Mediafax

„Se tem de extremişti, se tem de forţele care sunt împotriva minorităţilor etnice, se tem de haos. Oricând, dacă e haos, dacă e anarhie, minorităţile etnice sunt cei care simt prima dată. Asta este şi o învăţătură din istorie, dacă vreţi”, a spus el, luni seara, la Digi24.

Întrebat dacă este nevoie să le explice maghiarilor din România de ce nu au candidat, el a spus „da, bineînţeles”.

El a reamintit că în anul 1992 a fost ultima dată când UDMR nu a avut candidat: „Din 1996 avem tot timpul. Dar niciodată nu a fost anulată nicio alegere, niciodată nu s-a întâmplat să repetăm alegerile prezidenţiale şi niciodată nu a fost să fim în coaliţie şi să avem nevoie de un singur candidat, că altfel intrăm într-o zonă greu controlabilă”, a adăugat Kelemen.

Articolul Kelemen Hunor: Maghiarii se tem de extremişti apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Oficialii administrației de la Washington au discutat, de asemenea, posibilitatea ca SUA să solicite Organizației Națiunilor Unite să facă același lucru, potrivit celor două surse ale Semafor.

O astfel de solicitare ar alinia administrația Donald Trump la poziția lui Vladimir Putin, care consideră de mult timp Crimeea drept teritoriu al Rusiei.

Deschiderea administrației față de aceste opțiuni survine în timp ce Trump se pregătește pentru o discuție telefonică, marți, cu Putin, în care se va discuta despre un potențial acord de încetare a focului pentru 30 de zile.

Trump a declarat reporterilor duminică la bordul Air Force One că negociatorii au discutat deja despre „împărțirea anumitor active”.

Semafor mai scrie că Trump nu a luat în mod oficial o decizie.

Oficialii administrației Trump au vorbit deschis despre necesitatea ca Ucraina să facă concesii teritoriale Rusiei pentru a pune capăt războiului, iar Trump a declarat în trecut că este dispus să considere Crimeea ca parte a Rusiei.

Dar, de la preluarea mandatului de către Trump, consilierii săi nu au divulgat public multe detalii despre ceea ce i-ar putea oferi lui Putin.

Ucrainenii „au suferit foarte mult și poporul lor a suferit foarte mult, și este greu, în urma unui astfel de eveniment, să vorbești despre concesii”, a declarat secretarul de stat Marco Rubio săptămâna trecută. „Dar acesta este singurul mod în care acest lucru se va încheia pentru a preveni și mai multă suferință”.

Un efort din partea SUA de a recunoaște în mod oficial Crimeea, pe care Rusia a invadat-o și a anexat-o ilegal Ucrainei în 2014, ar atrage probabil o reacție extrem de dură din partea Europei, precum și a Kievului.

SUA, Ucraina și o mare parte a comunității internaționale recunosc Crimeea ca teritoriu ucrainean, în ciuda ocupării peninsulei de către Rusia.

Articolul Trump se gândește să recunoască Crimeea ca teritoriu al Rusiei în încercarea de a pune capăt războiului din Ucraina apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Ce se întâmplă în spaţiu mediatic, ce se întâmplă în social media, e greu de spus. Acolo, sigur că şi statul are anumite limite peste care nu are cum să treacă”, a mai spus Kelemen.

El a precizat, de asemenea, că sper că „în ceea ce priveşte organizarea alegerilor, campania electorală va fi foarte ok. Este un test pentru statul român. Este un test pentru toate instituţiile statului”.

Liderul UDMR este de părere că acesta nu este un test pentru Ilie Bolojan sau pentru Marcel Ciolacu.

„Aici sunt instituţii care au atribuţii să monitorizeze, de la ANCOM, până la Biroul Electoral Central şi, mai ales, AEP şi CNA. Toţi au atribuţi în domeniul. Şi dacă sunt lucruri care trebuie semnalizate, trebuie semnalizate, bineînţeles. Dar ceea ce s-a întâmplat anul trecut cu declararea cheltuielor zero, nu cred că se va repeta”, a mai spus Kelemen Hunor, la Digi24, întrebat cine ar trebui să dea răspunsuri în ceea ce priveşte eventualele derapaje ale candidaţilor.

