Mediafax

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, i-a îndemnat în privat pe liderii UE să intensifice angajamentele față de președintele Recep Tayyip Erdoğan, după ani de relații tensionate, afirmă surse citate de Financial Times.

Acest lucru vine în contextul în care Bruxelles-ul explorează modalități de a spori colaborarea cu Turcia și cu alți vecini din afara UE, ca parte a unei creșteri masive a capabilităților europene de apărare.

Amenințările lui Trump de a retrage garanțiile de securitate ale SUA pentru aliații europeni ai NATO și demersul său de a relua relațiile cu Rusia și de a întrerupe sprijinul acordat Ucrainei au speriat capitalele UE. Pe lângă graba de a crește cheltuielile pentru apărare, unele capitale europene susțin o colaborare mai amplă cu țări din afara UE, precum Norvegia și Regatul Unit.

Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a participat la Londra, la începutul acestei luni, la o reuniune a principalelor puteri militare ale Europei, pentru a discuta despre sprijinul acordat Ucrainei și despre chestiuni mai ample legate de apărare.

Potrivit surselor FT, invitația a venit în urma unui apel din partea lui Rutte la un prânz privat cu liderii UE la începutul lunii februarie, în cadrul căruia acesta a subliniat importanța unei cooperări sporite cu Turcia.

Secretarul general al NATO a declarat în ianuarie în Parlamentul European că „implicarea aliaților din afara UE în eforturile industriale de apărare ale UE este vitală, cred eu, pentru securitatea Europei”.

Turcia nu s-a alăturat Uniunii Europene și Marii Britanii în impunerea de sancțiuni directe Moscovei ca răspuns la invadarea Ucrainei și a menținut legături economice puternice cu Rusia.

Din punct de vedere tehnic, Turcia este un candidat la aderarea la UE, dar procesul înghețat de foarte mult timp. Blocul comunitar a suspendat diverse canale de dialog – inclusiv cele legate de securitate și apărare – parțial din cauza creșterii tensiunilor cu Grecia.

Ciprul, stat membru al UE, este unul dintre cele mai mari obstacole în calea aprofundării relațiilor.

Articolul Șeful NATO a îndemnat Uniunea Europeană să își intensifice cooperarea cu Turcia în domeniul apărării apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Întrebat dacă va fi avantajat în cazul în care Călin Georgescu nu intră în cursa electorală, Victor Ponta a spus, marți, la Digi24, că „mâine dimineață (miercuri dimineață – n.r.) îmi depun candidatură, așa cum am anunțat în urmă cu mai mult de o săptămână. Nu candidez contra cuiva”.

„Am luat această decizie și voi candida. În rest, opinia mea a rămas aceeași și anume că este democratic și corect să participe toți cei care își doresc să participe”, a completat el.

Victor Ponta a declarat, de asemenea, că au existat decizii ale Curții Constituționale care nu i-au plăcut, „cum a fost atunci când au invalidat referendumul de demitere a domnului Băsescu”, însă a adăugat că le respectă „pentru că eu cred că doar așa putem funcționa ca societate”.

„Nu am lucrat doar la stat (…) și n-am fost șomer 10 ani. Sunt premierul care a luat măsurile cele mai liberale și care a reușit să facă pentru clasa de mijloc, pentru cei care lucrează în zona privată, un sistem fiscal care i-a ajutat”, a răspuns el, întrebat dacă are susținători printre liberali.

Cât despre posibilitatea de a fi susținut de electoratul lui Georgescu, Ponta a reamintit că intenționează să candideze independent: „Dacă doresc acest lucru, evident că sunt bineveniți, dar eu voi candida independent, pentru că vreau să fiu președintele cetățenilor”.

Întrebat dacă îl mai vede pe Marcel Ciolacu în fruntea guvernului, după alegerile prezidențiale, Ponta a spus: „Eu cred că trebuie alt guvern”. Mai mult, el a evitat să facă o alegere de premier între Ilie Bolojan, Călin Georgescu și Marcel Ciolacu, spunând că aceasta „nu este o preselecție”.

