Mediafax

Ministerul rus de Externe a anunţat primirea scrisorilor de acreditare din partea noului ambasador afgan la Moscova, Gul Hassan Hassan, un gest care, potrivit diplomaţiei ruse, va permite „cooperarea bilaterală productivă”.

Ministerul de Externe al Afganistanului a salutat decizia, calificând-o drept „un pas istoric”, iar ministrul de externe taliban, Amir Khan Muttaqi, a descris-o ca fiind „un exemplu bun pentru alte ţări”.

De la preluarea controlului în Afganistan, după retragerea trupelor SUA şi NATO, regimul taliban a încercat să obţină recunoaştere internaţională, însă majoritatea statelor au refuzat să le acorde legitimitate, în special din cauza restricţiilor dure impuse femeilor şi fetelor.

Deşi guvernul taliban a stabilit relaţii diplomatice limitate şi a purtat discuţii la nivel înalt cu ţări precum China şi Emiratele Arabe Unite, până acum niciun stat nu recunoscuse oficial autoritatea lor.

După promisiuni iniţiale de moderaţie, talibanii au reinstituit măsuri severe împotriva femeilor: acces interzis în majoritatea locurilor de muncă şi spaţiilor publice, inclusiv parcuri, săli de sport şi băi publice, iar fetele sunt excluse din sistemul educaţional după clasa a şasea.

Ambasadorul Rusiei în Afganistan, Dmitri Jirnov, a declarat, într-o intervenţie la postul public de televiziune Canalul Unu, că decizia recunoaşterii oficiale a fost luată de preşedintele Vladimir Putin, la recomandarea ministrului de externe Serghei Lavrov.

Jirnov a subliniat că hotărârea demonstrează „dorinta sinceră a Rusiei de a dezvolta relaţii depline cu Afganistanul”.

Articolul Rusia devine prima ţară care recunoaşte oficial regimul taliban din Afganistan apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Meciul s-a încheiat cu scorul 6-2, 4-6, 6-1, la capătul a unei dispute de două ore şi un minut.

A fost cea de-a noua confruntare directă cu Begu, din zece, câştigată de jucătoarea originară din Rusia, sfert-finalistă la Wimbledon în 2018.

Daria Kasatkina s-a calificat în turul al treilea, unde o va întâlni pe Liudmila Samsonova, cap de serie numărul 19.

În urma eliminării Irinei Begu, România nu mai are nicio reprezentantă în competiţia de simplu feminin de la Wimbledon.

Pentru prezenţa în turul secund, jucătoarea română va fi recompensată cu 70 de puncte în clasamentul mondial şi cu un premiu de 99.000 de lire sterline.

Articolul Irina Begu a fost eliminată în turul secund la Wimbledon după o înfrângere cu Daria Kasatkina apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Premierul a fost întrebat despre cheltuielile privind apărarea în contextul campaniilor de dezinformare de pe reţelele de socializare care anunţă că România se pregăteşte să intre în război. Ilie Bolojan a respins dezinformările şi a anunţat că România investeşte în apărare pentru propria securitate.

„Apărarea este ca serviciul de termoficare, nu se vede cât timp funcţionează”, a declarat Ilie Bolojan, joi seara, la Antena 3 CNN.

El a mai spus că dacă serviciul de termoficare se strică, îl vezi, aşa cum se întâmplă şi în cazul apărării. Premierul a mai subliniat că serviciul de termoficare nu este gratuit, la fel ca în cazul apărării.

„Suntem în Europa de est şi nu ne putem aştepta ca alte ţări să ne ofere o umbrelă de protecţie fără ca noi să nu ne asumăm partea noastră de cheltuieli”, a mai spus Bolojan, adăugând că o parte din cheltuieli vor fi pentru obiective civile, aşa cum sunt coridoarele de transport

„Dacă suntem oameni responsabili nu putem să nu ne asumăm această componentă de apărare”, a explicat Ilie Bolojan.

