Premierul Ilie Bolojan a declarat sâmbătă seară că autoritățile lucrează intens pentru organizarea unor noi curse care să permită românilor din Orientul Mijlociu să revină în țară în siguranță.

El a precizat că la începutul săptămânii viitoare sunt planificate două zboruri prin Oman, iar Emiratele Arabe Unite au confirmat creșterea numărului de curse comerciale către București, în funcție de condițiile de securitate.

Totodată, premierul român a declarat că echipele de asistență consulară au fost suplimentate.

„Înţeleg nerăbdarea şi îngrijorarea celor care doresc să revină în ţară, precum şi neliniştea familiilor lor. Facem tot ce este posibil pentru ca românii să ajungă acasă în siguranţă, cât mai curând”, a transmis Ilie Bolojan, sâmbătă, pe pagina sa de Facebook.

Premierul a explicat că Guvernul României tratează, în această perioadă, cu prioritate situația cetățenilor rămași în zonele de conflict din Orientul Mijlociu.

„Până în acest moment, prin zboruri de repatriere asistată şi prin Mecanismul European de Protecţie Civilă, au fost aduşi în ţară peste 1000 de cetăţeni români. Pe măsură ce situaţia de securitate permite, organizăm noi acţiuni pentru evacuarea celor aflaţi în zonele afectate. Sunt în pregătire operaţională avansată alte zboruri în următoarele zile, fie în cooperare europeană, fie zboruri charter de repatriere asistată, contra cost. La începutul săptămânii viitoare sunt programate două curse prin Oman”, a adăugat Ilie Bolojan.

El a spus că România continuă colaborarea cu celelalte state membre ale Uniunii Europene pentru a facilita îmbarcarea cetățenilor români pe zborurile organizate de acestea.

„Zborurile de evacuare susţinute din bugetul public şi din fonduri europene, destinate în special categoriilor vulnerabile, pot acoperi doar o parte din nevoia totală de repatriere. De aceea, lucrăm şi pentru sporirea numărului de curse comerciale sigure prin care cetăţenii să poată reveni în ţară”, a precizat Bolojan.

Premierul a explicat, de asemenea, că autoritățile din Emiratele Arabe Unite au confirmat că, începând de săptămâna viitoare, vor crește numărul de zboruri comerciale zilnice către București, în funcție de condițiile de securitate.

În paralel, au fost introduse cereri pentru culoare de zbor pe aeroportul din Dubai, pentru companiile care au transportat turiști români prin agenții de turism.

„Echipele de asistenţă consulară au fost suplimentate. Mulţumesc Ministerului Afacerilor Externe, personalului consular, ambasadelor şi tuturor celor implicaţi în sprijinirea şi repatrierea românilor. Înţeleg nerăbdarea şi îngrijorarea celor care doresc să revină în ţară, precum şi neliniştea familiilor lor. Facem tot ce este posibil pentru ca românii să ajungă acasă în siguranţă, cât mai curând şi în condiţii sigure”, a declarat Ilie Bolojan.

Primarul Bucureștiului, Ciprian Ciucu, a scris sâmbătă seară pe pagina sa de Facebook despre starea actuală a orașului, făcând o serie de observații critice referitor la degradarea continuă a Capitalei.

„Dezordine, degradare, delăsare, nepăsare peste care un strat subțire de inițiativă privată a deschis niște localuri de calitate și se încapațânează să țină țesutul urban în viață”, a scris Ciprian Ciucu.

Primarul a descris în postarea sa situația gravă a clădirilor abandonate și vandalizate, „mobilierul urban pestriț, vechi, ruginit și vandalizat”, și a declarat că cetățenii care vor să iasă din casă „se strecoară printre râuri de mașini care băltesc la bordură și peste tot”.

Ciucu a făcut și câteva precizări referitoare la responsabilitățile administrației, iar apoi a criticat lipsa lor de implicare în îmbunătățirea calității orașului: „Autoritatea publică, anemică. Poliția locală, inexistentă.”

„O să am de lucru! Pare sisific, dar mă știți, sunt determinat.”, a scris el.

