Congo şi rebelii M23 confirmă participarea la negocierile de pace din Angola

Mediafax

O delegaţie reprezentând Republica Democrată Congo (RDC) se află acum în Luanda pentru discuţiile de marţi, a declarat un purtător de cuvânt al preşedintelui Felix Tshisekedi pentru agenţia de presă The Associated Press.

Tshisekedi a refuzat anterior negocierile directe cu grupul rebel cu privire la conflict, care are rădăcini vechi. M23 a trimis, de asemenea, o delegaţie la Luanda, a declarat purtătorul de cuvânt Lawrence Kanyuka pe X.

Angola încearcă să medieze o încetare a focului de mai multe luni. Negocierile de pace au fost anulate la sfârşitul anului trecut după ce Rwanda a insistat asupra unui dialog direct între RDC şi M23, ceea ce guvernul congolez a refuzat. Cu toate acestea, Luanda a anunţat săptămâna trecută că va găzdui negocieri de pace directe.

Liderul M23, Bertrand Bisimwa, a declarat săptămâna trecută că rebelii l-au forţat pe Tshisekedi să vină la masa negocierilor, afirmând că „pacea începe cu dialogul. Cu cât vorbim mai repede, cu atât mai repede pacea devine o realitate”.

De la începutul acestui an, gruparea rebelă a cucerit zone cheie, bogate în minerale, din estul Republicii Democrate Congo (RDC) după o ofensivă majoră care a făcut mii de morţi.

Articolul Congo şi rebelii M23 confirmă participarea la negocierile de pace din Angola apare prima dată în Mediafax.

Investitorii Tesla încearcă să controleze acțiunile lui Elon Musk

Mediafax

Antreprenorul multimiliardar Elon Musk provoacă critici politice în timp ce susține cauzele de dreapta în Europa și îl dirijează pe președintele Donald Trump în politica de concedieri a angajaților federali ai SUA. Controversa afectează vânzările Tesla, spre disperarea investitorilor, potrivit Reuters, care arată, într-o investigație, că Robyn Denholm, aleasă chiar de către Musk pentru a conduce Consiliul de Administrație al Tesla, are cel mai bine plătit scaun din toate companiile publice din SUA și că investitorii i-ar fi cerut să controleze acțiunile CEO-ului Tesla, care pun în dificultate compania.

Denholm depre sumele primite de la Tesla: au fost „schimbarea vieții” sale

În vârstă de 61 de ani, Denholm i-a succedat lui Elon Musk ca președinte al Tesla în noiembrie 2018. Femeia de afaceri australiană a fost atât de bine recompensată în calitate de președinte al Tesla încât un proces intentant de unul dintre acționari a forțat-o recent să-și returneze o parte din avere. Într-un alt litigiu, a cărui soluție nu este definitivă, un judecător din Delaware a criticat-o pe Denholm pentru că a acceptat o plată pentru Musk care, „dacă ar fi aprobată de o instanță de superioară, ar stabili un record pentru compensarea CEO: 56 de miliarde de dolari”, a explicat sursa citată.

Relativ neștiută până în 2018, fosta contabilă a devenit de atunci recunoscută drept apărătorul-șef al pachetului de salarii aprig disputat. Eforturile lui R. Denholm pentru aceste plăți au inclus înfățișări în instanță, unde ea și-a descris propria remunerație de la Tesla drept „schimbarea vieții”. Indemnizațiile încasate de la Tesla, de când aceasta s-a alăturat consiliului, în 2014, au totalizat aproximativ 682 de milioane de dolari în numerar și acțiuni, pe baza prețurilor recente de piață, potrivit unei analize Reuters a dosarelor de reglementare și a cercetărilor efectuate de către Equilar, specialist în compensare și guvernare din California.