Articolul Ponta: Voi candida independent, pentru că vreau să fiu președintele cetățenilor. Ponta, despre Ciolacu: Eu cred că trebuie alt guvern apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit agendei, președintele interimar al României are programată o întrevedere cu reprezentanții Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR) și ai Asociației Române a Băncilor (ARB), miercuri, de la ora 09.00.

De asemenea, el va participa de la ora 12.00 la ceremonia de decorare a lui Gheorghe Hagi.

Bolojan a primit pe 3 martie, la Palatul Cotroceni, o delegație formată din membri ai Consiliului Investitorilor Străini și ai unor Camere de comerț bilaterale, printre care Camera de Comerț Americană în România (AmCham), Camera de Comerț Româno-Britanică (BRCC), Camera Franceză de Comerț și Industrie în România (CCIFER), Camera de Comerț Româno-Germană (AHK România) și Camera de Comerț Italiană pentru România (CCIPR).

Discuțiile s-au concentrat pe atragerea și dezvoltarea continuă a investițiilor în economia națională, având în vedere importanța stabilității politice, a predictibilității fiscale și a menținerii unui climat favorabil pentru investitori. Delegația a evidențiat necesitatea unor reforme menite să reducă birocrația, să îmbunătățească eficiența administrativă și să creeze un cadru fiscal sustenabil.

Articolul Ilie Bolojan se întâlnește miercuri cu bancherii apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Jaffe a câştigat Premiul Oscar în 1980 pentru producţia filmului „Kramer contra Kramer” şi a fost nominalizat pentru „Fatal Attraction” (1987), realizat împreună cu Sherry Lansing.

Printre cele mai importante filme ale sale se numără şi „Goodbye, Columbus” şi „The Bad News Bears”, scrie The Hollywood Reporter.

La doar 29 de ani, Jaffe a devenit vicepreşedinte executiv al Paramount Pictures, fiind cel mai tânăr director al unui studio de top din Hollywood. În această funcţie, a aprobat producţia unor filme importante precum „Love Story” (1970) şi „The Godfather” (1972).

Ca producător, Jaffe s-a concentrat pe teme legate de familie şi relaţiile afectate de presiuni externe.

Articolul A murit Stanley R. Jaffe, producătorul filmului „Kramer contra Kramer” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Bucureştiul şi zona metropolitană au rămas centrul principal al tranzacţiilor, generând 80% din total, iar proiectele rezidenţiale au reprezentat 70% dintre acestea. Terenurile cu documentaţii de urbanism aprobate şi-au menţinut valoarea, subliniază consultanţii Colliers, în timp ce proprietăţile care necesită astfel de demersuri au înregistrat scăderi în anumite cazuri chiar şi de 30- 40%.

Investitorii locali şi-au consolidat poziţia dominantă, iar interesul pentru terenuri în zone strategice a continuat să crească. Pentru 2025, evoluţia pieţei va depinde de stabilitatea guvernamentală post-alegeri, iar finalizarea unor tranzacţii amânate ar putea impulsiona activitatea investiţională.

Creșterea interesului pentru zonele strategice

„Piaţa terenurilor a atras în 2024 investitori dintr-o gamă variată de sectoare, cu precădere rezidenţial, retail, ospitalitate, medical, energie şi agri-business. Comparativ cu anii anteriori, se observă o creştere a ponderii Capitalei în totalul tranzacţiilor. Interesul investitorilor s-a concentrat pe platforme strategice de teren în zone precum Militari-Preciziei, Cotroceni-Progresului sau Băneasa-Siseşti, devenite puncte cheie pentru dezvoltare. De asemenea, zonele metropolitane din Nordul Bucurestiului – Pipera, Corbeanca, Buftea şi Snagov – au înregistrat o activitate semnificativă, în special pentru terenurile cu autorizaţii de construcţie, care permit implementarea rapidă a proiectelor”, subliniază Sînziana Oprea, Director Land Agency la Colliers România.

