Mediafax

Google a reușit să încheie un acord pentru achiziția companiei israeliene de securitate cibernetică Wiz, în valoare de 32 miliarde de dolari, după o serie de negocieri intensificate în urma inaugurării președintelui Donald Trump, au declarat surse apropiate tranzacției.

Compania americană a crescut oferta inițială de 23 miliarde dedolari din iulie 2024 și a majorat taxa de despăgubire la peste 3,2 miliarde de dolari, un procent neobișnuit de ridicat în astfel de tranzacții, totuși.

Modificarea a contribuit la convingerea conducerii Wiz, care analizase anterior și posibilitatea unei oferte publice inițiale.

Sursele afirmă că numirea lui Andrew Ferguson la conducerea FTC și a lui Gail Slater în Departamentul de Justiție sub administrația Trump a oferit companiilor încredere într-un proces de aprobare antitrust mai favorabil.

Anterior, investitorii Wiz erau îngrijorați că administrația anterioară, condusă de Lina Khan, ar putea bloca tranzacția, așa cum s-a întâmplat cu achiziția Figma de către Adobe.

Banca Americii a consiliat Google în această tranzacție, iar Goldman Sachs a reprezentat interesele Wiz.

Articolul Google finalizează achiziția Wiz pentru 32 miliarde de dolari, accelerată sub administrația Trump apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Și în 2025 vom da ceasurile cu o oră în față. Anul acesta se va trece la ora de vară pe data de 30 martie, ceea ce înseamnă că vom dormi mai puţin cu o oră. Ora 3:00 devine ora 4:00 în noaptea de sâmbătă spre duminică în weekendul respectiv.

Ora de vară este ora legală adoptată de unele ţări sau teritorii pe timpul unei părţi a anului, cu începere la o dată din timpul primăverii şi până la o dată din timpul toamnei. Ora de vară este de obicei cu o oră înaintea orei oficiale standard, care este de multe ori numită, prin contrast cu ora de vară, ora de iarnă.

Acest sistem are ca scop folosirea din plin, cât mai mult timp, a luminii Soarelui. În lunile de vară, ora este dată înainte pentru ca principalele activităţi umane să se desfăşoare cât mai mult posibil pe lumină naturală; în acest fel se economiseşte energia electrică necesară iluminatului.

În prezent, ora de vară se aplică în fiecare an, în ultima duminică din martie (ora 03:00 devine 04:00), şi ultima duminică din octombrie (ora 04:00 devine 03:00).

Acest mecanism de schimbare a orei este folosit de România din 1932, acesta fiind folosit de peste 100 de ţări din întreaga lume.

Ora de iarnă este ora legală oficială standard, de multe ori doar ora oficială, legată de conceptul de oră astronomică, folosită în mod normal în majoritatea ţărilor sau teritoriilor, în special în emisfera nordică, acoperind calendaristic, de obicei, perioada cuprinsă între lunile octombrie a unui an şi aprilie a anului următor.

Ora de iarnă este numită astfel prin contrast cu ora de vară, al cărei scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii Soarelui, prin mutarea înapoi a orei oficiale cu o oră. Cel care s-a gândit prima dată la posibilitatea introducerii acestui tip de orar convenţional a fost un neo-zeelandez pe numele Hudson, în 1898.

Articolul Ora de vară. Dormim cu o oră mai puțin. Când are loc trecerea la ora de vară apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Întrebat cât de mult o încurcă pe Elena Lasconi numărul mare de candidați la alegerile prezidențiale din luna mai, atât din tabăra pro-europeană, cât și din tabăra suveranistă, Ionuț Moșteanu a spus că „așa fost și data trecută. dar vă aduc aminte că în noiembrie au fost 13 candidați și mulți pro-europeni, să spunem așa, și Elena a ajuns în turul doi”.

„E un lucru firec să fie mai mulți candidați în turul unu al alegerilor prezidențiale. Suntem în precampanie, în curând începe și campania în 4 aprilie și vom vedea cine va reuși să convingă românii că merită să fie președintele României. O să mai facem și sondaje în perioada următoare. Vedeți că sunt tot felul de cifre care apar și se bat cap în cap”, adaugă purtătorul de cuvânt al USR.