Denholm a vândut acțiuni de peste o jumătate de miliard de dolari chiar înaintea declinului Tesla

În ciuda scăderii recente a acțiunilor Tesla, Denholm a încasat până în prezent o contravaloare a acțiunilor Tesla de aproximativ 532 de milioane de dolari, iar unele dintre aceste vânzări au avut loc chiar la începutul lunii martie, înainte ca declinul stocului să se accelereze săptămâna trecută, a explicat Nell Minow, expert în guvernanță corporativă și acționar Tesla, preluat de Reuters.

Mandatul lui Denholm va fi votat din nou anul viitor, dar până acum, cu sprijinul lui Musk și al aliaților săi, ea a rămas în siguranță în consiliu, spun analiștii Reuters, care precizează și faptul că femeia de afaceri susținută de Musk a declarat presei locale că va părăsi conducerea Consiliului la sfîrșitul lunii martie, intenționând să-și păstreze doar calitatea de membru.

Acționarii consideră că e datoria lui Denholm să tempereze acțiunile lui Musk, care afectează imaginea companiei

Este „datoria” lui Robyn Denholm să tempereze acțiunile lui Musk care scad cota gigantului Tesla, spun acționarii: „Este datoria lui Robyn și a consiliului să-l țină pe tipul ăsta deasupra focului, iar asta nu se întâmplă”, a spus Michael R. Levin, unul dintre acționarii Tesla din Chicago. În privința „femeii care aparent îl supraveghează pe CEO-ul Musk”, așa cum o descrie sursa citată, ”unii se întreabă dacă ea chiar are independența necesară pentru a face acest lucru”, făcând referire la sumele pe care le-a încasat.

De la valoarea de piață record, de 1,5 trilioane de dolari, pe care compania a avut-o în luna decembrie, Tesla a scăzut aproape la jumătate. Pe lângă lipsa țintelor de vânzări, compania se confruntă cu o presiune sporită a investitorilor de a produce vehicule autonome, pe care Musk le-a promis, dar nu a reușit să le ofere timp de aproape un deceniu, precizează analiștii Reuters.

Articolul Investitorii Tesla încearcă să controleze acțiunile lui Elon Musk apare prima dată în Mediafax.

Trump avertizează Iranul: Vor fi „consecinţe grave” pentru atacurile rebelilor Houthi din Yemen

Mediafax

Într-o postare pe Truth Social, Trump a legat direct Iranul de activităţile Houthi, acuzând Teheranul că furnizează acestora arme, bani şi informaţii.

„Nimeni să nu fie păcălit! Sutele de atacuri comise de Houthi, mafioţii şi huliganii siniştri stabiliţi în Yemen, care sunt urâţi de poporul yemenit, provin toate din şi sunt create de IRAN. Orice nou atac sau represalii din partea „houthi” vor fi întâmpinate cu multă forţă şi nu există nicio garanţie că această forţă se va opri aici. Iranul a jucat rolul victimei nevinovate a unor terorişti răufăcători de care au pierdut controlul, dar nu au pierdut controlul. Le dictează fiecare mişcare, le oferă arme, le furnizează bani şi echipamente militare extrem de sofisticate şi chiar aşa-numitele informaţii. Fiecare foc tras de houthi va fi privit, de acum înainte, ca un foc tras din armele şi de la conducerea IRAN, iar IRAN va fi tras la răspundere şi va suferi consecinţele, iar aceste consecinţe vor fi cumplite!”, a scris Trump pe Truth Social, luni.

Declaraţiile vin în contextul în care Statele Unite au realizat atacuri aeriene asupra rebelilor Houthi, atacuri care au dus la moartea a cel puţin 53 de persoane în weekend-ul precedent.

Rebelii Houthi, susţinuţi de Iran, au intensificat atacurile, inclusiv prin lansarea de rachete şi drone asupra a peste 100 de nave comerciale între noiembrie 2023 şi ianuarie 2024. Acţiunile au atras atenţia în întreaga lume arabă, în ciuda abuzurilor lor de drepturile omului.

De asemenea, Houthis au fost acuzaţi de jafuri într-un depozit al Programului Alimentar Mondial din Saada, în contextul crizei umanitare deja severe. Yemenul este în război din 2014, iar conflictul a adus ţara în pragul foametei.