Articolul Kelemen Hunor, de părere că alegerile vor fi corecte: E un test pentru statul român apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Prinţesa de Wales a participat la parada Gărzii Irlandeze din Londra, unde a oferit trifoi soldaţilor şi a cumpărat băuturi pentru trupele participante.

Kate Middleton, îmbrăcată într-un palton verde închis şi o pălărie elegantă, a asistat la ceremonia organizată la Wellington Barracks, unde a oferit medalii soldaţilor întorşi din Irak şi a premiat militarii cu vechime.

Ea a socializat cu trupele în cantina regimentului, unde a băut o halbă de Guinness şi a discutat despre echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală.

Prinţesa, colonel al regimentului, a vizitat inclusiv clubul sergenţilor, întâlnindu-se cu familiile militarilor. Evenimentul a marcat şi 125 de ani de existenţă a Gărzii Irlandeze.

Articolul Kate Middleton i-a cinstit cu băuturi pe soldaţii Gărzii Irlandeze, de Sfântul Patrick apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

George Simion a declarat la Realitatea Plus că nu poate comunica acum toată strategia, dar că este vorba despre un plan agreat cu fostul candidat independent Călin Georgescu pentru a duce mai departe mişcarea suveranistă.

„Strategia o construim, am construit-o împreună cu domnul Călin Georgescu, o construim, urmează multe surprize plăcute, tocmai de aceea am luat toate măsurile de precauţie, tocmai de aceea sistemul va primi un şah-mat. (…) A fost un pas infim şi face parte din planul nostru candidatura comună pe care o am cu Ana-Maria Gavrilă”, a declarat preşedintele AUR.

George Simion a subliniat că normalitatea şi ceea ce şi-ar fi dorit ar fi fost reluarea turului doi al prezidenţialelor din 2024 sau măcar validarea candidaturii lui Călin Georgescu pentru scrutinul prezidenţial care va fi reluat în acest an.

„Însă ceea ce era normal şi ceea ce ar fi însemnat, de fapt, reintrarea în democraţie, era reluarea turului doi sau cel puţin admiterea domnului Călin Georgescu ca un competitor electoral pentru alegerile din 4 mai.

Lucrul acesta nu s-a cunoscut, nu s-a realizat, deci nu am reintrat în circuitul democratic, dar sarcina mea aici, cu această prezenţă şi în următoarele două luni, este reintrarea în democraţie şi reintrarea în circuitul constituţional. Şi ştim cum să ajungem acolo, să nu aibă cineva emoţii că ne vom împiedica pe parcurs”, a mai spus deputatul AUR.

Articolul Simion: Ceea ce fac acum este cu acceptul domnului Georgescu. O parte infimă a unui plan apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Din partea armatei rwandeze, au fost sancţionaţi generalul-maior Ruki Karusisi, comandantul forţelor speciale ale Forţelor de apărare rwandeze (RDF), Pascal Muhizi, generalul de brigadă al RDF, şi generalul-maior Eugène Nkubito.

De asemenea, UE i-a sancţionat pe Bertrand Bisimwa, preşedintele M23, pe Désiré Rukomera, şeful de recrutare şi propagandă al grupării, precum şi pe Joseph Bahati Musanga şi pe Jean-Bosco Nzabonimpa Mupenzi, principalii responsabili financiari ai M23.

Sancţiunile includ îngheţarea activelor şi interdicţia de călătorie.

În estul în estul RD Congo există aproximativ 7.000 de membri ai forţelor armate rwandeze. Cu toate acestea, în ciuda multiplelor rapoarte conform cărora trupele lor luptă alături de M23, guvernul rwandez neagă că ar sponsoriza M23.

Guvernul preşedintelui rwandez Paul Kagame susţine că trupele sale de pe teritoriul congolez sunt acolo doar pentru a apăra graniţa Rwandei de atacuri, ca parte a moştenirii genocidului din 1994.