În ultimele zile, Ciprian Ciucu afirmă că a ieșit personal pe teren împreună cu directorii și funcționarii primăriei, implicând și poliția locală, administrația străzilor, urbanismul și arhitecți independenți.

Pe baza acestei evaluări făcute, primarul a luat „decizii pentru reparații, mici proiecte de pietonalizare, punctuale, refacerea spațiului verde și a unor trotuare” și a evaluat proiecte mai mari din Planul Urban de Mobilitate, anunțând că strada Brezoianu va fi prioritară.

În paralel, Ciucu precizat că „terasele cu construcții ilegale vor dispărea în timp, în timp ce vom ușura închirierea spațiului public pentru mese și scaunele restaurantelor și cafenelelor”.

„Sunt multe de făcut! Vom aborda zonă cu zonă, incremental. Eu vă promit multă muncă și determinare. Dumneavoastră doar să aveți încredere și răbdare să punem orașul la punct!”, a scris Ciucu.

Partida a fost marcată de un gol rapid și de o intensitate ridicată, ambele echipe luptând pentru poziții importante înainte de play-out.

Unicul gol al meciului a venit încă din secunda 70. Dulca a centrat precis în fața porții, portarul gazdelor, Anestis, nu a reușit să intervină, iar Rafinha a marcat, aducând victoria echipei Petrolul Ploiești. În minutul 28, Chică-Roșă a trimis mingea în poarta gazdelor, însă reușita a fost anulată pentru ofsaid.

Această victorie aduce Petrolul Ploiești la egalitate de puncte cu Csikszereda, ambele echipe acumulând câte 32 de puncte și pregătindu-se pentru play-out cu câte 16 puncte fiecare. De partea cealaltă, FC Botoșani rămâne cu 42 de puncte, ocupând locul 9 în clasament, și va intra în play-out cu 21 de puncte.

Meciul a fost unul cu ritm alert și momente tensionate, Petrolul Ploiești demonstrând eficiență și concentrare în fața porții adverse. Victoria din deplasare consolidează moralul echipei înainte de startul play-out-ului, oferind șanse reale de a evita retrogradarea.

Adunarea de experți din Iran va lua o decizie în următoarele 24 de ore pentru desemnarea unui nou lider suprem, conform declarației ayatollahului Mozafari, citat de presa iraniană, scrie Sky News.

Ayatollahul Ali Khamenei a fost ucis în primele atacuri americano-israeliene asupra Iranului, weekendul trecut. Liderul suprem are ultimul cuvânt în toate deciziile politice și religioase ale statului.

Cei 88 de membri ai adunării vor alege persoana care va prelua rolul de lider suprem, în conformitate cu sistemul vilayat-e faqih, tutela juristului islamic. Acesta impune ca liderul suprem să dețină autoritate politică și religioasă superioară.

În perioada imediat următoare decesului lui Ali Khamenei, un consiliu provizoriu format din trei membri va conduce țara:

• Masoud Pezeshkian, președintele reformist al Iranului
• Gholamhossein Mohseni Ejei, șeful intransigent al sistemului judiciar
• Alireza Arafi, jurist și comandant al Basij, forța paramilitară voluntară

Ayatollahul Ali Khamenei nu a desemnat niciodată în mod public un succesor, ceea ce face procesul de alegere crucial și extrem de important pentru stabilitatea politică și religioasă a Iranului.

Poziția lui Donald Trump

Joi, Donald Trump a recunoscut, în cadrul unui apel telefonic cu jurnaliștii de la Axios că Mojtaba Khamenei, fiul lui Ali Khamenei, este cel mai probabil succesor. Totuși, liderul de la Casa Albă consideră că acest rezultat este inacceptabil.

Trump a comparat succesiunea din Iran cu intervenția sa în Venezuela, unde vicepreședintele Delcy Rodriguez a preluat puterea după ce forțele americane l-au capturat pe Nicolás Maduro în ianuarie.

„Își pierd timpul. Fiul lui Khamenei este un personaj fără importanță. Trebuie să mă implic în numire, la fel cum am făcut cu Delcy [Rodriguez] în Venezuela. Fiul lui Khamenei este inacceptabil pentru mine. Vrem pe cineva care să aducă armonie și pace în Iran”, a spus Trump pentru Axios.