Articolul Trump avertizează Iranul: Vor fi „consecinţe grave” pentru atacurile rebelilor Houthi din Yemen apare prima dată în Mediafax.

Hackerii exploatează vulnerabilităţile firewall-ului Fortinet pentru a lansa ransomware

Mediafax

Cercetătorii în securitate au observat hackerii, legaţi de grupul infam LockBit, exploatând două vulnerabilităţi ale firewall-urilor Fortinet pentru a implementa ransomware pe mai multe reţele de companii.

Potrivit unui raport publicat de Forescout Research, grupul „Mora_001” exploatează aceste vulnerabilităţi pentru a pătrunde în reţelele corporative şi a lansa un tip personalizat de ransomware numit „SuperBlack”.

Una dintre vulnerabilităţi, identificată ca CVE-2024-55591, a fost exploatată de la sfârşitul lunii decembrie 2024 pentru a pătrunde în reţelele companiilor care folosesc firewall-urile Fortinet. O a doua vulnerabilitate, CVE-2025-24472, este, de asemenea, folosită în atacuri. Fortinet a lansat patch-uri pentru ambele probleme în luna ianuarie.

Forescout a investigat trei incidente în companii diferite, dar cercetătorii consideră că ar putea exista şi alte atacuri. Într-un atac confirmat, hackerii au criptat selectiv serverele de fişiere ce conţineau date sensibile, iniţiind criptarea doar după ce au exfiltrat datele, o practică tot mai des întâlnită în rândul operatorilor de ransomware.

Forescout a legat grupul Mora_001 de LockBit, menţionând similarităţile dintre notele de răscumpărare folosite şi cele ale altor grupuri de ransomware, inclusiv ALPHV/BlackCat.

Articolul Hackerii exploatează vulnerabilităţile firewall-ului Fortinet pentru a lansa ransomware apare prima dată în Mediafax.

Ion Cristoiu crede că Nicușor Dan va câștiga alegerile și că Ilie Bolojan va ajunge premier

Mediafax

„Primul lucru pe care vor să-l facă este să întrețină acest electorat nemulțumit. „Bă, gata, lasă că va câștiga Simion” (…) Simion este folosit cu sau fără voia lui ca ciuca bătăilor pentru partea cealaltă. Deci ei vor polariza campania și toți vor trage în „pro-rus” pentru a ne pregăti să fie Nicușor Dan președinte”, a declarat Ion Cristoiu în emisiunea „Ai Aflat!”.

Acesta susține că Nicușor Dan va fi președinte și Ilie Bolojan premier.

„Se pregătește, după părerea mea, o adevărată transformare a României în republică parlamentară. Vine la Cotroceni Nicușor Dan, care se va culca că e prea obosit și n-are partid. Și va ajunge premier, unul cu un capital politic uriaș (Ilie Bolojan – n.r.)”, a adăugat Cristoiu.

Ion cristoiu mai spune că PSD-ul va rămâne la guvernare, dar fără Marcel Ciolacu, și că șeful guvernului va fi din PNL.

Articolul Ion Cristoiu crede că Nicușor Dan va câștiga alegerile și că Ilie Bolojan va ajunge premier apare prima dată în Mediafax.

Campania electorală 2025. Confruntări politice și candidaturi

Mediafax

În emisiunea „Ai aflat”, analiza politică asupra campaniei electorale din 2025 a fost dominată de discuții aprinse referitoare la strategiile și candidaturile cele mai puternice. Jurnalistul Ion Cristoiu a oferit o evaluare detaliată a principalelor figuri politice, susținând că principala miză în această campanie va fi bătălia dintre Nicușor Dan, Elena Lasconi și Victor Ponta.

