Mediafax

Odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, administrația americană a majorat considerabil tarifele la produsele importate din aproape toate regiunile lumii, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.

În prezent, rata medie a tarifelor vamale aplicate produselor importate în SUA a crescut de la 2,3% în 2024 la 13,3% în 2025. Această majorare include atât tarifele sectoriale (de exemplu, 25% pentru autoturisme, 50% pentru oțel și aluminiu), cât și așa-numitele tarife reciproce, mai exact taxe compensatorii aplicate partenerilor comerciali precum și cele speciale pentru China și anumite produse din Canada și Mexic. Deși suspendarea tarifelor reciproce trebuia să expire la data de 9 iulie, Donald Trump a anunțat că prelungește perioada de negociere până la 1 august și subliniază că țările care nu ajung la un acord comercial cu SUA vor trebui să se aștepte la o creștere substanțială a tarifelor.

Economiștii de la Bloomberg Economics au prezentat trei scenarii posibile pentru evoluția viitoare a politicii vamale a SUA:

Scenariul de bază

În această variantă, majoritatea tarifelor actuale sunt menținute și sunt introduse noi tarife sectoriale, de exemplu 25% pentru produsele farmaceutice. Rata medie a tarifelor crește la 15,5%. Se preconizează o scădere cu 23% a importurilor SUA, iar veniturile din tarife ar putea depăși 2,8 trilioane de dolari în decursul deceniului. Un efect secundar va fi o scădere cu 1,9% a PIB-ului SUA în 2-3 ani și o creștere cu 1,1% a prețurilor. Noile tarife mai ridicate pentru produsele farmaceutice sunt o veste negativă pentru țările europene, nu numai pentru cele din UE, ci și pentru Elveția, care este un mare exportator de produse farmaceutice, explică Radu Puiu.

Scenariul tarifelor ridicate

În această variantă, SUA aplică toate majorările anunțate, inclusiv tarife sectoriale ridicate și o creștere radicală a taxelor compensatorii (de exemplu, 50% pentru UE, 34% pentru China). Rata medie a tarifelor ajunge la 28%. Importurile SUA scad cu până la 42%, iar veniturile din tarife cresc la 3,7 trilioane de dolari. Economia americană înregistrează o încetinire puternică (scădere de 3,7% a PIB-ului) și o creștere semnificativă a prețurilor (2,2%), ceea ce amenință cu stagflația. Acesta este, desigur, cel mai pesimist scenariu din perspectiva piețelor financiare și poate duce, de asemenea, la o dorință și mai mare de a renunța la dolarul american ca monedă de rezervă. În ultimele săptămâni, orice incertitudine cu privire la politica comercială a SUA a coincis cu o vânzare masivă a monedei americane. Luni, însă, după prelungirea perioadei de negociere în weekend, dolarul american a început să se aprecieze pe toate piețele.

Scenariul tarifelor reduse

În acest caz, tarifele sunt parțial reduse, media scăzând la 10,5%. Importurile scad cu 13%, veniturile din tarife ajung la 2,1 trilioane de dolari, iar impactul negativ asupra PIB-ului și inflației este semnificativ mai mic (scădere de 1,2% a PIB-ului, creștere de 0,7% a prețurilor). Este de menționat că, în fiecare scenariu, impactul global al tarifelor este negativ, dar ratele generale actuale de 10% sunt acceptabile pentru majoritatea țărilor din lume. Cu toate acestea, una dintre probleme o reprezintă tarifele ridicate aplicate unor bunuri de bază, precum aluminiul, oțelul și automobilele, subliniază analistul financiar.

Președintele Trump a făcut publice o serie de scrisori

In acestea el amenință din nou principalii parteneri comerciali cu tarife vamale ridicate, chiar dacă a amânat majorarea taxelor până la 1 august și a sugerat că este încă deschis negocierilor.