Președintele american a adăugat că refuză să accepte un nou lider care să continue politicile lui Khamenei, care, potrivit lui, ar forța SUA să reintre în război „în cinci ani”.

Președintele Iranului a publicat sâmbătă un mesaj pe rețelele de socializare, după ce anterior și-a cerut scuze pentru atacurile recente asupra unor țări din regiune, scrie Sky News.

Într-un ton similar cu declarațiile sale anterioare, Masoud Pezeshkian a afirmat că Iranul „a subliniat întotdeauna menținerea și continuarea relațiilor de prietenie cu guvernele din regiune”.

El a declarat că acest angajament nu reduce „dreptul inerent al Iranului de a se apăra împotriva agresiunii militare” venite din partea Statelor Unite și Israelului.

„Rămânem fermi până la ultima suflare în apărarea țării noastre și rezistăm”, a adaugat Pezeshkian.

„Operațiunile defensive ale Iranului sunt exclusiv împotriva țintelor și instalațiilor care sunt originea și sursa acțiunilor agresive împotriva națiunii iraniene și le considerăm ținte legitime. Nu am atacat țările noastre prietene și vecine; mai degrabă, am vizat bazele, instalațiile și instalațiile militare americane din regiune.”, a declarat Masoud Pezeshkian.

Sâmbătă dimineață, într-un mesaj televizat, dintr-o locație necunoscută, președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a anunțat că republica islamică a hotărât să nu mai atace statele vecine, decât dacă este atacată din respectivele state.

Masoud Pezeshkian a spus că „prezența fiecărui iranian aduce deznădejde dușmanilor. Să lăsăm deoparte supărările și nemulțumirile pentru a păstra Iranul”.

„Își vor dormi somnul de veci visând că ne vom preda necondiționat. Îmi cer scuze țărilor vecine. Nu intenționăm să atacăm alte țări. Consiliul provizoriu al conducerii a aprobat ieri să nu se mai atace țările vecine și să nu se mai lanseze rachete, decât dacă există un atac din partea acelor țări asupra Iranului”, a spus Masoud Pezeshkian.

„Ura dintre Putin și tabăra cealaltă este atât de mare, ok? Este atât de mare…Știți, Ucraina, Rusia, ai crede că ar trebui să existe puțină camaraderie, dar nu este.

Și ura este atât de mare încât este foarte greu pentru ei să ajungă acolo (n.r. la pace). Este foarte, foarte, greu să ajungă acolo.

Deci vom vedea ce se întâmplă. Dar am fost aproape de multe ori. Fie unul, fie celălalt va da înapoi. Dar pierdem, ei pierd… Știți, nici nu ne afectează pe noi foarte mult, pentru că ne desparte un ocean. Fac asta (n.r. negocierile) ca un favor pentru Europa și fac asta ca un favor adus vieții„.

Ultimele runde de negocieri tripartite între SUA – Rusia – Ucraina, cu participarea lui Jared Kushner și Steve Witkoff, nu au dus la niciun progres semnificativ în procesul de pace.

O nouă întâlnire trilaterală pe tema procesului de pace din Ucraina era planificată pentru perioada 5-9 martie 2026. Totuși, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina a solicitat amânarea acesteia din cauza escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, care a captat atenția mediatorilor americani.

Cea de-a treia rundă oficială a avut loc la Geneva pe 17-18 februarie 2026. Discuțiile, care au durat peste opt ore, s-au încheiat fără un progres semnificativ privind încetarea focului sau cedările teritoriale, Moscova și Kievul rămânând pe poziții divergente.

Deși negocierile politice sunt blocate, cadrul trilateral a facilitat cel mai mare schimb de prizonieri de până acum. Pe 5 și 6 martie 2026, Ucraina și Rusia au schimbat câte 500 de prizonieri (în total 1.000 de persoane în două zile), ca rezultat direct al acordurilor stabilite anterior la Geneva.

Primele două runde de discuții sub medierea SUA (reprezentată de emisari precum Steve Witkoff) au avut loc în Abu Dhabi în ianuarie și începutul lunii februarie 2026. Acolo s-a discutat un plan de pace în 20 de puncte care includea aspecte teritoriale și economice.