Piața birourilor și retailului rămâne activă

Tranzacţiile cu terenuri pentru proiecte de retail au reprezentat 20% din volumul total al pieţei, incluzând închiderea unor înţelegeri de lungă durată, precizează consultanţii Colliers, explicând că retailerii au adoptat o strategie de consolidare şi expansiune, concentrându-se pe zonele rămase neacoperite. Piaţa birourilor a rămas dinamică, susţinută de tranzacţii importante, cum ar fi achiziţia Romaero de către One United, alături de cateva achiziţii strategice de terenuri pentru potenţiale dezvoltări viitoare. Segmentul rezidenţial a crescut semnificativ, ajungând să reprezinte aproximativ 70% din totalul achizitiilor de terenuri. Interesul a fost puternic pentru oraşe precum Timişoara, Braşov, Constanţa şi zona extinsă a litoralului.

Investitorii locali rămân dominanţi pe piaţa terenurilor, în special în sectorul rezidenţial, unde majoritatea dezvoltatorilor sunt susţinuţi de capital autohton. Un alt trend important este creşterea tranzacţiilor de consolidare, unde dezvoltatorii cumpără terenuri adiacente proiectelor existente pentru a facilita extinderi viitoare.

Perspective pentru 2025

Oferta de terenuri a continuat să crească în 2024, susţinută de vânzători interesaţi să-şi optimizeze portofoliile imobiliare. Chiar şi anumiţi investitori activi au renunţat la terenurile mai puţin strategice şi s-au concentrat pe anumite segmente de piaţă. Zona metropolitană a Bucureştiului a devenit tot mai atractivă, în special în apropierea nodurilor autostrăzii A 0. Interesul nu se limitează doar la dezvoltări industriale, ci include şi proiecte rezidenţiale şi mixte, semn că piaţa se adaptează rapid la noile oportunităţi.

„Cea mai reprezentativă tranzacţie a anului a fost achiziţia platformei Roca Preciziei / HILS, care a implicat 12 hectare, evaluate la aproximativ 24 milioane de euro. Printre alte achiziţii importante se numără fosta fabrică Muntenia, cumpărată de dezvoltatorul israelian Dimri, alături de mai multe tranzacţii din portofoliul CPI. Vânzătorii au devenit mai flexibili în privinţa plăţilor, introducând opţiuni precum rate eşalonate pe termen lung sau plăţi ocazionale, adaptate contextului. Această strategie arată o mai bună înţelegere a dinamicii pieţei şi a constrângerilor financiare ale investitorilor, într-un climat mai incert decât în anii trecuţi. Preţurile terenurilor au evoluat diferit în funcţie de tipul proprietăţii. Terenurile cu documentaţie urbanistică aprobată şi autorizaţii de construcţie şi-au menţinut sau chiar şi-au crescut valoarea. În schimb, anumite terenuri fără autorizaţii sau din zone mai puţin atractive au suferit scăderi de preţ de până la 30- 40% comparativ cu anii anteriori”, explică Sînziana Oprea, Director Land Agency la Colliers România.

În perspectivă, România atrage în continuare investitori datorită potenţialului său economic, ceea ce reflectă o încredere ridicată în piaţă. În 2025, conchide directorul Colliers, piaţa terenurilor va depinde de alegerile prezidenţiale şi de stabilitatea guvernamentală ulterioară. Mai multe tranzacţii, amânate anterior din motive politice şi administrative, ar putea fi finalizate în prima parte a anului, oferind un nou impuls pieţei. Proprietarii de terenuri, cu resurse financiare solide, aleg să aştepte momentul optim pentru vânzare, iar investitorii, în special cei locali, rămân încrezători în evoluţia pieţei pe termen mediu şi lung. Deşi unele investiţii ar putea fi puse temporar pe pauză până la clarificarea situaţiei politice, interesul pentru active strategice şi oportunităţi de piaţă rămâne ridicat. Dacă nu intervin schimbări majore neaşteptate, piaţa terenurilor va funcţiona într-un ritm normal şi în 2025.

Articolul Terenurile rămân o investiţie strategică, deşi climatul economic şi politic e incert apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Oficialii au pus accent pe importanța investițiilor și stimulării consumului, însă rămâne de văzut ce măsuri vor fi implementate.

În timpul sesiunii, guvernul a stabilit un obiectiv de creștere economică de „aproximativ 5%”, însă analiștii consideră acest nivel dificil de atins fără măsuri suplimentare.

Printre inițiativele anunțate se numără subvenții de 300 miliarde de yuani (41,3 miliarde dolari) pentru schimbul de mașini și electrocasnice vechi, dar cea mai mare parte a fondurilor va sprijini sectorul imobiliar și guvernele locale cu datorii mari.

