Mediafax

Trump a declarat reporterilor la bordul Air Force One că a avut o convorbire bună cu Zelenski, repetând că a fost „foarte nemulţumit” de convorbirea sa cu Putin cu o zi mai devreme, dat fiind refuzul liderului rus de a lucra la o încetare a focului, scrie Reuters.

Întrebat dacă Statele Unite ar fi de acord să furnizeze mai multe rachete Patriot Ucrainei, aşa cum a cerut Zelenski, Trump a spus: „Vor avea nevoie de ele pentru apărare… Vor avea nevoie de ceva pentru că sunt loviţi destul de puternic”.

Trump a lăudat eficacitatea rachetelor Patriot, numind arma „destul de uimitoare”.

Întrebat despre perspectivele unei încetări a focului, Trump a spus: „Este o situaţie foarte dificilă… Am fost foarte nemulţumit de convorbirea mea cu preşedintele Putin. El vrea să meargă până la capăt, doar să continue să ucidă oameni – nu este bine”.

Zelenski a declarat că a fost de acord să lucreze la creşterea capacităţii Kievului de a „apăra cerul” pe măsură ce atacurile ruseşti se intensifică, adăugând într-un mesaj pe Telegram că a discutat cu liderul american despre producţia comună de apărare, precum şi despre achiziţii şi investiţii comune.

Ucraina a cerut Washingtonului să îi vândă mai multe rachete şi sisteme Patriot pe care le consideră esenţiale pentru apărarea oraşelor sale de intensificarea atacurilor aeriene ruseşti.

Decizia Washingtonului de a întrerupe unele livrări de arme către Ucraina a provocat avertismente din partea Kievului că această măsură îi va slăbi capacitatea de a se apăra împotriva loviturilor aeriene şi a avansurilor Rusiei pe câmpul de luptă. Germania a declarat că este în discuţii pentru a cumpăra sisteme de apărare antiaeriană Patriot pentru a umple golul.

O sursă informată cu privire la convorbirea Trump-Zelenski a declarat pentru Reuters că sunt optimişti că livrările de rachete Patriot ar putea fi reluate după ceea ce au numit o conversaţie „foarte bună” între preşedinţi.

Articolul Trump afirmă că Ucraina va avea nevoie de rachete Patriot pentru apărarea sa şi îl critică pe Putin apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Poliţia Neamţ a transmis că în noaptea de vineri spre sâmbătă, în jurul orei 23.00, poliţiştii din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală Târgu Neamţ au efectuat semnal de oprire a unei autoutilitare, care se deplasa pe DJ 155C, în afara localităţii Mănăstirea Neamţ.

Întrucât şoferul autoutilitarei nu s-a conformat semnalului poliţiştilor, poliţiştii au pornit în urmărirea acestuia.

După aproximativ 1 km, şoferul a pierdut controlul asupra direcţiei de deplasare, lovind un arbore.

În urma impactului, şoferul, un tânăr în vârstă de 27 de ani, din Brusturi, a fost rănit. Acesta a fost testat alcoolscopic, rezultatul indicând o concentraţie de 0,58 mg/l alcool pur în aerul expirat.

În cauză, poliţişti continuă cercetările sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de vătămare corporală din culpă şi conducerea unui vehicul sub influenţa băuturilor alcoolice.

Articolul Șofer băut urmărit de Poliție în Neamț s-a izbit cu autoutilitara de un copac. A fost rănit și este cercetat penal apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Trump, care a vorbit cu reporterii la bordul avionului Air Force One în timpul călătoriei sale către New Jersey, a refuzat să numească ţările implicate, afirmând că acestea vor fi făcute publice luni.

Trump le-a spus joi reporterilor că se aştepta ca primul lot de scrisori să fie trimis vineri, o sărbătoare naţională în Statele Unite, însă data a fost modificată.

Într-un război comercial global care a zguduit pieţele financiare şi a declanşat o luptă între factorii de decizie pentru a-şi proteja economiile, Trump a anunţat în aprilie o rată tarifară de bază de 10% şi sume suplimentare pentru majoritatea ţărilor, unele ajungând până la 50%.

Cu toate acestea, toate tarifele, cu excepţia ratei de bază de 10%, au fost suspendate ulterior pentru 90 de zile, pentru a acorda mai mult timp negocierilor în vederea încheierii unor acorduri.