În martie 2026, cancelarul german Friedrich Merz l-a îndemnat pe Donald Trump să includă și Europa în aceste negocieri, avertizând că statele europene nu vor accepta un acord impus care să nu respecte securitatea continentului. 

Potrivit declarațiilor, nu mai puțin de 17 state s-au alăturat deja alianței internaționale, care ar urma să coordoneze operațiuni comune pentru „eradicarea cartelurilor”, scrie Reuters.

Anunțul a fost făcut în contextul intensificării presiunilor asupra grupărilor implicate în trafic de droguri, arme și persoane, activități care afectează securitatea mai multor țări din America de Nord, America Centrală și America de Sud.

Liderul american a subliniat că această coaliție militară împotriva cartelurilor reprezintă un pas decisiv pentru stabilitatea regională și pentru reducerea influenței rețelelor criminale.

Primarul capitalei britanice, Sadiq Khan, a lansat critici la adresa președintelui american Donald Trump în legătură cu atacurile aeriene asupra Iran, relatează The Standard.

Edilul Londrei a declarat că ofensiva militară riscă să provoace instabilitate majoră în Orientul Mijlociu și a vorbit despre „haosul și carnagiul alimentate de războaiele ilegale”.

În declarațiile sale, Khan a susținut că acțiunea militară decisă de Washington reprezintă un conflict început fără strategie și fără o planificare serioasă pentru perioada de după operațiuni. El a acuzat administrația americană că a declanșat un conflict care produce deja victime și suferință.

Acesta a afirmat că decizia președintelui american reprezintă un „război nechibzuit”, care produce „vărsare de sânge fără sens” și care a fost început fără „o gândire sau o strategie serioasă cu privire la ce urmează”.

În același timp, Khan a atras atenția asupra efectelor economice pe care un conflict de durată le poate avea asupra populației din Marea Britanie.

El a explicat că tensiunile internaționale pot genera creșteri ale ratelor ipotecare, ale facturilor la energie și ale prețurilor la combustibili, ceea ce ar agrava dificultățile financiare ale populației.

Primarul a spus că decizia premierului britanic Keir Starmer de a nu permite folosirea bazelor britanice pentru atacuri ofensive asupra Iranului reprezintă o alegere corectă.

Potrivit poziției oficiale a guvernului, aeronavele americane pot utiliza facilitățile militare britanice doar pentru operațiuni defensive.

Astfel, avioanele Statelor Unite pot opera de la baza RAF Fairford și de la baza militară Diego Garcia doar în misiuni care au rolul de a neutraliza amenințări directe, cum ar fi lansatoare de rachete care pot pune în pericol cetățeni britanici sau aliați din zona Golfului.

Într-un mesaj publicat pe platforma X, Sadiq Khan a scris că „acesta este un război al alegerii.”.

„Unul care nu numai că provoacă crime și suferințe inutile în străinătate, dar ar putea duce la un șoc economic uriaș pe plan intern, agravând masiv criza costului vieții pentru londonezi.”, mai relatează el.

„Gospodăriile din orașul nostru și din întreaga țară nu își pot permite creșterea facturilor la energie, a prețurilor la alimente și a creditelor ipotecare pe care le-ar putea duce acest război nesăbuit.”

Deși a criticat conducerea de la Teheran, primarul britanica a afirmat că operațiunea militară a fost declanșată fără sprijinul comunității internaționale.

„Acest război împotriva Iranului este purtat unilateral, fără niciun consens internațional sau aprobarea ONU sau orice gândire sau strategie serioasă cu privire la ce urmează. Știm din experiență că este mult mai ușor să începi un război decât să termini unul. Șocul și uimirea sunt mult mai ușoare decât sarcina dificilă de a vindeca națiunile distruse. Acesta este parțial motivul pentru care Marea Britanie nu ar trebui să se implice în acest conflict dincolo de acțiuni defensive pentru a-și proteja cetățenii și aliații de amenințările iminente. Țara noastră este cel mai bine servită de pace și stabilitate în Orientul Mijlociu, nu de haos și carnagiu alimentate de războaie ilegale.”, a scris el.