Luni, pe rețelele sociale, aceasta și-a exprimat intenția de a impune taxe de 25% asupra produselor din mai multe țări, începând cu Japonia și Coreea de Sud. Au urmat alte douăsprezece scrisori pe parcursul după-amiezii, în care a prezentat planurile de a impune taxe vamale asupra mărfurilor provenite de la parteneri comerciali, printre care Africa de Sud, Indonezia, Thailanda și Cambodgia.

În urma acestor noi evoluții, Uniunea Europeană încearcă să încheie săptămâna aceasta un acord comercial preliminar cu SUA, care să mențină o taxă vamală de 10% după termenul limită de 1 august, în timp ce se negociază un acord permanent, adaugă Radu Puiu.

Articolul XTB: SUA riscă să redeschidă un nou front în războiul comercial cu noua sa abordare tot mai restrictivă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat un bilanț cu privire la volumul de activitate pentru anul trecut. Cifrele arată o creștere de peste 13%, față de anul anterior.

„În perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2024, la nivel naţional, s-a înregistrat un volum total de activitate de 3.655.103 dosare, cumulat cu toate stadiile procesuale de la toate instanţele, faţă de 3.214.079 dosare în anul 2023, ceea ce corespunde unei creşteri de 13,72% comparativ cu perioada similară anterioară”, se arată în bilanțul CSM.

Situația cea mai grea se înregistrează la judecători, unde sunt cele mai multe dosare

„Încărcătura pe judecător în anul 2024 – câte dosare a avut de soluţionat în medie un judecător la nivel naţional – se prezintă astfel:

• La curţile de apel – 606 dosare pe an
• La tribunale – 982 de dosare pe an
• La judecătorii – 1519 dosare pe an”.

Încărcătura pe judecător a crescut exponenţial, fiind cu 45% mai mare decât în anul 2020 raportat la gradul de ocupare al schemelor şi creşterea numărului de dosare cu o treime. La data de 1 iulie 2025, exista un deficit de judecători în România de 13%, fiind vacante peste 660 de posturi.

CSM precizează că locurile vacante nu pot fi completate pe termen scurt, deficitul de personal fiind imposibil de acoperit în prezent, întrucât concursurile de admitere directă în magistratură sunt blocate prin act normativ, împreună cu orice concurs de ocupare a posturilor din instituţiile publice.

Articolul Situație gravă in sistemul judiciar românesc: Deficit de judecători, concursurile de admitere în magistratură sunt blocate apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Recentele declarații ale premierului ungar Viktor Orban în Transilvania pe tema relației dintre România și Ungaria ar indica faptul că Budapesta revendică într-un mod subtil teritoriile pierdute la Tratatul de la Trianon.

Este ideea principală a unei analize amănunțite a Institutului Robert Lansing, care a caracterizat recentul discurs al lui Orban în România drept „controversat”.

În discursul său, premierul ungar a reiterat sprijinul neclintit al Budapestei pentru etnicii maghiari din afara granițelor – un limbaj de tip „soft power”, dar care, în realitate, ascunde binecunoscutul narativ iredentist: glorificarea autonomiei, autodeterminării și a identității etnicilor maghiari din străinătate și, în același timp, critica tentativelor de „asimilare” a acestora în corpul identitar al țărilor vecine.

Nu sunt noi aceste idei, însă experții Insitutului Robert Lansing spun că este necesară o analiză atentă a fiecărei idei din discursul lui Orban, în care se identifică „o politică paralelă de patronaj etnic informal și iredentism soft:

Discursul lui Orbán întărește suspiciunea că Ungaria își reafirmă subtil pretențiile asupra fostelor teritorii pierdute prin Tratatul de la Trianon din 1920, fără a recurge la revizionism oficial. Acesta reflectă o ambiguitate strategică menită să mențină mobilizată baza naționalistă de acasă, subminând în același timp suveranitatea statelor vecine din interior”.