Această perioadă se încheie pe 9 iulie, deşi Trump a declarat vineri dimineaţă că tarifele ar putea fi şi mai mari – ajungând până la 70% – majoritatea urmând să intre în vigoare pe 1 august.

„Am semnat câteva scrisori şi vor fi trimise luni, probabil douăsprezece”, a spus Trump, când a fost întrebat despre planurile sale în ceea ce priveşte tarifele. „Sume diferite de bani, tarife diferite”.

Trump şi principalii săi consilieri au declarat iniţial că vor iniţia negocieri cu zeci de ţări privind tarifele vamale, dar preşedintele SUA şi-a schimbat atitudinea faţă de acest proces după repetate eşecuri cu parteneri comerciali importanţi, printre care Japonia şi Uniunea Europeană.

El a abordat pe scurt acest subiect vineri seara, declarând reporterilor: „Scrisorile sunt mai bune… este mult mai uşor să trimiţi o scrisoare”.

El nu a abordat previziunea sa conform căreia ar putea fi încheiate unele acorduri comerciale mai ample înainte de termenul limită de 9 iulie.

Schimbarea strategiei Casei Albe reflectă provocările legate de finalizarea acordurilor comerciale privind toate aspectele, de la tarife la bariere netarifare, cum ar fi interdicţiile privind importurile agricole, şi în special în ceea ce priveşte accelerarea calendarului.

Majoritatea acordurilor comerciale anterioare au necesitat ani de negocieri pentru a fi finalizate.

Singurele acorduri comerciale încheiate până în prezent sunt cu Marea Britanie, care a ajuns la un acord în luna mai pentru a menţine o rată de 10% şi a obţinut un tratament preferenţial pentru unele sectoare, inclusiv automobile şi motoare de avion, şi cu Vietnamul, reducând tarifele pentru multe produse vietnameze la 20% de la 46%, cât ameninţase anterior. Multe produse americane ar putea intra în Vietnam fără taxe vamale.

Acordul preconizat cu India nu s-a concretizat, iar diplomaţii UE au declarat vineri că nu au reuşit să obţină un progres în negocierile comerciale cu administraţia Trump şi că ar putea încerca acum să prelungească status quo-ul pentru a evita creşterea tarifelor.

Articolul Trump spune că scrisorile privind tarifele vamale adresate celor 12 ţări vor fi trimise luni apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

El a declarat reporterilor aflaţi la bordul avionului Air Force One că, în opinia sa, programul nuclear al Teheranului a fost blocat definitiv, deşi Iranul ar putea să-l reia într-o altă locaţie.

Trump a declarat că va discuta despre Iran cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, luni, când acesta va vizita Casa Albă.

„Aş spune că este amânat definitiv”, a declarat Trump în timp ce se îndrepta spre New Jersey după celebrarea Zilei Independenţei la Casa Albă. „Cred că ar trebui să înceapă dintr-o altă locaţie. Şi dacă ar începe, ar fi o problemă”.

Trump a afirmat că nu va permite Teheranului să reia programul nuclear, adăugând că Iranul dorea să se întâlnească cu el.

Agenţia de supraveghere nucleară a ONU a declarat vineri că şi-a retras ultimii inspectori rămaşi în Iran, pe fondul adâncirii impasului privind întoarcerea acestora la instalaţiile nucleare ale ţării bombardate de Statele Unite şi Israel.

Statele Unite şi Israelul susţin că Iranul îmbogăţea uraniu pentru a construi arme nucleare. Teheranul insistă că programul său nuclear are scopuri paşnice.

Israelul a lansat primele atacuri militare asupra instalaţiilor nucleare iraniene în cadrul unui război de 12 zile cu Republica Islamică, în urmă cu trei săptămâni. De atunci, inspectorii Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică nu au mai putut inspecta instalaţiile iraniene, chiar dacă şeful AIEA, Rafael Grossi, a declarat că aceasta este prioritatea sa principală.

Parlamentul iranian a adoptat o lege care suspendă cooperarea cu AIEA până când siguranţa instalaţiilor sale nucleare va putea fi garantată. Deşi AIEA afirmă că Iranul nu a informat-o încă în mod oficial cu privire la nicio suspendare, nu este clar când inspectorii agenţiei vor putea reveni în Iran.

