Mediafax

Premierul Ilie Bolojan a anunțat luni, în fața Parlamentului, ce măsuri va include al doilea pachet ce vizează reducerea deficitului bugetar. Printre altele, măsurile urmăresc reforma pensiilor speciale, a administrației și a companiilor de stat.

Discursul a fost ținut luni în Parlament în timp ce Guvernul și-a asumat răspunderea asupra măsurilor incluse în primul pachet.

„În spațiul public se discută că vor avea de suferit doar cei mai amărâți și sinecuriștii nu vor avea nimic de pierdut. Că s-a început cu bursele, nu cu politicienii. (…) Atunci când am spus că e nevoie de un nou început, m-am gândit și la măsuri concrete de restabilire a bunului simț în administrația centrală și locală. Unele vin prin educație, dar unele mai vin și prin reguli. Și cu aceste reguli se ocupă acum Guvernul pe care îl conduc. Din acest motiv, vreau să vă vorbesc și despre cel de-al doilea pachet pe care îl avem în pregătire la Guvern. El va veni în completarea acestor prime măsuri. Astfel, până la sfârșitul lunii iulie, vom reveni în fața Parlamentului României cu acest al doilea pachet de măsuri, cu accent pe echitate și eficiență”, a declarat Ilie Bolojan în Parlament.

Ilie Bolojan a enumerat principalele măsuri care vor fi incluse în al doilea pachet. Este vorba despre „reforma pensiilor speciale, prin eliminarea excepțiilor, calculul corect al pensiilor și intrarea în pensie la vârsta generală”. De asemenea, se dorește reforma companiilor de stat și a autorităților autonome. „Restructurăm ASF, ANCOM și ANRE. Reducem numărul de membri și indemnizațiile din consiliile de administrație. Transparentizăm activitățile și contractele”, a anunțat Ilie Bolojan.

Premierul s-a mai referit la reforma administrației locale și centrale., la combaterea evaziunii fiscale și a fraudării banului public și la urgentarea accesării fondurilor europene și prioritizarea investițiilor cu impact direct în dezvoltare.

Guvernul Bolojan intenționează să-și asume responsabilitatea și pe al doilea pachet de măsuri. Procedura ar putea avea loc până la finalul lunii iulie.

Articolul Ilie Bolojan a anunțat ce va conține al doilea pachet de măsuri fiscale apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Premierul Ilie Bolojan a avut un mesaj și către reprezentanții opoziției. În discursul său de la tribuna Parlamentului, prim-ministrul le-a cerut acestora să nu blocheze deciziile, la un patriotism real și eficient din punct de vedere economic.

„Apelul meu pentru opoziție este acesta: Participați la îmbunătățirea deciziilor, nu la blocarea lor. Iar cultivarea dezbinării nu poate mări salariile și pensiile. Iar o țară dezbinată va fi o țară mai slabă. Dacă țineți la România spuneți-le românilor adevărul, chiar dacă e neprofitabil politic. Acesta este singurul patriotism economic real, nu cel pus în pliante electorale”, a spus Ilie Bolojan.

Premierul le-a promis oponențolr politici că va fi întotdeauna deschis la dialog.

„Veți avea în mine un interlocutor, un om deschis la dialog onest și civilizat. Dar în același timp voi taxa propunerile populiste, voi combate minciunile și dezinformarea, dacă va fi cazul”.

Nici românii din străinătate nu au fost uitați. Ilie Bolojan le transmite românilor de peste tot că este nevoie de responsabilitate și solidaritate.

„Suntem conștienți că aceste măsuri se vor resimți în viața de zi cu zi a unui număr foarte mare de concetățeni. Privim cu responsabilitate și solidaritate efectele ce vor urma și lucrăm cu toată energia pentru a atenua aceste efecte. Muncim, zi de zi, pentru a scurta, cât mai mult, perioada mai dificilă prin care România trece și pentru că aceste măsuri să fie drepte”, a spus premierul Bolojan.

În final prim-ministrul a afirmat că România nu mai poate funcționa cu improvizații și populism. România are nevoie de reguli aplicate pentru toată lumea și de drepturi respectate pentru fiecare român în parte.

„Astăzi, ca să fim cât se poate de onești, facem ceea ce trebuia făcut de ieri. Dar facem ceea ce trebuie, chiar și mai târziu decât niciodată”.