Președintele Xi Jinping a promis sprijin pentru companiile private, esențiale pentru economie, însă fără a detalia măsuri concrete. O lege privind protecția acestora a fost, ce-i drept, discutată, dar nu a fost supusă votului.

În paralel, relațiile comerciale cu SUA rămân tensionate. Administrația Trump a impus noi tarife, iar China a avertizat că nu va ceda presiunilor. Oficialii chinezi au criticat politicile protecționiste americane, afirmând că „un stat mare trebuie să își respecte obligațiile internaționale”.

Congresul a aprobat cu o majoritate covârșitoare raportul de activitate guvernamental, bugetul și alte inițiative legislative, dar direcția concretă a politicilor economice rămâne incertă.

Articolul China încheie congresul anual fără măsuri clare pentru relansarea economică apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Autoritatea pentru Digitalizarea României şi Ministerul Finanţelor au implementat sistemul de achiziţie a titlurilor de stat Tezaur din platforma www.Ghişeul.ro pentru a simplifica accesul populaţiei la mijloacele de economisire.

Această soluţie permite cetăţenilor români să investească în mod simplu şi sigur prin subscriere, utilizând doar un card bancar valid.

„Această facilitate vine în sprijinul românilor de pretutindeni. Vrem să facem mai eficientă relaţia cu statul, în toate formele ei, atât a celor din ţară, cât şi a celor plecaţi peste hotare. Românii pot investi acum în titluri emise de stat, cu randament de peste 7%, stând doar pe telefon sau laptop, prin Ghişeul.ro, în cadrul unui proces validat prin mecanismul 3D Secure, garantând astfel securitatea tranzacţiilor. Returnarea sumelor nominale investite şi a dobânzilor se efectuează automat prin mecanismul push-money, disponibil în cadrul schemelor Visa”, spune vicepreşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României, Alexandra-Maria Chivu, coordonator al implementării sistemului de achiziţie titluri de stat prin intermediul www.Ghişeul.ro.

La ora actuală, Ghişeul.ro are 2.524.540 de utilizatori activi, iar de la începutul anului au fost colectaţi 707.071.485 lei.

„Ne bucurăm să extindem aria de servicii puse la dispoziţia românilor prin Ghişeul.ro, principala platformă naţională de plăţi electronice care oferă un mediu digital securizat şi uşor de utilizat. În continuare Autoritatea pentru Digitalizarea României va implementa alte asemenea facilităţi în dorinţa de a trăi cu toţii într-o Românie actuală, puternic conectată şi angrenată atât în prezent, cât şi în viitor”, spune preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României, Dragoş-Cristian Vlad.

Prin Ghişeul.ro se pot achita taxe şi impozite, taxa judiciară de timbru, contravaloarea paşaportului, a permisului auto, a certificatului de înmatriculare, a plăcuţelor de înmatriculare, a cărţii de identitate, fiind posibilă, de asemenea, plata asigurării obligatorii a locuinţei.

Articolul Titluri de stat Tezaur de peste 45 milioane de lei în 24 de ore prin Ghiseul.ro apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit acestuia, implicaţiile deciziei depăşesc graniţele ţării, afectând relaţiile strategice dintre România, Statele Unite şi Uniunea Europeană.

Hartmann a descris hotărârea BEC drept un act greu de comentat în condiţii normale, sugerând că amploarea sa va putea fi înţeleasă doar în timp. În opinia sa, evenimentul marchează o prăbuşire a valorilor democratice în România, cu efecte pe termen lung asupra sistemului politic.

„Decizia BEC este imposibil de comentat în condiţii normale. Peste vreo 10 ani ar trebui să analizăm ce s-a întâmplat ieri. Acest spectacol grotesc al decăderii democraţiei în România. Este o lovitură care închide dialogul între România şi SUA”.

Analistul susţine că, prin această acţiune, România a transmis un mesaj clar Statelor Unite, consolidând influenţa Uniunii Europene ca principal factor de decizie la Bucureşti. El consideră că această schimbare reflectă şi un posibil răspuns strategic al Franţei faţă de SUA.