În analiză sunt identificate moduri prin care Ungaria ar putea opera în România, în acest sens:

1) informațional – amplificarea narativului discriminării minorității maghiare în presă și în forurile internaționale,

2) interferență politică – susținerea partidelor pro-maghiare (UDMR) cu scopul de a promova agende agresive privind autonomia,

3) penetrare economică – direcționarea de fonduri prin consulate maghiare, precum și prin alte entități, pentru loializare și încurajarea dependenței economice,

4) război cibernetic / propagandistic – promovarea de conținut iredentist și naționalist pe rețelele sociale, după exemplul tacticilor folosite de Rusia în Crimeea și Donbas,

5) educație și diplomație culturală – intensificarea influenței soft power prin instituții finanțate de Ungaria și revizionism istoric în școlile din Transilvania.

Cine ar avea de câștigat de pe urma degradării relațiilor dintre România și Ungaria

Experții Institului Robert Lansing  descriu, în analiză, scenarii posibile în care relațiile diplomatice dintre România și Ungaria se degradează – un context din care Rusia ar avea și ea de câștigat.

Astfel, posibilele scenarii ar presupune, potrivit analizei:

1. Presiune pentru autonomie – UDMR face presiuni legislative pentru autonomia Ținutului Secuiesc, Bucureștiul reacționează ferm, rezultând tensiuni diplomatice între cele două țări
2. Criza cetățeniei – Ungaria eliberează pașapoarte maghiare etnicilor maghiari din Transilvania, România protestează și invocă încălcarea suveranității naționale și riscul unei loialități duble
3. Interferență electorală – Ungaria spriină pe ascuns politicieni români, care susțin agenda ungară – se subminează coeziunea națională a României
4. Simbolism de frontieră – Politicieni maghiari care comemorează public Tratatul de la Trianon, fie la granița Ungariei cu România, fie chiar în Transilvania, stârnind proteste naționaliste în România
5. Incident de securitate – arborarea de steaguri maghiare pe frontispiciile instituțiilor românești, presupuse cazuri de hărțuire a vorbitorilor de limbă maghiară, acțiuni care să justifice „protecția” maghiarilor în România

Analiza face referire la implicațiile geostrategice în regiune ale degradării relațiilor dintre România și Ungaria.

Un câștigător colateral ar fi Rusia, care ar putea să folosească tema iredentistă în stimularea unor sentimente separatiste similare în Moldova (Găgăuzia, Transnistria).

Serbia ar putea, de asemenea, să urmeze acest exemplu cu Republica Srbska din Bosnia și chiar Slovacia. Rezultatul – o Europă Centrală și de Est destabilizată.

De asemenea, tensiunile dintre România și Ungaria ar putea, potrivit analizei, duce la o divizare și la slăbirea NATO, rezultând într-o perturbare a planificării apărării comune și a coordonării militare în regiune.

Un alt avantaj ar fi fragmentarea UE – prin provocarea României, Ungaria ar putea bloca acțiuni comune privind sancțiunile, coordonarea în domeniul apărării, politica energetică.

Imitând războiul hibrid, Ungaria ar putea reproduce aspecte ale exemplului rusesc în Crimeea – distribuirea de cetățenii, manipulare media, exploatarea nemulțumirilor culturale, normalizând strategiile din „zona gri” în interiorul granițelor NATO, se specifică în analiză.

Concluzii

În concluzii se atrage atenția că discursul lui Orban în Transilvania este mai mult decât o afirmare a identității etnice, el poate fi începutul unei campanii pe termen lung.

Se atrage atenția că România trebuie să știe să recunoască tiparul și să se pregătească în consecință.

România trebuie să-și consolideze reziliența internă, să intensifice monitorizarea UE asupra politicilor Ungariei privind minoritățile, serviciile de informații ar trebui să urmărească finanțările din Ungaria, încurajarea evaluărilor comune, a României și a Ungariei, pentru a elimina orice suspiciune într-o eventuală criză.

La finalul analizei, experții atrag atenția că declarațiile lui Orban în România indică o strategie în evoluție, care deși soft acum, este de natură să ridice semnale de alarmă în privința stabilității în regiune.