O ţară cu încredere scăzută în politicieni şi instituţii este „vulnerabilă la dezinformări”, a fost concluzia lui Ilie Bolojan.

Articolul Ile Bolojan vorbește despre apărare. Este ca serviciul de termoficare, nu se vede cât timp funcţionează apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Joi, temperatura în centrul Albaniei a ajuns la 40°C, iar meteorologii au avertizat că până în septembrie ploile vor fi foarte rare, potrivit AP. Râurile din ţară sunt aproape secate din cauza lipsei de precipitaţii din timpul iernii şi primăverii, ceea ce a afectat agricultura.

De asemenea, a fost afectată producţia de energie a Albaniei, care provine în mare parte din centralele hidroelectrice din nordul ţării. Compania naţională de energie a cheltuit până la 60 de milioane de euro pentru a importa energie în prima jumătate a anului.

În Serbia autorităţile au avertizat că „seceta extremă” afectează culturile agricole şi că nivelul apei din râuri şi lacuri a scăzut. Numeroase localităţi din Serbia se confruntă cu restricţii privind apa potabilă.

În Kosovo, penuria de apă a provocat închiderea unui complex acvatic popular din capitala Priştina. Complexul este unul dintre cele mai mari din Europa, având între 4.000 şi 5.000 de vizitatori în zilele de vară. Întrucât temperatura urma să ajungă la 35°C, Institutul de Sănătate a îndemnat oamenii să stea în case.

În Bosnia, temperatura din oraşul Mostar, din sudul ţării, a fost joi de 41°C. Străzile oraşului au fost aproape goale din cauza căldurii.

Articolul Balcanii de Vest se confruntă cu seceta severă, restricţii de apă şi un val de caniculă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cercetarea a evidenţiat faptul că românii preferă din ce în ce mai mult experienţele premium şi locuri mai puţin convenţionale. Ei alocă în medie cu 5-10% mai mult pentru vacanţele din 2025, iar priorităţile rămân aceleaşi: confort, siguranţă şi experienţe memorabile.

Un cuplu cheltuie, în medie, între 4.500 şi 5.000 euro pentru un sejur complet – avion, cazare şi transferuri. Familiile cu un copil îşi calibrează bugetul puţin diferit: se orientează către pachete care nu depăşesc 5.500 euro, dar aleg destinaţii în care cei mici sunt răsfăţaţi şi beneficiază de facilităţi dedicate.

Timpul petrecut în vacanţă devine parte din investiţia în stare de bine, nu doar un interval pentru relaxare rapidă. 3 din 4 turişti aleg sejururi de 8-10 zile, semn că vor mai mult decât un city break cu bagaj de mână. 20% dintre români preferă sejururile de peste 10 zile, iar 5% optează pentru escapade mai scurte de o săptămână, conform studiului realizat de Eturia.

De asemenea, 95% dintre clienţii agenţiei menţionate aleg să exploreze o destinaţie nouă vara aceasta şi doar 5% revin în acelaşi loc.

Articolul Studiu: Românii aleg vacanţe mai lungi, în destinaţii exotice, minuţios planificate apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit consilierului de la Kremlin, Yuri Ușakov, Putin și-a reafirmat poziția, insistând că Moscova nu va renunța la obiectivele sale, susținând că dorește să abordeze „cauzele profunde” ale conflictului. De cealaltă parte, Trump a subliniat din nou necesitatea unei încetări rapide a ostilităților, scrie Reuters.

În ciuda speculațiilor, Ușakov a menționat că subiectul opririi livrărilor de armament din SUA către Ucraina nu a fost abordat. El a adăugat că, deși o posibilă întâlnire față în față nu a fost discutată, „ideea plutește în aer” și ar putea fi concretizată, dacă va fi necesar.

În comunicatul Kremlinului nu exista nimic care să sugereze că Putin ar fi schimbat poziția Moscovei în timpul conversației cu Trump, care a preluat funcția cu promisiunea de a pune capăt rapid războiului, dar și-a exprimat frecvent frustrarea față de lipsa de progrese între cele două părți.