Șeful guvernului și-a exprimat comnvingerea că țara noastră poate fi pusă pe linia de dezvoltare corectă ce poate genera în următorii ani prosperitate și siguranță pentru cât mai mulți dintre români.

Articolul Ilie Bolojan: Facem ceea ce trebuia făcut de ieri. Dar facem ceea ce trebuie, mai târziu decât niciodată apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Luni, în cadrul şedinţei de plen a Parlamentului, preşedintele AUR a susţinut: „Noi nu am primit forma finală a raportului, decât cu aproximativ 20-25 de minute înainte. Probabil nu a fost redactat până atunci, de aceea şi întârzierea de la ora 15 până la ora 17”,.

Pe procedură, Simion a informat conducerea Camerei şi Senatului cu privire la acest aspect.

„Sperăm că sunteţi, aşa cum a zis domnul premier Bolojan, oameni serioşi care veţi ţine cont de cele 230 de amendamente depuse numai de grupurile parlamentare aur primind aceste amendamente şi din partea sindicatelor şi patronatelor. Nu am văzut în forma finală, aşa cum am putut să o citim în cele 20 de minute, că s-a ţinut cont de amendamentele FSLI, de amendamentele cartelul Alfa, de amendamentele Blocului Naţional Sindical, pe care noi le-am adăugat printre aceste 230 de amendamente”.

În încheiere, Simion a declarat: „Vom depune o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Înţeleg că votul este luni. Aşteptăm toţi colegii să se prezintă la vot”.

Bolojan și-a asumat răspunderea pe pachetul fiscal

„Vin astăzi în faţa dumneavoastră şi a tuturor românilor care ne urmăresc pentru angaja răspunderea Guvernului României pentru primul pachet de măsuri fiscale şi bugetare. Un pachet de măsuri pe care suntem nevoiţi să le luăm într-o perioadă foarte scurtă. Nu este un gest uşor, nici pentru mine, nici pentru colegii mei, nici pentru Coaliţia de partide care îşi asumă această decizie. Este, însă, o urgenţă naţională şi un act de responsabilitate. România are nevoie de corectarea acumulărilor negative, iar acest pachet este începutul”, spune Ilie Bolojan.

El afirmă că direcţiile de acţiune rămân neschimbate: ordine în finanţele ţării, bună guvernare şi respect pentru cetăţeni.

„Iar respectul începe de la a spune adevărul şi a îmi asuma responsabilitatea. România a avut în 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană: peste 9,3% din PIB. Aşa cum am mai spus, pentru fiecare 100 de lei încasaţi, statul a cheltuit 132, iar pentru asta România s-a împrumutat şi se împrumută scump în fiecare zi pentru a funcţiona”, adaugă premierul.

Articolul George Simion de față cu Ilie Bolojan: Vom depune o moţiune de cenzură împotriva Guvernului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

AUR a anunțat că va depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Totuși, formațiunea nu are susținerea necesară pentru ca aceasta să treacă. Opoziția poate doar să depună moțiunea, dacă i se alătură și SOS și partidul POT. Pentru a da jos Guvernul și a bloca măsurile fiscale, e nevoie ca și parlamentari din Coaliție să voteze moțiunea.

Conform Constituției, o moțiune de cenzură are nevoie de cel puțin o pătrime din numărul total al parlamentarilor pentru a fi depusă. În acest caz, sunt necesare 116 semnături. AUR, SOS și POT au împreună 129 de senatori și deputați, fără să fie luați în calcul parlamentarii neafiliați. Aceștia pot să depună moțiunea.

„Avem semnăturile parlamentarilor noștri, o parte de la Opoziție, S.O.S, POT, și parlamentari neafiliați. Așteptăm pe fiecare parlamentar care consideră că măsurile asumate astăzi de Guvern sunt împotriva românilor să vină să semneze moțiunea”, a declarat deputatul AUR Mihai Enache, în Parlament.

Votul pentru moțiune, însă, este mult mai dificil. Pentru ca Guvernul să fie demis, e nevoie de 233 de voturi. Chiar dacă sunt adunați și neafiliații, în total 24 de senatori și deputați, nu sunt de ajuns.

Opoziția ar mai avea nevoie de aproximativ 80 de parlamentari, care să fie convinși să voteze moțiunea. Aceștia ar trebui să fie din PSD, PNL, USR sau UDMR. Numărul ar putea să fie chiar mai mare, pentru că unii neafiliați au trecut recent la PNL sau PSD, deci nu toți sprijină Opoziția.