Rafinăria de aur Gasabo, care are sediul la Kigali, şi Francis Kamanzi, directorul executiv al Consiliului pentru mine, petrol şi gaze din Rwanda, au fost, de asemenea, adăugaţi pe lista de sancţiuni a UE.

Articolul Miniştrii UE impun sancţiuni şefilor armatei rwandeze din cauza războiului din Congo apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

SBU i-a interzis Dianei Șoșoacă intrarea pe teritoriul Ucrainei pe o perioadă de trei ani.

Potrivit serviciului de informații ucrainean, Șoșoacă „îi scrie scrisori lui Putin în care laudă invazia totală a Rusiei”.

SBU mai scrie că Șoșoacă pune la îndoială suveranitatea națională a Ucrainei și frontierele recunoscute la nivel internațional, în special în regiunile sale de vest și sud-vest.

„În plus, răspândește în mod regulat narațiunile Kremlinului în timpul discursurilor sale publice în România și în alte țări ale UE”, a mai scris SBU.

Articolul Diana Șoșoacă a primit interdicție în Ucraina pentru trei ani. Anunțul SBU apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Băiatul are o înălțime de aproximativ 1,60 m, 34 de kilograme, păr brunet, ochi negri.

Potrivit IPJ Galați, la momentul plecării către școală purta o bluză sport de culoare neagră cu dungi albastre și pantaloni negri. Minorul ar fi însoțit de un amic de vârstă apropiată.

„Persoanele care pot furniza orice informații despre minor sunt rugate să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție sau să apeleze gratuit 112!”, se arată în apelul la informații transmis de IPJ Galați.

Anul trecut, polițiștii au găsit 15.594 de persoane dispărute, dintre care 9.888 erau minore, conform unui raport dat publicității de Inspectoratul General al Poliției Române în luna ianuarie.

Articolul Galați. Copil de 12 ani, dispărut după ce a plecat către școală apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Noul prim-ministru al Canadei, Mark Carney, s-a întâlnit luni cu Regele Charles al III-lea la Palatul Buckingham, în cadrul primei sale vizite oficiale în străinătate după ce a preluat funcția. Întâlnirea subliniază legăturile istorice puternice dintre Canada și Marea Britanie, având în vedere că Regele Charles este și șeful de stat al Canadei, scrie Sky News.

Într-o atmosferă cordială, Regele Charles l-a felicitat pe Mark Carney pentru numirea sa, spunând: „Foarte bine să te văd. Felicitări.” Carney, fost guvernator al Băncii Angliei, a răspuns respectuos: „Majestatea Voastră. Mă bucur să vă văd… Vă mulțumesc foarte mult.”

În timpul întâlnirii, premierul canadian a avut un moment amuzant, menționând că insigna sa a Ordinului Canadei s-a rupt și a căzut pe pistă înainte de aterizare, ceea ce a determinat o reacție amuzată din partea Regelui Charles.

Mark Carney se întâlnește și cu premierul britanic Keir Starmer

După vizita la Palatul Buckingham, Mark Carney urmează să se întâlnească și cu prim-ministrul britanic Keir Starmer. Vizita lui Carney la Londra face parte dintr-un turneu diplomatic mai amplu, menit să întărească relațiile Canadei cu partenerii săi europeni.

Anterior, Carney s-a aflat la Paris, unde s-a întâlnit cu președintele Franței, Emmanuel Macron. Vizitele din Europa vin într-un moment tensionat pentru Canada, care se confruntă cu amenințările economice și politice venite din partea președintelui american Donald Trump.

Tensiuni comerciale între Canada și SUA

Mark Carney trebuie să gestioneze relațiile tensionate dintre Canada și Statele Unite, în contextul unui război comercial escaladat de Donald Trump. Președintele american a impus tarife de 25% pe importurile de oțel și aluminiu din Canada și amenință cu taxe suplimentare asupra tuturor produselor canadiene începând cu 2 aprilie.