Disputa dintre Khan și Trump

Relația tensionată dintre Sadiq Khan și Donald Trump are o istorie mai veche. Divergențele dintre cei doi lideri au apărut încă din primul mandat al președintelui american.

În timpul vizitei de stat a lui Trump în Regatul Unit din 2019, liderul american l-a numit pe primarul Londrei „ratat răzbunător” și a criticat modul în care administrația locală gestionează problema criminalității. Sadiq Khan a reacționat atunci prin acuzații la adresa președintelui american, despre care a spus că promovează „politicii diviziunii”.

Disputele dintre cei doi au continuat de-a lungul anilor, în special pe teme legate de imigrație, securitate și ascensiunea curentelor populiste în politică.

Cele mai recente declarații vin la scurt timp după ce Donald Trump l-a criticat din nou pe premierul britanic Keir Starmer pentru refuzul Londrei de a sprijini pe deplin primele atacuri americane asupra Iranului.

Președintele Emiratelor Arabe Unite, Mohammed bin Zayed Al Nahyan, a emis sâmbătă un avertisment către Iran, declarând că țara sa „nu este o pradă ușoară” și a catalogat Teheranul drept „inamicul”.

Într-o apariție publică extrem de rară, MBZ a spus că intenția sa este să transmită „un mesaj inamicului Emiratelor Arabe Unite”, scriu CNN și The Guardian.

„Emiratele Arabe Unite sunt frumoase, Emiratele Arabe Unite sunt un model de urmat, dar vă spun, nu vă lăsați înșelați de asta”, a declarat președintele în timp ce vizita un spital pentru civili răniți în atacuri.

„Mâna Emiratelor Arabe Unite poate ajunge și este puternică, carnea lor este amară și nu suntem o pradă ușoară.”, a mai declarat acesta.

Declarațiile, primele ale lui MBZ de la începutul conflictului regional, au venit la scurt timp după ce sistemele de apărare aeriană din Emirate au interceptat o amenințare cu rachete, în contextul în care președintele iranian spusese că atacurile din Golf vor înceta.

„Ne îndeplinim datoria față de țara noastră, față de poporul nostru și față de cei care trăiesc printre noi. Fie ca Dumnezeu să protejeze Emiratele Arabe Unite, să protejeze poporul lor și pe toți cei din ele și să le binecuvânteze cu securitate și siguranță. Vă promit că ceea ce urmează ne va arăta mai puternici.”, a adăugat MBZ.

Trump a făcut declarația în cadrul reuniunii „Shield of the Americas” din Miami, Florida, unde s-au întâlnit lideri din America Latină pentru a discuta probleme de securitate și cooperare regională, scrie Reuters.

Potrivit lui Trump, negocierile sunt purtate împreună cu Marco Rubio și alți oficiali americani.

„Ei vor să negocieze și negociază cu Marco (Rubio) și cu mine, precum și cu câțiva alții. Cred că un acord cu Cuba s-ar putea realiza foarte ușor”, a spus președintele american.

În cadrul reuniunii „Shield of the Americas”, Trump a subliniat că negocierile SUA-Cuba urmăresc găsirea unor soluții pentru problemele economice și politice care afectează relațiile bilaterale. Printre obiectivele principale se numără relaxarea tensiunilor diplomatice, creșterea cooperării în domeniul securității și discutarea sancțiunilor economice impuse Cubei.

Experții în relații internaționale susțin că negocierile SUA-Cuba marchează o posibilă schimbare de abordare în politica externă a Statelor Unite față de regiunea Caraibelor și America Latină. Relațiile tensionate dintre Washington și Havana au fost afectate în trecut de sancțiuni și dispute politice, iar inițiativa Trump ar putea deschide calea pentru un dialog mai constructiv.

Un eventual succes al negocierilor SUA-Cuba ar putea avea efecte semnificative asupra stabilității economice și politice din Caraibe și America Latină. Reluarea dialogului bilateral poate facilita cooperarea regională în domenii precum securitatea, comerțul și turismul, dar poate ridica și provocări diplomatice, având în vedere sensibilitățile politice interne ale Cubei.