Termenele pentru moțiune sunt clare. Opoziția are trei zile la dispoziție pentru a depune moțiunea, din momentul în care Guvernul își angajează răspunderea pe măsurile fiscale.

Asta înseamnă că, până cel târziu joi, AUR trebuie să strângă toate semnăturile.

După ce moțiunea este depusă, aceasta se prezintă în Parlament în cel mult cinci zile. Apoi mai există un termen de trei zile pentru dezbatere și vot. Decizia ar putea fi luată până la finalul săptămânii viitoare, dacă nu apar schimbări în program.

Articolul Șansele ca Guvernul Bolojan să fie dat jos. Opoziția nu are suficiente voturi apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Premierul Ilie Boplojan a prezentat principalele modificări aduse prin Legea Austerității, pentru care Guvernul își asumă luni răspunderea în Parlament: cote TVA de 21 și 11%, introducerea CASS pentru pensii peste 3.000 lei și înghețarea pensiilor și salariilor din sistemul public în 2026.

„Fără un sistem fiscal corect și predictibil, nu vom mai avea cu ce plăti drumuri, spitale, armată, salarii sau pensii. Fără a ține pasul de dezvoltare și ordine cu țările membre, nu vom mai primi sprijinul fondurilor europene. Ne vom izola și afunda în propriile scenarii financiare păguboase, așa cum s-a întâmplat deja. Pentru a evita acest scenariu venim astăzi cu primul pachet de măsuri adoptate în Guvern, pentru care ne asumăm răspunderea”, spune Ilie Bolojan.

El precizează că acest pachet vizează:

1. Reorganizarea TVA: Cota standard va fi de 21%. Cota redusă va fi de 11% (pentru alimente de bază, medicamente, lemn de foc, cărți, canalizare, energie termică, HoReCa – temporar)
2. Creșterea necesară a unor accize. Vor crește cu 10% accizele la alcool și carburanți. De asemenea, vor crește accizele și pentru tutun.
3. Introducerea CASS pentru pensii peste 3.000 lei. Se plătește doar pentru partea care depășește acest prag. Obiectivul dorit este creșterea numărului de contribuabili la sănătate de la 6 milioane, la 8 milioane.
4. Taxarea capitalurilor mari.
● Impozitul pe dividende rămâne 10% în 2025, apoi va ajunge la 16%, începând cu 1 ianuarie 2026
● Profiturile suplimentare ale băncilor și companiilor de jocuri de noroc se impozitează mai mult, iar câștigurile companiilor de jocuri de nororc vor fi suprataxate.
5. Înghețarea unor cheltuieli bugetare
● În anul 2026 se îngheață salariile și pensiile din sistemul public
● Se limitează angajările și sporurile nejustificate.

Articolul Ilie Bolojan explică principalele modificările aduse de Legea Austerității. Care sunt acestea apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Trimisul special al Statelor Unite, Thomas Barrack, a declarat luni că este „foarte mulțumit” de răspunsul primit din partea autorităților libaneze la propunerea americană ce vizează dezarmarea completă a Hezbollah, relatează Reuters.

După o rundă de întâlniri oficiale la Beirut, Barrack a anunțat că a primit un document de șapte pagini din partea guvernului libanez, ca reacție la propunerea prezentată în cadrul vizitei sale anterioare din 19 iunie. Propunerea americană prevede ca Hezbollah să fie dezarmat în termen de patru luni, în schimbul retragerii trupelor israeliene din cinci posturi militare aflate în sudul Libanului.

Despre răspuns guvernului libanez, oficialul american a transmis „Ceea ce ne-a oferit guvernul a fost ceva spectaculos într-o perioadă foarte scurtă de timp. Sunt foarte mulțumit de reacție”.

El a mai afirmat că, în opinia sa, nici Israelul, nici Libanul nu doresc o escaladare militară, ci sunt interesate de un acord privind încetarea ostilităților.

Hezbollah nu a transmis o poziție oficială privind propunerea, însă liderul grupării a declarat recent că menținerea unui anumit nivel de armament este necesară pentru apărarea Libanului. Surse citate de Reuters susțin că organizația ar lua în considerare reducerea arsenalului, dar nu o dezarmare completă.

Anterior vizitei, armata israeliană a efectuat mai multe lovituri aeriene în sudul și estul Libanului, precum și o incursiune terestră în apropierea graniței.