Expresia „cauze fundamentale” este o prescurtare a argumentului Kremlinului potrivit căruia a fost obligat să intre în război în Ucraina pentru a împiedica țara să adere la NATO și să fie folosită de alianța occidentală ca rampă de lansare pentru a ataca Rusia.

Putin și Trump nu au discutat despre oprirea de livrări de arme critice către Ucraina

Ucraina și aliații săi europeni spun că acesta este un pretext speculativ pentru ceea ce ei numesc un război de tip imperial, dar Trump, în comentariile sale publice anterioare, și-a arătat simpatia față de refuzul Moscovei de a accepta aderarea Ucrainei la NATO.

Putin și Trump nu au discutat despre decizia SUA de a opri unele livrări de arme critice către Ucraina, a spus Ușakov.

În ceea ce privește Iranul, el a spus că „partea rusă a subliniat importanța rezolvării tuturor disputelor, dezacordurilor și situațiilor de conflict exclusiv prin mijloace politice și diplomatice”.

Luna trecută, Trump a trimis bombardiere militare americane pentru a lovi trei situri nucleare iraniene, într-o mișcare condamnată de Moscova ca fiind neprovocată și ilegală.

Articolul Putin către Trump: Rusia nu își va abandona obiectivele în Ucraina apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Invitat la Antena 3 CNN, Ilie Bolojan a susţinut măsura propusă de creştere a normei didactice în învăţământul preuniversitar, considerând că România are unele dintre cele mai reduse norme din Europa: „Am ajuns la 16 ore normă didactică pentru un profesor cu experienţă. În condiţiile în care lucrează 40 de ore pe săptămână, nu e o tragedie să se ajungă la 20 de ore la clasă.”

Bolojan a subliniat că, în paralel cu scăderea numărului de elevi, au fost reduse orele de predare, dar performanţele educaţionale nu au crescut.

În opinia sa, sistemul a devenit ineficient şi scump, cu multe posturi ocupate de suplinitori sau profesori cu derogări: „Avem peste 30.000 de posturi la plata cu ora, iar orele suplimentare se plătesc dublu. Creşterea normei reduce această povară bugetară.”

Oficialul a pus în discuţie şi modul în care sunt acordate bursele de merit, arătând că există discrepanţe între mediile obţinute în clasă şi rezultatele la examenele naţionale: „Avem clase întregi cu bursă de merit, iar la bac iau 5 sau 6. Nu mai ştim ce înseamnă merit. Asta este, din păcate, o formă de fraudă morală.”

În final, Bolojan a spus că este nevoie de reguli clare şi aplicate uniform pentru a obţine rezultate mai bune în educaţie şi în societate: „Dacă vrem comportamente corecte, trebuie să stabilim reguli bune, care se aplică tuturor.”

Articolul Ilie Bolojan susţine creşterea normei didactice: „Nu este o tragedie să predai 20 de ore” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Premierul Ilie Bolojan a adus critici dure la adresa birocrației din clădirea Guvernului, declarând că există structuri cu zeci de angajați care nu își justifică prezența și costurile.

El a punctat nevoia unei reforme administrative care să reducă din cheltuielile publice inutile și să eficientizeze instituțiile statului.

„Am constatat că avem o Direcție de Protocol cu 30 de oameni. La Cotroceni sunt doar nouă”, a spus Bolojan.

Premierul a mai menționat și existența unui „serviciu de reziliență instituțională” cu peste zece angajați despre care „e greu să explice la ce lucrează”.

Bolojan a subliniat contrastul dintre aceste direcții și alte zone din Guvern unde personalul este suprasolicitat, cum ar fi cele responsabile cu ședințele de guvern sau contenciosul.

„Credeți că acei colegi sunt motivați când văd că în alte zone unii sunt destul de relaxați?”, a întrebat retoric premierul.

Acesta a avertizat că fiecare angajat în plus care nu aduce valoare adăugată înseamnă „mai puține trotuare într-o localitate, mai puține școli reabilitate sau o taxă în plus”.