Articolul Analiza Institutului Robert Lansing: Ce avem de reținut din discursul premierului ungar, Viktor Orban, în Transilvania – „Budapesta revendică subtil teritoriile pierdute la Tratatul de la Trianon” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„DS1825+ oferă o bază puternică pentru gestionarea datelor și colaborare”, a declarat Jeffrey Huang, Product Manager Synology. „Având în vedere nevoile în continuă evoluție în materie de gestionare a datelor, acesta este conceput pentru a oferi performanță, scalabilitate și fiabilitate la nivel profesional.”

Performanță și scalabilitate

Synology DS1825+ este echipat cu două porturi de rețea 2.5GbE, oferind o conexiune rapidă, stabilă și sigură. Sistemul include și două sloturi M.2, utile pentru crearea unui pool de stocare exclusiv pe SSD, ideal pentru aplicații ce necesită performanță ridicată sau pentru memoria cache.

Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21091

Articolul Synology extinde gama DiskStation cu noul model DS1825+ apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Satul elvețian Iseltwald a instalat un turnichet cu plată la docul unde s-a filmat serialul coreean „Crash Landing On You”. Aproape 1.000 de turiști vin zilnic să facă poze.

Docul de pe malul Lacului Brienz a devenit celebru după ce a apărut într-un episod din 2020 al serialului romantic sud-coreean de pe Netflix. De atunci, fanii din Asia și din întreaga lume vin să vadă locația din poveste.

So here goes a short video with the Iseltwald Landing Stage. I was lucky enough to take some nice videos. (Dasurv hehe) That’s 5 Swiss francs ladies and gentlemen 😂

I loved it here, besides the crowd at the Landing stage, the town is quiet and peaceful.

The pin for this… pic.twitter.com/3v7YRISNAW

— 손현 | sonhyun (@sonhyun6) June 11, 2023

Turiștii plătesc 5 franci elvețieni (6,30 dolari) pentru a accesa docul

În 2024, intrările au adus aproape 245.000 de franci (307.000 de dolari), plus încă 58.000 de franci din taxa de un franc pentru toaleta publică, conform AP.

„Nu este corect să interpretăm acest lucru drept «comunitatea se îmbogățește»”, spune Titia Weiland de la agenția de turism locală. Banii se întorc direct în întreținerea satului – colectarea gunoiului, curățarea toaletelor, ore suplimentare și personal de pază.

Problema este că satul cu 406 locuitori nu era pregătit pentru succesul serialului. Are doar trei hoteluri și patru restaurante pentru aproape 1.000 de vizitatori zilnici care sosesc cu autobuze turistice și mașini.

„Au fost întotdeauna turiști în Iseltwald. Problema este că turiștii nu înțeleg ce este privat și ce este public”, explică Gabriela Blatter, secretara satului.

„Merg peste tot” – prin curțile și grădinile private

Timp de luni de zile, fanii serialului puteau vizita docul gratuit. Turnichetul cu plată a fost instalat în 2023 pentru a compensa costurile administrației locale.

Satul renovează o parcare pentru aglomerație, iar singurul magazin funcționează acum șapte zile pe săptămână în loc de cinci. Pe site-ul dedicat serialului, oficialii rog vizitatorii să respecte „atmosfera liniștită a acestui sat elvețian autentic”.

Sătenii care au găzduit echipele de filmare nu aveau idee că serialul va avea un asemenea succes global.

Articolul Cum câștigă bani un sat elvețian din turismul generat de un serial coreean apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Vremea caniculară vinare și aspecte pozitive, economic. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan a declarat într-o intervenție la Digi 24 că producția din sursă solară este la un nivel record.

„Din punct de vedere al dinamicii, modul în care este compusă producția de energie solară este la un nivel record. Chiar acum, când discutăm, peste 1300 de MWh sunt injectați în Sistemul Energetic Național doar din panouri solare, aproximativ 22% din producția României. Un minus este într-adevăr în segmentul de energie produsă de hidrocentrale, care în mod normal poate să ajungă la 25-30% din totalul potențial al României. Astfel se compensează o parte semnificativă de energie”, a spus ministrul Energiei.

Potrivit ministrului încă din această primăvară, angajații Hidroelectrica au anticipat potențiale riscuri

Iar în cursul acestei veri, deși debitul Dunării este foarte mic, lacurile de acumulare interne din țară sunt aproape pline, cu un grad de umplere de aproape 90%.

