenția rectorul Universității Politehnica Timișoara, Florin Drăgan, într-un comunicat de presă.

„Statul român a luat decizii, atât când a crescut bursele, cât și acum, când le scade, exclusiv din rațiuni financiare. Nu există un obiectiv educațional în spatele acestor mișcări. Nu poți obține rezultate în educație doar printr-o gândire contabilă. În lipsa unei direcții clare, riscăm să afectăm grav dezvoltarea resursei umane de care vom avea nevoie în viitor. Am aflat cât erau costurile în trecut cu bursele, am aflat care este bugetul acum pentru burse, însă nu am aflat ce se dorește de la educație, odată cu noul sistem de burse”, a declarat Florin Drăgan, rectorul UPT.

Drăgan spune că la examenul de Bacalaureat din acest an s-au înscris puțin peste 94.000 de elevi de clasa a XII-a, din promoția curentă, în timp ce în urmă cu 12 ani au început clasa I peste 150.000 de elevi. Diferența dramatică reflectă nu doar declinul demografic, ci și un abandon școlar constant, care nu a putut fi prevenit prin politicile publice din ultimul deceniu.

Florin Drăgan subliniază că bursele reprezintă mai mult decât un ajutor financiar. Acestea pot reduce abandonul școlar și pot încuraja prezența activă la cursuri, mai ales dacă sunt corelate cu rezultate școlare și criterii de eligibilitate clare. În opinia sa, măsurile anunțate transmit un mesaj contradictoriu și lipsit de coerență.

„Un sistem de burse bine gândit, în special în domeniul tehnic, ar putea face educația mai atractivă și ar produce efecte pozitive în economie. În lipsa acestui sprijin, pierderile pot fi majore și pe termen lung. Ni se transmite că 30% dintre elevi și studenți nu pot fi considerați merituoși, dar se elimină inclusiv bursele pentru olimpici sau cele tehnologice. Aici nu mai vorbim despre selecție riguroasă sau despre stimularea performanței, ci pur și simplu despre tăierea unui sprijin esențial, indiferent de impactul său educațional sau social. De altfel, chiar din datele Ministerului Educației și Cercetării putem observa o scădere a abandonului doar în învățământul profesional, adică domeniul care a fost sprijinit cel mai mult în ultimii ani, atât de companii, cât și de stat”, a continuat rectorul Florin Drăgan.

Florin Drăgan consideră că, într-un context în care România are nevoie de ajustări bugetare, măsurile ar fi trebuit direcționate către acele sectoare din sistemul public unde s-au acumulat dezechilibre salariale și privilegii evidente, nu către domenii-cheie precum educația.

În opinia sa, universitățile, școlile și elevii nu trebuie să plătească prețul unor politici salariale dezechilibrate din alte sectoare ale administrației publice.

„Mă așteptam ca soluțiile să vină printr-o reformă reală, curajoasă, care să vizeze zonele unde, sub diferite forme de autonomie sau reglementări proprii, s-au creat venituri salariale de stat ce depășesc cu mult nivelul președintelui României. Acolo ar fi trebuit intervenit prima dată, cu măsuri de echilibrare, inclusiv cu supraimpozitare sau plafonări. În schimb, am ales să tăiem exact din zona care generează resursă umană pentru toate celelalte domenii: educația. Este o alegere comodă, dar care va avea efecte negative greu de reparat în următorii ani”, a declarat Florin Drăgan, rectorul UPT.

Rectorul subliniază că investițiile în educație sunt singura formă sustenabilă de dezvoltare economică și socială pe termen lung. Tăierile operate acum, fără o viziune și fără criterii clare, nu doar că descurajează performanța, dar compromit capacitatea României de a pregăti viitorii specialiști, într-un moment în care toate prognozele indică un deficit tot mai mare de forță de muncă calificată.

Articolul Rectorul UPT: Deciziile de creștere, iar acum de scădere a burselor, luate fără obiectiv educațional apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Această schimbare vine în întâmpinarea nevoilor clienților noștri, oferindu-le acces la o gamă mult mai largă de produse, cu o profunzime și diversitate unice la nivel european.

Catalogul digital aduce un plus de 5.000 de repere față de varianta tipărită și permite actualizarea constantă a ofertei, eliminând riscurile asociate unui catalog tipărit, cum ar fi produsele învechite din cauza insolvențelor, discontinuităților de producție sau reconfigurărilor tehnologice.

Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21077

Articolul Unior Tepid trece la catalogul digital – o evoluție esențială pentru piața sculelor profesionale apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform BBC, Coreea de Sud a adoptat joi un pachet de modificări legislative menite să limiteze drastic posibilitatea impunerii legii marțiale, ca reacție la criza constituțională declanșată de fostul președinte Yoon Suk Yeol.

Potrivit noilor reguli, nicio autoritate militară sau de poliție nu va mai putea împiedica accesul parlamentarilor în Adunarea Națională, iar intrarea forțelor de ordine în Parlament este interzisă fără acordul explicit al președintelui forului legislativ.

Măsurile au fost adoptate în contextul evenimentelor din 3 decembrie 2024, când Yoon a decretat legea marțială invocând amenințări „anti-statale”, fără a furniza dovezi clare.

În acea seară, trupele militare au fost desfășurate în fața Parlamentului, iar unii deputați au fost nevoiți să escaladeze zidurile clădirii pentru a anula ordinul.

Criza a provocat șocuri majore într-o țară cu o istorie dureroasă a dictaturilor militare.

Yoon a fost ulterior demis, arestat și pus sub acuzare pentru insurecție, iar mai mulți oficiali din administrația sa au fost înlăturați și anchetați.