„Eu aș paria foarte tare pe Lasconi-Nicușor” a spus Cristoiu, menționând că Lasconi, cu un discurs puternic și o prezență scenică deosebită, ar putea fi un candidat de succes. Acesta a continuat prin a sublinia că Lasconi ar putea să capteze voturi importante și să ajungă în turul doi al alegerilor, având o abordare diferită față de alți candidați. Totodată, el a adăugat că Ponta, deși cu o guvernare trecută apreciată, ar putea avea dificultăți în a câștiga în fața unui adversar cu o imagine mai proaspătă.

Cristoiu a discutat și despre potențialul electoral al lui George Simion, menționând că nu vede o șansă prea mare pentru acesta în turul doi, din cauza lipsei unei baze solide de susținători. „George Simion n-are de unde să ia voturi în turul doi,” a explicat Cristoiu. De asemenea, s-a făcut referire și la mișcarea „suveranistă” a lui Călin Georgescu, considerată de unii ca fiind o opțiune serioasă în fața partidelor tradiționale.

Între timp, Crin Antonescu, fostul lider PNL, pare să fi fost adus din nou în prim-planul politicii, provocând speculații asupra implicării sale în viitoarele alegeri. Cristoiu a afirmat că Antonescu ar putea reveni în politică din interesul electoral, având în vedere contextul campaniei.

„Păi ca să vină la dumneavoastră înainte trebuia să vă roage. Acum vine că e campania
electorală, nu pierde nimic. Din punctul ăsta de vedere s-a redeșteptat”, a subliniat Cri

În acest peisaj electoral, toate prognozele și analizele sunt influențate de factori externi imprevizibili, cum ar fi evoluțiile geopolitice din Ucraina, care pot afecta direct percepția alegătorilor asupra principalelor partide.

Pe măsură ce campania electorală prinde contur, rămâne de văzut cum vor evolua relațiile dintre candidați și cum vor reuși aceștia să capteze atenția și încrederea electoratului, într-un context tot mai polarizat.

Emisiunea integrală poate fi urmărită aici.

Articolul Campania electorală 2025. Confruntări politice și candidaturi apare prima dată în Mediafax.

Doi morţi după ce IDF a lovit operativi din Gaza care încercau să pună o bombă

Mediafax

Aceasta nu este prima operaţiune de acest tip din regiune în cursul zilei de azi. Un alt atac aerian a avut loc tot în zona Bureij, în urma căruia trei palestinieni au fost ucişi, potrivit unor surse din rândul autorităţilor locale.

IDF a precizat că acţiunile sale au ca scop neutralizarea unor activităţi teroriste, continuând astfel operaţiunile militare în Gaza, care au fost intensificate în ultimele săptămâni.

Până în prezent, nu există informaţii oficiale suplimentare cu privire la identitatea celor ucişi sau la detalii suplimentare ale operaţiunilor desfăşurate de IDF în această zonă. Conflictul continuă să provoace victime şi distrugeri semnificative în regiune.

Articolul Doi morţi după ce IDF a lovit operativi din Gaza care încercau să pună o bombă apare prima dată în Mediafax.

BEC sesizează organele de urmărire penală în cazul unei candidaturi la funcția de președinte

Mediafax

Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 (BEC) aduce la cunoștința publicului faptul că, „în ședința din 17 martie 2025, a decis sesizarea organelor de urmărire penală în vederea stabilirii autenticității listelor de susținători care au însoțit candidatura domnului Popescu Sebastian-Constantin la funcția de Președinte al României, propus de Partidul Noua Românie.”

Potrivit BEC „decizia a fost luată în urma analizării listelor depuse, remarcându-se faptul că în toate declaraţiile pe proprie răspundere prin care se atestă veridicitatea semnăturilor susţinătorilor, la ”întocmitor” figurează numele candidatului, iar o parte dintre aceste liste sunt întocmite într-o singură zi în mai multe localități aflate la distanțe considerabile una de cealaltă.”

Biroul Electoral Central anunță că nu are competența legală de a stabili dacă o listă de susținători a fost întocmită în fals. De asemenea, „răsturnarea prezumției de veridicitate a acestor semnături se poate face numai prin constatarea falsului, în condițiile prevăzute de lege”, mai transmite BEC.