„Încercăm să limităm la maxim zona de importuri și trebuie să fie foarte clar pentru oameni. Da, pot să existe incidente punctuale, dar nu există situația de a avea un blackout în România, ca să fie foarte clar. Există posibilitatea să avem pene de curent, dar nu unele masive și nu blackout, ca să fie foarte clar. Nu nu există situația de a avea o pană totală de curent, așa cum s-a întâmplat în Spania și în Portugalia acum câteva luni de zile”, a mai spus Bogdan Ivan.

Articolul Producția de energie solară este la un nivel record și nu există pericol de blackout, spune Ministrul Energiei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În ciuda anunțului USR, cifrele arată altceva: bugetul partidelor revine (mai mult sau mai puțin) la nivelul din 2023. Așadar, suntem în fața unei iluzii de scădere, nu a unei reduceri reale.

În 2024, partidele parlamentare au încasat cea mai mare sumă posibilă din buget, raportată la PIB, așa cum le permite o lege contestată. Iar, potrivit AEP, cea mai mare parte din acești bani s-a dus pe publicitate.

Nu este prima dată când se anunță o astfel de reducere a subvențiilor.

Conform OUG 156/30 decembrie 2024, cunoscută și ca „Ordonanța Trenuleț”, subvențiile pentru 2025 ar fi fost reduse cu 25 % față de nivelul din 2024. Reamintim că în 2024, an electoral, partidele au primit subvenții mult mai mari, comparativ cu anii anteriori. (foto jos)

Sursa AEP: Octombrie 2024

Sursa AEP: Martie 2023

La începutul acestui an, Expert Forum a atras atenția că această reducere este pur cosmetică, iar fără justificare reală și fără garanții nu va fi anulată prin rectificări ulterioare. Partidele mari (PSD, PNL, USR, AUR) continuă să primească fonduri de sute de milioane de lei; sectoarele de presă și propagandă rămân principalii beneficiari. În același timp transparența rămâne deficitară.

Anunțul ca subvenția partidelor politice va fi redusă a fost făcut chiar de Ilie Bolojan, la începutul acestei luni.

„Prin rectificarea bugetară veți vedea inclusiv această măsură pe care personal o voi susține (…) în vremurile grele pe care le traversăm, noi trebuie să fim parte în acest efort. (…) Voi propunere o reducere a subvenției pentru partide”, a declarat Ilie Bolojan.

USR își atribuie meritele și adună „laurii victoriei”

În prezent, USR a anunțat că „a reușit prin coaliție reducerea cu 40 %”  față de 2024 – însă procentul oficial al OUG e 25 %. Discrepanța sugerează inflationarea cifrelor și sublinează că nivelul de fonduri rămâne la valori record.

„V-am auzit și v-am înțeles. La propunerea USR, subvențiile partidelor politice vor fi reduse.
Peste150 de milioane de lei rămân la buget, într-un an. Nu în contul partidelor. Este doar un pas. Nu e prima dată când USR militează pentru limitarea subvenției. Am depus, în fiecare an, amendamente la bugetul de stat pentru limitarea sumelor pentru partide. Am vrut si ca banii să fie cheltuiți transparent: ca partidele să fie obligate să afișeze public contractele pentru presă și propagandă. Am propus ca partidele conduse de condamnați penali să nu mai primească bani de la stat”, se arată pe pagina oficială de Facebook a partidului.

Concret, promisiunea de reducere USR: „scădem cu 40 %, lăsăm 150+ milioane la buget”, pare mai degrabă o campanie de imagine, nu o realitate financiară. În fapt, noul nivel de scădere a subvențiilor pentru 2025 este apoape identic cu cel din 2023, contrar retoricii oficiale.

PSD se laudă că reducerea de 40% a fost ideea lor

Luni, 8 iulie, Grindeanu a afirmat că o singură propunere a PSD a fost aprobată și că ar fi bine să „se țină cont mai mult de propunerile PSD, dacă ne vor parteneri”, a spus liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, făcând referire la primul pachet cu măsuri fiscale.