Articolul SUA consideră pozitiv răspunsul Libanului la propunerea privind dezarmarea Hezbollah apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Administrația Trump a anunțat o nouă amânare a intrării în vigoare a tarifelor vamale până la 1 august, creând incertitudine.

Între timp, negocierile comerciale cu Uniunea Europeană se intensifică, iar amenințările cu taxe suplimentare planează asupra națiunilor BRICS, conform The Guardian.

Trump a declarat că va începe să trimită scrisori oficiale cu noile tarife către partenerii comerciali ai Statelor Unite.

Confuzie pe piețele globale

Chiar dacă ratele tarifare sunt deja stabilite, secretarul american al Comerțului a confirmat că ele vor intra în vigoare abia pe 1 august, o amânare de trei săptămâni față de termenul inițial de 9 iulie.

Această decizie a adus o oarecare confuzie pe piețele globale.

Pe de altă parte, Uniunea Europeană și Statele Unite au avut discuții intense, sperând să ajungă la un acord comercial înainte de termenul limită.

UE vrea rezultate bune pentru ambele părți, fără creșterea tarifelor

UE își dorește să evite taxele și să obțină rezultate bune pentru ambele părți.

Între timp, Președintele Trump a amenințat cu o taxă suplimentară de 10% pentru țările BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud), după ce acestea au criticat măsurile tarifare unilaterale.

China a răspuns imediat, spunând că se opune folosirii tarifelor pentru a forța decizii.

Bursele din Asia au scăzut, cele europene sunt oscilante

Toată această incertitudine legată de tarife a afectat piețele financiare.

Bursele din Asia au scăzut, în timp ce piețele europene au avut un comportament mixt.

De asemenea, prețul metalelor industriale, cum ar fi cuprul și aluminiul, a scăzut, arătând îngrijorarea generală din economie, mai scrie The Guardian.

Articolul Taxele SUA pentru importurile din UE se amână până pe 1 august. Confuzie pe piețele globale apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Blocul Național Sindical a atacat o decizie a CCR despre care s-a susținut că deschide calea pentru tăieri arbitrare de sporuri și salarii în sectorul public. Motivarea CCR ar permite Guvernului să modifice unilateral contractele de muncă.

Blocul Național Sindical (BNS) condamnă public motivarea Curții Constituționale în Decizia nr. 2/2025, emisă în dosarul 52D/2021, ca fiind un atac fără precedent asupra drepturilor lucrătorilor din sectorul public.

Sindicaliștii reclamă că prin această decizie, publicată în Monitorul Oficial pe 27 iunie 2025, CCR oferă cale liberă Guvernului și Parlamentului pentru tăieri de sporuri și drepturi salariale, chiar și în lipsa negocierii colective.

„CCR legitimează ideea că Guvernul poate modifica unilateral contractele de muncă, fără dialog, fără renegocieri și fără respect față de salariat. Practic, Curtea spune că atunci când statul taie sporurile chiar și pe perioadă nedeterminată, acestea pot fi eliminate unilateral, fără ca angajatorul să mai stea de vorbă cu angajatul. Este o interpretare care transformă contractul individual de muncă într-un act fragil, supus oricând voinței autorităților, fără garanții și fără drept la negociere cu încălcarea art. 53 din Constituția României”, se arată în comunicatul emis de BNS.

Președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin a susținut „Este inacceptabil ca, într-un stat de drept, contractul de muncă al unui lucrător din sectorul public să devină un document care poate fi golit de conținut de azi pe mâine, prin simpla voință a Guvernului sau a CCR-ului. CCR validează un abuz, iar acest lucru va alimenta și mai mult revolta socială deja existentă”.

Articolul BNS critică dur motivarea Curții Constituționale privind drepturile salariaților din sectorul public apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele francez Emmanuel Macron începe marți o vizită de stat de trei zile în Regatul Unit, prima vizită a unui lider european de la Brexit încoace.

Programul oficial include o ceremonie de primire la baza militară a Royal Air Force din vestul Londrei, o procesiune cu caleașcă regală până la Castelul Windsor, discuții oficiale cu premierul Keir Starmer și un dineu de stat oferit de regele Charles al III-lea.

„Interesele comune contează acum”

Vizita simbolizează relansarea relațiilor strategice dintre Londra și Paris, după tensiunile cauzate de ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

„Interesele comune contează acum”, a transmis Palatul Élysée, subliniind relația „esențială” dintre cele două țări pe scena internațională, iar un oficial britanic a declarat că legătura dintre Paris și Londra este „vitală” în contextul global actual, potrivit The Guardian.