Iranul a acuzat agenţia că a pregătit efectiv terenul pentru bombardamente prin publicarea unui raport damnant pe 31 mai, care a dus la adoptarea unei rezoluţii de către Consiliul Guvernatorilor AIEA, format din 35 de ţări, prin care Iranul a fost declarat în încălcare a obligaţiilor sale de neproliferare. Atacurile militare ale Statelor Unite şi Israelului au distrus sau avariat grav cele trei instalaţii de îmbogăţire a uraniului din Iran. Însă nu era foarte clar ce s-a întâmplat cu cea mai mare parte din cele nouă tone de uraniu îmbogăţit ale Iranului, în special cu cele peste 400 kg (880 livre) îmbogăţite până la o puritate de 60%, la un pas de a fi utilizate în scopuri militare.

Articolul Trump afirmă că Iranul nu a acceptat inspecţiile şi nu a renunţat la îmbogăţirea uraniului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform AP, Chelsea a trecut în noaptea de vineri spre sâmbătă de Palmeiras, scor 2-1, într-un meci contând pentru sferturile de finală ale Cupei Mondiale a Cluburilor, disputat în faţa a peste 65.000 de spectatori pe Lincoln Financial Field din Philadelphia.

Cole Palmer a deschis scorul pentru londonezi în minutul 16, reuşind primul său gol în competiţie, după o acţiune iniţiată de Trevoh Chalobah.

Tânărul brazilian Estêvão, în vârstă de doar 18 ani şi care urmează să se alăture chiar lui Chelsea în această vară, a egalat pentru Palmeiras în minutul 53 cu un şut plasat din unghi.

Golul victoriei a venit târziu, în minutul 83, când Malo Gusto a trimis spre poartă după un corner scurt, iar mingea a fost deviată de fundaşul Agustin Giay şi apoi de portarul Weverton, fiind în cele din urmă considerată autogol de FIFA.

Articolul Chelsea se califică în semifinalele Cupei Mondiale FIFA după o victorie cu 2-1 în faţa lui Palmeiras apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Declarația, făcută în timpul unei întâlniri tensionate la Bruxelles, reflectă o realitate geopolitică incomodă: China ar prefera un război prelungit în Ucraina, care să mențină atenția și resursele Statelor Unite concentrate în Europa, și nu asupra rivalității cu Beijingul în Indo-Pacific. Oficialul a relatat că întâlnirea de patru ore cu Kaja Kallas a fost marcată de „schimburi dure, dar respectuoase”, cu teme precum securitatea cibernetică, dezechilibrele comerciale, Taiwan, Orientul Mijlociu și pământurile rare.

China și războiul din Ucraina. Între neutralitate declarată și interese strategice

Deși purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe chinez, Mao Ning, a reafirmat vineri că „China nu este parte în problema Ucrainei” și că susține o „soluție politică rapidă”, declarațiile recente contrazic retorica publică. Poziția exprimată de Wang Yi dezvăluie că Beijingul are un interes strategic în menținerea conflictului și în păstrarea alianței „fără limite” cu Rusia, anunțată de Xi Jinping chiar înainte de invazie.

Dovezi de implicare indirectă: drone chineze și companii sancționate

Ucraina a prezentat dovezi potrivit cărora drone folosite de Rusia au componente chinezești. Ministrul adjunct de externe ucrainean, Andrii Sîbiha, a publicat imagini cu fragmente ale unei drone Geran-2, lansate de Rusia asupra Kievului, pe care era inscripționat că fuselajul fusese fabricat în China, pe 20 iunie. În plus, Ucraina a sancționat companii chineze pentru livrări de tehnologie și componente militare către Rusia.

Într-un atac recent asupra orașului Odesa, Consulatul General al Chinei a suferit pagube, un semnal simbolic privind complexitatea implicării chineze. Sîbiha a transmis că acțiunile Moscovei implică tot mai multe state, de la trupe nord-coreene, arme iraniene, până la producători chinezi.

Articolul China își arată fața reală în conflictul din Ucraina. Beijingul nu vrea ca Rusia să piardă războiul apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Șeful NATO îndeamnă SUA să dea dovadă de „flexibilitate” în ceea ce privește ajutorul acordat Ucrainei

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a solicitat Statelor Unite, pe 4 iulie, să dea dovadă de „flexibilitate” în ceea ce privește ajutorul militar acordat Ucrainei, după ce Washingtonul a suspendat în mod neașteptat unele livrări de arme, invocând îngrijorări legate de diminuarea stocurilor interne.