„PSD-ul va veni cu propuneri. Noi am venit și acum cu propuneri, una singură a fost aprobată, aceea prin care s-a redus subvenția partidelor cu 40%.  A fost amendamentul PSD. Doar acest lucru a fost aprobat. Suntem cel mai mare partid din coaliție. Eu folosesc acest prilej pentru a spune următorul lucru. Cred că e bine să se țină cont mai mult de propunerile PSD, dacă ne vor partenerii. Vă repet, eu nu cred că se reface deficitul punând CASS la veteranii de război. (…)”, a declarat Grindeanu.

Câți bani a primit fiecare partid în 2024

Autoritatea Electorală Permanentă a transferat în 2024 către partidele politice 386 de milioane de lei, din care 62 de milioane în luna decembrie. Totalul include și fonduri primite de PMP ca urmare a unei decizii a instanței. Partidul a primit peste 4 milioane de lei în luna iunie, fonduri care fuseseră blocate prin hotărâre a președintelui AEP încă din 2023 ca urmare a unei dispute legate de președinția PMP.

1. PSD – 152.9 milioane lei
2. PNL – 122 milioane lei
3. USR  – 65 milioane leI
4. AUR – 35.7 milioane lei
5. PMP – 7 milioane lei.
6. FORȚA DREPTEI – 810 mii lei.
7. PRO RO – 2.9 mil. lei.

Cele mai mari cheltuieli ale partidelor

În primele 11 luni ale anului 2024 (ianuarie-noiembrie), cele mai mari sume au fost cheltuite pentru:

• presă și propagandă: 214 milioane de lei – 57,8% din totalul cheltuielilor
• personal: 29 milioane de lei – 7,8 % din totalul cheltuielilor
• consultanță politică: 26,3 milioane de lei – 7 % din totalul cheltuielilor
• organizarea de activități cu caracter politic: 20 milioane de lei – 5,6%
• sondaje de opinie: 18,9 milioane de lei – 5,1%
• producția și difuzarea de spoturi publicitare: 16,4 milioane de lei – 4,4%
• bunuri mobile și imobile: 14,6 milioane de lei – 4%
• Alte categorii: 30 mil – 8,2 %

Articolul Iluzia scăderii subvențiilor politice: Promisiunea Guvernului versus realitatea financiară a partidelor apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Atacurile au avut loc în statul Plateau, o zonă adesea lovită de conflicte între fermieri și păstori, dar și de atacuri ale bandelor criminale.

„Sute de membri ai grupurilor de autoapărare au fost prinși într-o capcană” în satul Kukawa, 30 dintre ei fiind uciși, a declarat secretarul Crucii Roșii din statul Plateau, Nuruddeen Hussain Magaji, informează AP.

Atacul a avut loc în timp ce membrii grupurilor se regrupau după ciocnirile din satul vecin Bunyun Nyalum, unde alți 10 membri ai grupului de autoapărare au fost uciși.

„Cel puțin 30 de cadavre se află în prezent la un spital local”, a spus Magaji, avertizând că bilanțul ar putea crește. „Mai multe cadavre ale membrilor grupurilor de autodefensă vor fi recuperate din tufișuri”, a adăugat el.

Un număr necunoscut de răniți a fost transportat la spital

Musa Ibrahim, un locuitor din Bunyun Nyalum, a confirmat că 10 membri ai grupurilor de autoapărare au fost uciși în satul său.

Bandele puternic înarmate intensifică de ani de zile atacurile în zonele rurale din nord-vestul și centrul Nigeriei, unde prezența statului este redusă. Ele ucid mii de persoane și răpesc oameni pentru răscumpărare.

Nigeria a creat miliții susținute de guvern și grupuri locale de autoapărare pentru a extinde aparatul de securitate, cu rezultate mixte. În iunie, membrii unor grupuri susținute de guvern au ucis peste 100 de bandiți în statul Zamfara.