El este de părere că „sociologii și sondorii de opinie au picat examenul în noiembrie, în toamnă și în octombrie”.

„Pentru că atunci toți „au tras pe lângă”, cum se zice. N-au nimerit deloc rezultatele votului. De-aia suntem foarte circumspecți când ne uităm la cifre în această perioadă”, a mai spus el, la Digi24.

Întrebat despre sondajul în care Elena Lasconi apare cu un procent de 3%, Moșteanu a precizat că USR are un sondaj „de vreo zece zile” în care aceasta ar avea de trei ori mai mult: „O să avem cifre și în perioada următoare. Azi am mai văzut un sondaj Sociopol în care doamna Lasconi are 12%. De-aia spun, dacă ar fi să ne luăm după sondaj, ar trebui să plecăm toți acasă”.

„Am văzut cât de greșite au fost toate sondajele în toamnă și cât de puțini au putut să anticipeze rezultatul votului românilor la urne. De-aia e o competiție deschisă, important să fie o competiție corectă, să nu se mai repete harababura din trecut, cu toate că, văzând toți oamenii pe scaune în aceleași instituții, am dubii”, a continuat Ionuț Moșteanu.

Liderul USR a menționat, de asemenea, că doar Toni Greblă „a plecat”, adăugând că are dubii „că vom avea o campanie mai bine monitorizată de instituțiile statului”.

Articolul Moșteanu: Am dubii că vom avea o campanie mai bine monitorizată de instituțiile statului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Călin Georgescu a semnat controlul judiciar la sediul IPJ Ilfov.

Când a ajuns, Georgescu a fost întrebat de jurnaliști câți bani a luat de la Horațiu Potra, dar nu a răspuns.

De asemenea, pentru că era de așteptat să își anunțe susținerea pentru George Simion sau Anamaria Gavrilă, Călin Georgescu nu a dat niciun răspuns când a fost întrebat despre acest lucru.

La ieșirea din IPJ Ilfov, Georgescu a salutat un susținător, apoi a urcat în mașină și a plecat, fără să spună nimic.

Curtea Constituțională a respins candidatura lui Călin Georgescu la alegerile din luna mai 2025, după ce Georgescu a câștigat turul 1 în noiembrie 2024, însă acele alegeri au fost anulate.

Călin Georgescu este sub control judiciar după ce a fost ridicat în trafic şi dus cu mandat la sediul Parchetului General. El are calitatea de inculpat într-un dosar care vizează, printre altele, instigarea la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, dar şi promovarea, în public, a unor idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare sau rasiste.

Articolul Călin Georgescu nu și-a anunțat susținerea pentru Simion sau Gavrilă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul Industriei, Ahn Duk-geun, va „căuta măsuri pentru a rezolva rapid problema desemnării Coreei de Sud ca țară sensibilă”, a anunțat ministerul într-un comunicat.

Decizia Departamentului Energiei al SUA de a clasifica Coreea de Sud drept „țară sensibilă” a generat controverse la Seul, în condițiile în care aliatul american a fost plasat pe cel mai jos nivel al unei liste de supraveghere, alături de state precum China, Iran și Coreea de Nord.

Întrebat miercuri de parlamentari dacă Washingtonul ar putea fi convins să elimine Coreea de Sud de pe lista de supraveghere, ministrul de Externe Cho Ta-yul a subliniat că vizita lui Ahn reprezintă o oportunitate importantă.

La rândul său, Joseph Yun, ambasadorul interimar al SUA la Seul, a declarat marți că motivul includerii Coreei de Sud pe listă a fost manipularea necorespunzătoare a unor informații sensibile de către vizitatori în laboratoarele Departamentului Energiei al SUA.

Atunci când Ahn se va întâlni cu secretarii americani ai comerțului și energiei, el va sublinia, de asemenea, cât de mult a investit Coreea de Sud în Statele Unite pentru a face presiuni în vederea unui tratament comercial echitabil înainte ca tarifele reciproce ale SUA să intre în vigoare pe 2 aprilie, a declarat ministerul.