După luni de instabilitate, alegerile anticipate din iunie l-au adus la putere pe liderul opoziției, Lee Jae Myung.

Acesta a declarat joi, la 30 de zile de la preluarea mandatului, că noua administrație va promova o politică de dialog cu Coreea de Nord, marcând o ruptură de abordarea dură adoptată de predecesorul său.

Articolul Coreea de Sud modifică legea marțială după criza politică cauzată de fostul președinte Yoon apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

INSCOP a realizat un sondaj în rândul românilor privind încrederea în instituțiile statului. Datele colectate au arătat că 63% din respondenți au încredere în Armată, aceasta fiind și entitatea în care românii au cea mai mare încredere. Armata este urmată de Biserică (57,7%) și Academia Română (46,8%).

În instituția Primăriei au încredere 38,9% dintre cei intervievați, iar în Președinție – 34,8%. În Presă, 26,9% dintre români au declarat că au încredere, iar la coada clasamentului se află Guvernul și Parlamentul, cu 20,4%, respectiv 14,5%.

În Armată, cea mai mare încredere o au votanții PSD și PNL, cu 77% în ambele cazuri.

Datele sondajului au mai arătat că în Biserică au încredere în mod special votanții AUR și tinerii cu vârste până în 30 de ani.

În instituția Primăriei au încredere mai ales votanții PSD, PNL și USR, în rândul persoanelor cu vârste de 18-44 de ani.

Încrederea în Președinție, Guvern și Parlament

În Președinție, cea mai mare încredere o au votanții USR (73,9%), tinerii cu vârste până în 30 de ani, persoanele cu studii superioare și cele din urbanul mare. Cei care au cea mai mică încredere sunt votanții AUR, doar 10,9% dintre aceștia afirmând că au încredere.

În Guvern au încredere mai ales votanții PSD, PNL și USR, tinerii cu vârste sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare și angajații la stat.

Votanții PSD, PNL și USR, dar și tinerii sub 30 de ani au încredere în Parlament într-o proporție mai mare decât restul populației.

Datele au fost colectate prin intermediul chestionarului în perioada 20-26 iunie 2025, pe un eșantion stratificat de 1.150 de persoane, prin metoda CATI (interviuri telefonice). În sondaj au participat persoanele din toate categoriile socio-demografice, cu vârsta de peste 18 ani, datele rezultate având un grad de încredere de 95%.

Articolul Sondaj INSCOP: Românii au cea mai mare încredere în Armată / Câtă încredere au în Guvern și Parlament apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Noul centru medical va deveni unul dintre cele mai performante din România, fiind dedicat tratării tumorilor prin tehnologii de ultimă generație. Proiectul a fost demarat în 2022, a primit toate avizele și autorizațiile, iar lucrările încep joi, cu un termen de execuție de trei ani.

„Este un pas esențial pentru modernizarea sistemului medical. Centrul nu va trata doar afecțiuni neurochirurgicale, ci și o gamă largă de patologii oncologice”, a declarat ministrul Rogobete, prezent la lansare.

Dr. Florin Bica, purtătorul de cuvânt al Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” din București, a anunțat că unitatea va fi dotată cu aparatură de radiochirurgie stereotactică de tip CyberKnife, unică în Sud-Estul Europei. Tehnologia permite tratamente cu precizie extremă, fără intervenție chirurgicală, inclusiv pentru tumori localizate în organe mobile precum plămânul sau prostata.

„CyberKnife este complet robotizat și urmărește în timp real poziția tumorii cu ajutorul unui sistem de tip CT. Putem trata leziuni cerebrale, spinale și din alte organe, cu o doză precisă de radiații și cu risc minim pentru țesuturile sănătoase”, a explicat dr. Fery Stoica.

Managerul unității medicale, Andi Nodiț, a precizat că noua clădire va avea 10.000 mp construiți și va găzdui inclusiv secția de recuperare, ceea ce va permite extinderea altor specialități medicale în spital.

Articolul Rogobete anunță începerea lucrărilor la un nou centru oncologic la Spitalul „Bagdasar-Arseni” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul a adăugat că salariul directorului Salrom a fost majorat cu 6.000 de lei după incident. El a mai spus că „va fi o vină partajată între entitățile menționate de raportul Corpului de Control al prim-ministrului, Apele Române, Salrom, ANRM, probabil Conversmin, Ministerul Economiei. Urmează să fie partajată proporția acestui prejudiciu în etapa următoare”.

„Responsabilitatea asta este împărțită. S-a desconsiderat acest risc pur și simplu. Cei care aveau obligația să aibă grijă de zăcământul de acolo, au ajuns, după conducerea acestei companii, au ajuns ca produsul pe care vor să îl protejeze să dispară. Este afectat ireversibil zăcământul de acolo”, a declarat ministrul.

El a adăugat că „în Consiliul de Administrație ale statului român se ascunde detaliul diavolului, zic în continuare același lucru, și o să vedeți în zilele următoare. Sunt consilii de administrație ale căror director câștigă peste 50.000 de lei pe lună”.

„Sunt lucruri care, din punctul meu de vedere, sunt inacceptabile pentru că nu vorbim de niște criterii de performanță relevante acolo, ci vorbim adesea despre un loc cald pentru care cineva să primească această sumă de bani. Știu că s-ar dori mai repede să se rezolve aceste lucruri, și eu îmi doresc acest lucru, însă ca ministru pot să lucrez cu legea existentă până când ea va fi schimbată și voi propune și schimbarea ei”, a subliniat Miruță.

Articolul Dezastrul de la Praid. Radu Miruță, ministrul Economiei: Este afectat ireversibil zăcământul de acolo apare prima dată în Mediafax.