În ciuda eforturilor armatei, poliției și grupurilor locale, violențele continuă atât din partea bandiților, cât și a jihadiștilor din nord-est. Deși bandiții nu au orientări ideologice și sunt motivați de câștiguri financiare, alianța lor cu jihadiștii îngrijorează autoritățile.

Articolul Peste 40 de membri ai grupurilor de autoapărare uciși în Nigeria într-o ambuscadă mortală apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În total, peste 30 de pompieri români, sprijiniți de 1 autospecială de primă intervenție și comandă, 2 autospeciale de stingere a incendiilor de pădure (capacitate 3.000 litri), 1 autospecială de mare capacitate (10.000 litri), 1 cisternă de 30.000 litri și 1 autospecială radio pe unde scurte, participă la misiunea de localizare și limitare a flăcărilor, în cooperare cu forțele de intervenție franceze.

Focul se manifestă pe o suprafață extinsă, de peste 2.000 de hectare, într-o zonă cu risc ridicat de incendiu, potrivit autorităților din Departamentul Pyrénées-Orientales.

Intervenția se desfășoară sub coordonarea directă a ofițerului de legătură francez, având ca priorități apărarea gospodăriilor și eliberarea căilor de acces blocate de copacii doborâți de foc și vânt.

Misiunea se desfășoară în contextul unui risc extrem de incendii, prognozatmarți în zona de sud a Franței, marcată de temperaturi ridicate, secetă și vânt puternic.

Prezența pompierilor români în Franța face parte dintr-un mecanism european de solidaritate în caz de dezastre naturale, activat periodic în sezonul estival pentru sprijinirea statelor afectate de incendii de vegetație.

Articolul Pompierii români intervin în Franța la un incendiu care afectează peste 2.000 de hectare de pădure apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Întrebat, marți, într-o conferință de presă, despre dublarea indemnizației membrilor Consiliul de Administrație al Tarom și de faptul că Ministerul Transporturilor ar fi votat favorabil pentru această modificare, Sorin Grindeanu a spus că deși conducea Ministerul în acea perioadă, „nu mi-am pus și nu se găsește semnătura mea pe acel document”.

„Nu sunt de acord cu asemenea chestiuni și știți că am mai declarat. Nu a intrat în vigoare (majorarea – n.r.). Bugetul Taromului nu a fost aprobat. O consider o acțiune care depășește orice limită a bunului simț. Și rog pe cei care conduc în acest moment Ministerul Transporturilor să repare toate aceste lucruri. Oricum vor fi reparate, sper, prin măsurile din pachetul 2. Dar astăzi când vorbim, ele nu se află în plată. E important de spus, fiindcă bugetul nu a fost aprobat”, a declarat Grindeanu.

Actualul ministru al Transporturilor, Ciprian Șerban, a spus, luni, că va uza de toate prerogativele pentru ca indemnizațiile tuturor membrilor Consiliului de Administrație din societățile și instituțiile aflate în subordonare „să scadă drastic”.

„Am solicitat tuturor celor în drept un plan clar de eficientizare și restructurare. Voi uza de toate prerogativele pe care le am pentru ca indemnizațiile tuturor membrilor de CA din societățile și instituțiile aflate în subordonare să scadă drastic. Nu voi tolera sinecurile și salariile lipsite de bun simț în vreme ce o țară întreagă va trece printr-o perioadă grea”, spune ministrul Ciprian Șerban, pe Facebook.

Sumele pe care pe încasează actualii șapte membri neexecutivi ai Consiliului de Administrație al operatorului național de transport aerian aproape că s-au dublat, în urma unei decizii luale de Adunarea Generală a Acționarilor, potrivit informațiilor publicate luni de publicația de specialitate boardingpass.ro. Conform datelor oficiale transmise de compania controlată de Ministerul Transporturilor la solicitarea Gândul, decizia a fost luată în luna mai, în condițiile legii, și a venit după șapte ani în care nu a fost majorată.

Articolul Grindeanu: Majorarea indemnizațiilor membrilor CA Tarom depășește limita bunului simț apare prima dată în Mediafax.