Invitația adresată președintelui francez pentru o vizită de stat reflectă importanța pe care Marea Britanie o acordă relansării relației cu Franța, iar alegerea Parisului înaintea Washingtonului, Donald Trump fiind așteptat abia spre finalul anului, accentuează percepția unui parteneriat privilegiat.

Summit la Londra pentru sprijinirea Ucrainei

Summitul franco-britanic de la Downing Street, care are loc joi, are ca obiectiv consolidarea cooperării strategice în domenii precum apărarea, securitatea, migrația și sprijinul pentru Ucraina. Reuniunea va reuni liderii celor două guverne într-un cadru extins de discuții internaționale, în cadrul așa-numitei „coaliții a celor dispuși”, axată pe susținerea Ucrainei în fața agresiunii ruse.

Reluarea legăturilor este și un gest strategic, consideră consilierul special Sébastien Maillard, de la Institutul Jacques Delors:

„Este o cale prin care ambele țări încearcă să se ancoreze într-o ordine bazată pe dreptul internațional, într-un moment marcat de mișcări zguduitoare în ordinea internațională.”

Criza migranților din Canalul Mânecii, test pentru cooperarea post-Brexit

Pentru Franța, vizita reflectă și o schimbare de ton la Londra, unde premierul laburist Keir Starmer încearcă să închidă capitolul tensionat al relațiilor franco-britanice din perioada Brexitului.

Totuși, o temă sensibilă persistă: criza migranților care încearcă să traverseze Canalul Mânecii în ambarcațiuni mici.

Aproape 20.000 de persoane au ajuns în Regatul Unit prin această rută doar în 2025, în creștere cu 50% față de aceeași perioadă a anului trecut, și cel puțin 17 migranți și-au pierdut viața în timpul traversării, după un record tragic de 78 de decese în 2024.

Franța ia în considerare să permită intervenția poliției sale în apele sale teritoriale, la până la 300 de metri de coastă, pentru a opri bărcile îndreptate spre Marea Britanie, măsură care necesită avizul autorităților maritime.

Sunt așteptate anunțuri despre această măsură în timpul summitului

„Ambele guverne trebuie să trateze situația ca pe o problemă de politică internă, ceea ce o complică și mai mult”, consideră Christian Lequesne, profesor de relații internaționale la Sciences Po, amintind că atât premierul britanic, cât și Macron se confruntă cu presiuni politice interne, venite din partea extremei drepte – Marine Le Pen în Franța și Nigel Farage în Regatul Unit.

„A fost nevoie de timp, dar Franța a reușit în cele din urmă să digere Brexitul, un proces dificil și plin de dezamăgire”.

Macron și Starmer s-au întâlnit de mai multe ori de la instalarea noului guvern de la Londra. Premierul britanic a vizitat Franța de cinci ori, iar Macron a fost de asemenea prezent în Regatul Unit în repetate rânduri.

Articolul Londra și Parisul își refac alianța strategică, compromisă de Brexit apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele rus Vladimir Putin l-a demis luni pe ministrul Transporturilor, Roman Starovoit, în urma unor perturbări majore în sectoarele aviației și transportului maritim din Rusia, informează The Kyiv Independent.

Decretul oficial nu a oferit un motiv, însă demiterea lui Starovoit vine după ce aproape 300 de zboruri au fost anulate sau întârziate pe marile aeroporturi rusești în perioada 5-6 iulie, din cauza amenințărilor la securitate generate de atacurile cu drone ucrainene.

La această situație s-a adăugat și explozia de duminică de la bordul petrolierului Eco Wizard, în portul Ust-Luga din regiunea Leningrad, care a provocat o scurgere de amoniac și a necesitat o intervenție de urgență.

Conform ziarului rus Vedomosti citat de The Kyiv Independent, vicepremierul Transporturilor, Andrei Nikitin, este un candidat principal pentru a-l înlocui pe Starovoit.

Campania ucraineană cu drone, care a perturbat tot mai mult traficul aerian civil din Rusia, face parte din strategia Ucrainei de a submina logistica Rusiei mult în spatele liniei frontului, mai transmite publicația.

Articolul Putin îl demite pe ministrul Transporturilor, după haosul din aeroporturi și explozia unui petrolier apare prima dată în Mediafax.