De asemenea, premierul a criticat suprapunerea competențelor între poliția locală, poliția națională și jandarmerie, pledând pentru o mai bună clarificare a responsabilităților și pentru o reformă care să evite dublările inutile de funcții.

„Trebuie făcut un calcul corect al personalului, pentru că el nu e plătit cu bani din cer. E din banii celor care contribuie la taxe și impozite”, a conchis Ilie Bolojan.

Articolul Ilie Bolojan critică birocrația din Guvern: Zeci de angajați nu-și justifică prezența și costurile. „Nu-i plătim cu bani din cer” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Michael Madsen, unul dintre actorii emblematici ai cinematografiei americane, a fost găsit fără viaţă în casa sa din Malibu, California, joi dimineaţă, potrivit presei americane.

Conform BBC, autorităţile au fost alertate printr-un apel la 911 şi l-au declarat decedat la ora 08:25, ora locală.

Potrivit unui reprezentant al actorului, cauza probabilă a morţii a fost un stop cardiac.

Madsen a fost cunoscut pentru roluri memorabile în filmele regizate de Quentin Tarantino, inclusiv Reservoir Dogs, Kill Bill: Vol. 2, The Hateful Eight şi Once Upon a Time in Hollywood.

În Reservoir Dogs, rolul său ca Mr. Blonde, un infractor psihotic care a rămas celebru pentru scena violentă în care tortura un poliţist.

Cu o carieră de peste patru decenii, Madsen a jucat în numeroase filme şi seriale TV, interpretând atât personaje din forţele de ordine, cât şi criminali sau asasini, precum hitman-ul decăzut din Kill Bill.

În ultimii ani, a fost activ şi în industria jocurilor video, oferindu-şi vocea pentru titluri populare precum Grand Theft Auto III şi Dishonored.

Articolul Actorul Michael Madsen, cunoscut din „Reservoir Dogs”, a murit la vârsta de 67 de ani apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Proiectul de lege, deja aprobat de Senat într-o sesiune maraton la începutul săptămânii, a fost trimis acum la biroul președintelui pentru semnătură.

Pachetul legislativ cuprinde reduceri de taxe, majorări ale finanțării pentru Departamentul Apărării și întărirea securității la frontieră. Totodată, include măsuri controversate de reducere a cheltuielilor, precum cel mai amplu program de restrângere a rețelei federale de asistență socială din ultimele decenii.

O victorie istorică pentru Trump și Partidul Republican

Pachetul legislativ intern propus de Donald Trump reprezintă o victorie istorică pentru Partidul Republican, obținută la doar șase luni de la începerea celui de-al doilea mandat prezidențial. Cu o majoritate fragilă și numeroase tensiuni interne, liderii GOP — Mike Johnson, președintele Camerei, și John Thune, liderul majorității din Senat — au reușit să unească partidul în jurul agendei interne a lui Trump.

Această reușită a venit în ciuda opoziției fiscalilor conservatori, îngrijorați de impactul asupra deficitului bugetar, și a criticilor din partea membrilor moderați, nemulțumiți de reducerile drastice ale fondurilor pentru programele sociale, inclusiv Medicaid.

Trump își consolidează influența și agenda legislativă

Pachetul legislativ intern propus de Donald Trump devine, astfel, piatra de temelie a agendei interne a administrației sale. În ultimele zile, președintele a exercitat o presiune intensă asupra parlamentarilor reticenți, invocând promisiuni de campanie privind imigrația, politica fiscală și disciplina bugetară. „Doar un om poate încheia afacerea”, a declarat reprezentanta Anna Paulina Luna, subliniind rolul decisiv al lui Trump în mobilizarea finală.

Această inițiativă legislativă urmează să redefinească traiectoria politicilor interne ale SUA, fiind un semnal clar că președintele își păstrează controlul asupra partidului și influența asupra agendei legislative.

Articolul Donald Trump câștigă prima mare victorie legislativă din al doilea mandat. Pachetul intern a fost aprobat de republicani apare prima dată în Mediafax.