Decizia Pentagonului de a suspenda transferurile de muniție de artilerie și sisteme de apărare aeriană coincide cu o escaladare semnificativă a atacurilor rusești asupra orașelor ucrainene, expunând vulnerabilități critice ale capacităților de apărare aeriană ale Ucrainei, în contextul în care finanțarea actuală din partea SUA se apropie de expirare în această vară.

„SUA trebuie să se asigure că stocurile sunt la nivelul de care avem nevoie, deoarece acestea sunt cruciale pentru apărarea noastră colectivă”, a declarat Rutte reporterilor pe 4 iulie. „În același timp, desigur, sperăm să existe flexibilitate, trebuie să ne asigurăm că Ucraina poate merge mai departe.”

Coaliția internațională pentru sprijinirea Ucrainei se reunește la Londra pe 10 iulie pentru a întări sprijinul militar

O nouă reuniune a coaliției internaționale pentru sprijinirea Ucrainei va avea loc pe 10 iulie în Regatul Unit, conform unui raport publicat de Politico pe 4 iulie.

Întâlnirea va fi condusă de premierul britanic Keir Starmer și de președintele francez Emmanuel Macron, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski și alți lideri internaționali vor participa online.

În centrul discuțiilor se va afla continuarea sprijinului militar pentru Ucraina, presiunea crescută asupra Rusiei și pașii următori în vederea unui potențial acord de pace. „Pe agendă se află menținerea capacității de luptă a Ucrainei, creșterea presiunii asupra Rusiei și continuarea lucrărilor privind pașii următori”, a declarat un oficial francez pentru Politico, citat de The Kyiv Independent.

Rusia anunţă doborârea a zeci de drone ucrainene, inclusiv în apropiere de Sankt Petersburg

Autorităţile ruse susţin că sistemele de apărare aeriană au doborât zeci de drone lansate de Ucraina, două dintre ele fiind interceptate în apropierea oraşului Sankt Petersburg.

Conform Reuters, sistemele de apărare aeriană ale Rusiei au doborât zeci de drone ucrainene în mai multe regiuni ale ţării, a anunţat sâmbătă dimineaţă guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko.

Potrivit acestuia, două drone au fost neutralizate în districte diferite, la sud de Sankt Petersburg, al doilea oraş ca mărime din Rusia.

Oficialii ruşi nu au oferit detalii suplimentare despre pagube materiale sau victime.

Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1228. Șeful NATO îndeamnă SUA să dea dovadă de „flexibilitate” în ceea ce privește ajutorul acordat Ucrainei / Coaliția internațională pentru sprijinirea Ucrainei se reunește la Londra pe 10 iulie pentru a întări sprijinul militar apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În centrul discuțiilor se va afla continuarea sprijinului militar pentru Ucraina, presiunea crescută asupra Rusiei și pașii următori în vederea unui potențial acord de pace. „Pe agendă se află menținerea capacității de luptă a Ucrainei, creșterea presiunii asupra Rusiei și continuarea lucrărilor privind pașii următori”, a declarat un oficial francez pentru Politico, citat de The Kyiv Independent.

În ciuda eforturilor diplomatice intense ale Washingtonului și a două runde de negocieri de pace eșuate între Kiev și Moscova, găzduite anterior în Turcia, un acord de încetare a focului nu a fost încă atins. În acest context, coaliția internațională pentru sprijinirea Ucrainei își reafirmă angajamentul față de susținerea militară a Kievului.

La summitul precedent din 27 martie, desfășurat la Paris, liderii a 31 de țări participante la coaliția internațională pentru sprijinirea Ucrainei au discutat despre garanții de securitate și despre posibilitatea unei forțe internaționale de menținere a păcii. Franța și Marea Britanie au fost printre primele țări care și-au exprimat disponibilitatea de a trimite trupe pentru impunerea unui eventual armistițiu.

Oficialii subliniază că obiectivele coaliției internaționale pentru sprijinirea Ucrainei rămân neschimbate: asistență militară continuă, presiune diplomatică asupra Rusiei și pregătirea pentru orice scenariu de pace.