Ca răspuns, Canada a adoptat măsuri de retorsiune, anunțând taxe de 25% asupra oțelului, aluminiului și altor produse americane în valoare totală de 20 de miliarde de dolari.

În timpul ceremoniei sale de învestire, Mark Carney a subliniat că identitatea Canadei se bazează pe moștenirea franceză, britanică și indigenă, reiterând că țara sa „nu va deveni niciodată, sub nicio formă, al 51-lea stat al SUA.”

Articolul Mark Carney se întâlnește cu Regele Charles în prima sa vizită oficială ca premier al Canadei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul român al afacerilor externe, Emil Hurezeanu, a participat, luni, la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE de la Bruxelles.

Miniștrii au avut discuții privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, evoluțiile din Orientul Mijlociu și relațiile UE-SUA.

Cu privire la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, ministrul român de externe a reconfirmat pentru instituirea unei păci juste și durabile, susținută de garanții de securitate solide și credibile, precum și pentru oferirea în continuare a asistenței europene pentru Ucraina.

Mai mult decât atât, a pus accent pe importanța tragerii la răspundere a Rusiei pentru agresiunea asupra Ucrainei, precum și pentru daunele provocate acesteia, și a insistat pe avansarea procesului de aderare europeană a Ucrainei și a Republicii Moldova.

El și-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru inițiativa Înaltului Reprezentant Kaja Kallas referitoare la consolidarea și accelerarea sprijinului militar european pentru Ucraina.

Referitor la situația din Orientul Mijlociu, ministrul Emil Hurezeanu a mizat pe susținere pentru o implementare integrală a acordului de încetare a focului în Fâșia Gaza, inclusiv prin intensificarea sprijinului umanitar, precum și importanța dialogului politic la nivel înalt cu Autoritatea Palestiniană.

De asemenea, a salutat inițiativa unui Plan arab în sprijinul reconstrucției în Fâșia Gaza și pentru identificarea unei soluții de securitate regională.

În cadrul discuției privind relațiile UE-SUA, ministrul Emil Hurezeanu a reafirmat natura unică a parteneriatul transatlantic și importanța asigurării viabilității acestuia pe termen lung, susținând că este necesară continuarea dialogului UE cu Administrația de la Washington, de o manieră coordonată, pentru o mai bună evidențiere a intereselor comune și pentru a prezerva relația transatlantică.

Cu privire la Ucraina, a reliefat importanța ca aceasta, precum și UE, să participe la viitoarele negocieri de pace. Nu în ultimul rând, oficialul român a exprimat sprijinul pentru sporirea cheltuielilor alocate apărării, anunță, de asemenea, MAE.

Totodată, ministrul român de externe a participat la cea de-a noua ediție a Conferinței ministeriale dedicate Siriei, intitulată „Alături de Siria: asigurarea celor necesare pentru o tranziție de succes”, al cărei obiectiv principal a fost coagularea unui sprijin internațional politic și financiar pentru un proces de tranziție de succes în Siria.

„În marja participării la Conferință, șeful diplomației române a avut o întrevedere cu ministrul sirian al afacerilor externe și al expatriaților, Assad Hassan Al-Shaibani. Cu acest prilej, demnitarul român i-a transmis acestuia sprijinul României pentru un proces de tranziție politică pașnic și inclusiv, care să corespundă aspirațiilor tuturor sirienilor indiferent de religie sau etnie și care să asigure, totodată, independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Siriei. A transmis disponibilitatea țării noastre de a contribui cu experiența sa la edificarea unei Sirii prospere și stabile, cu instituții consolidate, care să răspundă eficient nevoilor multiple ale poporului sirian. Ministrul român a condamnat violențele și crimele comise recent în Siria și a subliniat importanța protecției civililor. A evidențiat, în egală măsură, importanța justiției tranziționale pentru asigurarea unei păci stabile în Siria”, se arată, de asemenea, în comunicat.

Articolul Emil Hurezeanu a participat la reuniunea miniștrilor de externe ai UE apare prima dată în Mediafax.