„Autorităţile române au transmis un mesaj foarte dur Statelor Unite, că Europa este elementul principal de autoritate în România. Este şi un răspuns de bun venit al Franţei, de a spune Statelor Unite că în Europa nu mişcă cine vrea, ci cine ordonă Franţa”.

H.D. Hartmann a concluzionat că această decizie marchează o etapă pierdută pentru SUA în competiţia geopolitică din regiune. În opinia sa, dialogul politic din România s-a transformat într-unul strict geopolitic, cu implicaţii majore asupra relaţiilor internaţionale.

„Este o problemă fundamentală geopolitică. Dialogul politic în România s-a transformat într-un dialog geopolitic. Astăzi, când vorbim, Statele Unite au pierdut prima etapă a acestui dialog.”

Articolul H.D. Hartmann: „Decizia BEC a închis dialogul dintre România şi SUA” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Rolul lui Musk în administrația Trump în ceea ce privește reducerea cheltuielilor și concedierea unor angajați federali a dus la proteste în SUA împotriva Tesla, scrie Reuters.

Musk conduce așa-numitul Departament al Eficienței Guvernamentale (DOGE) al administrației Trump.

Într-o postare pe platforma sa Truth Social, Trump l-a apărat pe Musk spunând că acesta „riscă” pentru a ajuta țara și că face o treabă „fantastică”.

„Voi cumpăra mâine dimineață o Tesla nouă, în semn de încredere și sprijin față de Elon Musk, un american cu adevărat grozav”, a declarat Trump.

Musk i-a mulțumit președintelui pentru sprijin pe propria platformă de social media X.

Valoarea acțiunilor Tesla la Bursa de Valori din New York s-a înjumătățit în trei luni. Pierderea este de 781 de miliarde de dolari.

Implicarea lui Musk în politică a afectat vânzările Tesla în toată lumea, în special în Europa. Vânzările de mașini Tesla în Germania au scăzut cu peste 75% în februarie.

Articolul Trump spune că va cumpăra o Tesla pentru a-și arăta sprijinul față de Musk. Compania e în picaj la bursă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

COVID-ul de lungă durată rămâne o problemă majoră, afectând peste 400 de milioane de persoane la nivel global. Specialiştii avertizează că lumea trebuie să înveţe din această experienţă pentru a face faţă viitoarelor ameninţări, conform The Conversation.

Australia a făcut unele lucruri bine – laboratoarele au diagnosticat rapid primele cazuri, iar autorităţile au implementat măsuri de protecţie. Însă au existat probleme în partajarea datelor şi a probelor între state, care ar putea complica răspunsul la o viitoare criză.

Pentru a remedia aceste lacune, guvernul australian investeşte 251,7 milioane de dolari într-un nou Centru pentru Controlul Bolilor, care va coordona răspunsul naţional.

Tehnologiile dezvoltate în timpul pandemiei, precum vaccinurile cu ARN mesager, reprezintă un avantaj pentru viitor. Moderna şi-a stabilit sediul regional la Melbourne, iar CSL poate acum produce astfel de vaccinuri în Australia.

O provocare majoră rămâne situaţia în care nu se poate dezvolta un vaccin eficient pentru un nou virus. În acest caz, trebuie să ne bazăm pe medicamente antivirale, care durează mai mult pentru a fi dezvoltate. Mai multe echipe de cercetare lucrează la medicamente care ar putea funcţiona împotriva unor întregi familii de virusuri.

Distribuţia inegală a vaccinurilor şi medicamentelor în timpul pandemiei de COVID a demonstrat necesitatea unui sistem global mai echitabil. Deşi OMS lucrează la un „acord pandemic”, nu există încă un consens.

Noi ameninţări continuă să apară – mpox a fost declarată urgenţă globală de două ori în ultimii ani, iar acum există o epidemie neidentificată în Congo. Liliecii, consideraţi sursa COVID-19, poartă numeroase alte virusuri potenţial periculoase.

Experţii avertizează că, după cinci ani, încă nu suntem pregătiţi pentru următoarea pandemie, care este o chestiune de „când”, nu „dacă”.

Articolul Astăzi se împlinesc cinci ani de la declararea pandemiei COVID-19 apare prima dată în Mediafax.