Articolul Coaliția internațională pentru sprijinirea Ucrainei se reunește la Londra pe 10 iulie pentru a întări sprijinul militar apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Incendiul la sinagoga din estul capitalei statului Victoria a izbucnit vineri seara, a declarat poliţia într-un comunicat. Pompierii au stins flăcările de la intrare şi nu au existat răniţi printre cele 20 de persoane aflate în interior.

„Orice atac asupra unui lăcaş de cult este un act de ură, iar orice atac asupra unui lăcaş de cult evreiesc este un act de antisemitism”, a declarat sâmbătă premierul statului Victoria, Jacinta Allan, într-un comunicat.

Poliţia a declarat că suspectează că atacul, în cadrul căruia s-a turnat lichid inflamabil pe uşa din faţă a sinagogii şi s-a dat foc, a fost comis de un bărbat. Acesta nu a fost identificat, dar se crede că este de rasă albă şi are vârsta de aproximativ 30 de ani.

„În societatea noastră nu este loc pentru comportamente antisemite sau bazate pe ură”, a declarat poliţia.

Alex Ryvchin, co-CEO al Consiliului Executiv al Evreilor Australieni, o organizaţie umbrelă pentru evreii din Australia, a declarat într-un comunicat că incendiul a avut loc în timp ce cei din interior se aşezaseră la masa de Shabbat.

„Aceste evenimente reprezintă o escaladare gravă îndreptată împotriva comunităţii noastre”, a declarat Ryvchin.

Australia a înregistrat mai multe incidente antisemite în acest an, case, şcoli, sinagogi şi vehicule fiind ţinta actelor de vandalism şi incendiere, ceea ce a stârnit furia Israelului, aliatul tradiţional al ţării.

Printre aceste incidente se numără şi un plan fals pus la cale de crima organizată pentru a ataca o sinagogă din Sydney folosind o caravană încărcată cu explozibili, cu scopul de a distrage atenţia poliţiei, a declarat poliţia în luna martie.

Articolul O sinagogă a fost incendiată în Melbourne. Autorităţile australiene condamnă atacul apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Doar 57% dintre tinerii europeni cu vârste între 16 și 26 de ani consideră că democrația este cea mai bună formă de guvernare, iar în Polonia sprijinul coboară la doar 48%, în timp ce în Franța și Spania se situează în jurul valorii de 51-52%. Germania conduce clasamentul cu 71%.

Crește sprijinul pentru regimuri autoritare în Europa

Un fapt alarmant relevat de același studiu este că 21% dintre respondenți ar accepta un regim autoritar în anumite circumstanțe. În Franța, Spania și Polonia, sprijinul pentru autoritarism ajunge la 23%, în timp ce în Italia urcă la 24%, iar în Germania rămâne cel mai scăzut – 15%.

Thorsten Faas, politolog la Universitatea Liberă din Berlin, avertizează că „democrația este sub presiune, atât din interior, cât și din exterior”, mai ales în rândul tinerilor care se consideră de dreapta și sunt afectați economic – dintre aceștia, doar unul din trei mai sprijină democrația, scrie The Guardian.

Tinerii europeni devin tot mai polarizați și deziluzionați de guvernele naționale

Doar 6% dintre tineri consideră că guvernele lor funcționează bine. În același timp, 48% se tem că sistemul democratic din țara lor este în pericol, mai ales în Germania (61%), unde economia este în dificultate și extrema dreaptă câștigă teren.

În ciuda Brexitului, 73% dintre tinerii britanici își doresc revenirea în UE, iar 47% dintre tinerii europeni doresc relații mai strânse între Uniunea Europeană și Regatul Unit. Cu toate acestea, 39% percep UE ca fiind nedemocratică, iar 53% o consideră prea preocupată de detalii nesemnificative.

Economia, migrația și schimbările climatice. Priorități în schimbare

Sprijinul pentru politici stricte privind migrația a crescut de la 26% în 2021 la 38% în 2025. De asemenea, tinerii europeni cer Uniunii Europene să se concentreze pe combaterea inflației, apărarea externă și sprijinirea mediului de afaceri. Interesul pentru protejarea mediului scade – doar unul din trei tineri consideră că aceasta ar trebui să fie o prioritate mai mare decât creșterea economică, față de 44% în 2021.

Articolul Tinerii europeni își pierd încrederea în democrație. Suportul pentru regimuri autoritare crește alarmant în Franța, Spania și Polonia apare prima dată în Mediafax.