„Astfel, având în vedere faptul că Biroul Electoral Central nu deține competența desființării unui înscris ca fiind fals, s-a dispus transmiterea documentelor către instituțiile abilitate”, precizează BEC.

Articolul BEC sesizează organele de urmărire penală în cazul unei candidaturi la funcția de președinte apare prima dată în Mediafax.

Mandat de arestare la nivel naţional pe numele lui Milorad Dodik

Mediafax

Curtea din Bosnia şi Herţegovina a confirmat luni că a emis o decizie prin care a acceptat propunerea Parchetului, care a dispus arestarea lui Dodik, Nenad Stevandic şi Radovan Viskovic. „Veţi fi informaţi cu privire la toate celelalte detalii de îndată ce condiţiile vor permite acest lucru”, a precizat instanţa.

Dodik, prim-ministrul Republicii Srpska, Viskovic, şi preşedintele adunării entităţii, Stevandic, sunt suspectaţi de un „atac asupra ordinii constituţionale” din Bosnia şi Herţegovina.
Înainte de mandatul naţional, Parchetul Bosniei a emis un mandat de arestare pe numele celor trei la 12 martie, după ce aceştia nu s-au prezentat la două citaţii pentru a fi interogaţi în faţa procuraturii.

Două zile mai târziu, instanţa de stat a ordonat o lună de detenţie pentru Dodik, Viskovic şi Stevandic. În conformitate cu legislaţia bosniacă, decizia de detenţie a fost necesară pentru emiterea unui mandat la nivel naţional.

În ciuda mandatelor, Stevandic a părăsit Bosnia pentru Serbia sâmbătă, după care presa bosniacă a raportat că escorta sa de securitate s-a întors a doua zi fără el.
Dodik nu a comentat încă noul mandat, dar a postat pe X că Republika Srpska ia măsuri pentru a-şi forma propria poliţie de frontieră, care va controla graniţa dintre Federaţia Bosnia şi Herţegovina şi Republika Srpska, cele două entităţi din ţară.

Dosarul de „atac asupra ordinii constituţionale” a fost deschis după ce, la 26 februarie, un verdict al unei instanţe de stat l-a condamnat pe Dodik la un an de închisoare şi la o interdicţie de şase ani de a ocupa funcţia prezidenţială pentru sfidarea deciziilor Înaltului Reprezentant, organismul care supraveghează pacea din Bosnia.

Ca răspuns, Adunarea Republicii Srpska a adoptat legi care interzic procuraturii şi instanţei de stat, Agenţiei de Stat pentru Investigaţii şi Protecţie, SIPA, şi Consiliului Superior al Magistraturii şi Procuraturii să exercite orice jurisdicţie în entitate.

Curtea Constituţională a Bosniei a suspendat temporar aceste legi pe 6 martie, în aşteptarea unei decizii finale, însă Dodik a insistat că noile legi vor fi puse în aplicare în entitate

Articolul Mandat de arestare la nivel naţional pe numele lui Milorad Dodik apare prima dată în Mediafax.

Ruşii susţin că au făcut progrese pe frontul din sudul Ucrainei

Mediafax

Ministerul Apărării de la Moscova a anunţat că trupele sale au străpuns liniile ucrainene şi au cucerit satul Stepove din regiune.

Unul dintre cei mai influenţi bloggeri militari pro-ruşi, Yuri Podoliaka, a declarat că forţele ruseşti au pătruns şi în satul Malîi Shcherbaki din apropiere. „Unităţile noastre au străpuns prima linie de apărare în direcţia Zaporojie”, a declarat Podoliaka.

Duminică, armata rusă a încercat să îi alunge pe ultimii soldaţi ucraineni din vestul Rusiei, după o incursiune de şapte luni a Ucrainei care a avut ca scop distragerea trupelor Moscovei şi obţinerea unui instrument de negociere.

Articolul Ruşii susţin că au făcut progrese pe frontul din sudul Ucrainei apare prima dată în Mediafax.