Și ministrul comerțului din Coreea de Sud a vizitat recent Washingtonul, unde i-a îndemnat pe omologii săi americani să scutească țara de măsurile tarifare.

Articolul Ministru din Coreea de Sud va vizita SUA – discuții despre tarife și statutul de „țară sensibilă” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Liderul UDMR apreciază că PNL,USR, UDMR nu ar avea majoritate în Parlamentul și „să mergi cu un guvern minoritar este sinucidere politică curată”.

„În această perioadă, noi vom face tot ce ține de noi ca să câștigăm alegerile. Nu ne ocupăm de alte scenarii. După aceea există o chestiune legată de matematică. PNL-USR, UDMR nu are majoritate în Parlamentul României. Astăzi să mergi cu un guvern minoritar este sinucidere politică curată. Deci, haideți să câștigăm alegerile. Cu Crin Antonescu, coaliția merge mai departe și poate să vină USR-ul la guvernare ca să avem o majoritate și mai confortabilă”, spune Kelemen Hunor.

Liderul UDMR afirmă că „trebuie să fim conștienți că dacă dorim o guvernare stabilă, atunci trebuie să facem tot ce este posibil pentru a câștiga aceste alegeri”.

„Vă dați seama, indiferent cine va fi președinte… Din ceea ce cunoaștem noi, de 20 de ani îmi place, fiecare președinte a avut dezideratul și a avut și mijloace de a forma un guvern și să aibă o majoritate, fiindcă este normal să există o astfel de majoritate și să existe în spatele președintelui o majoritate politică, mai ales într-o perioadă atât de dificilă cum este această perioadă. Deci eu cred că va câștiga Crin Antonescu, trebuie să câștige Crin Antonescu și atunci, apoi coaliția merge mai departe, se poate gândi la o formulă și mai solidă”, adaugă Kelemen Hunor.

Totodată, el afirmă că George Simion și Anamaria Gavrila „nu sunt suveraniști, ei sunt izolaționiști”.

Articolul Kelemen Hunor: Să mergi cu un guvern minoritar este sinucidere politică curată apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Emma Sinclair-Webb a numit acțiunea autorităților turce un „abuz flagrant al sistemului de justiție”.

Într-o declarație pentru Reuters, Sinclair-Webb a descris reținerile ca făcând parte dintr-un „model de investigații motivate politic” care vizează subminarea activităților opoziției.

Ea a cerut eliberarea imediată a lui Imamoglu și a celorlalți reținuți.

Autoritățile turce au ordonat reținerea primarului din Istanbul, Ekrem Imamoglu, un rival-cheie al președintelui Recep Tayyip Erdogan, împreună cu alte aproximativ 100 de persoane, au declarat miercuri procurorii, potrivit agenției de presă de stat Anadolu Agency.

Acțiunea are loc cu doar câteva zile înainte ca principalul partid de opoziție, Partidul Republican al Poporului (CHP), să organizeze alegeri primare, în cadrul cărora Imamoglu ar urma să fie ales drept candidat la președinție.

Următorul scrutin prezidențial este programat pentru 2028, dar sunt probabile alegeri anticipate.

Primarul are acum opțiunea de a contesta decizia în instanță și, dacă cererea sa nu este satisfăcută, poate face recurs la Curtea de Casație și ulterior la Curtea Constituțională. Nu se știe cât timp va dura întregul proces juridic.

Articolul Human Rights Watch condamnă reținerea primarului din Istanbul apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Asociația Grafoart a demarat o campanie de strângere de fonduri pentru salvarea acestui important monument cultural, Casa Dinu Lipatti, situată pe Bulevardul Lascăr Catargiu din Capitală.

Casa este parte a patrimoniului național. Asociația Grafoart face un apel către instituții, artiști, iubitori ai muzicii și mass-media pentru a sprijini acest demers.

„Orice contribuție și orice formă de mediatizare pot face diferența! Pentru detalii despre campanie și modalitățile de sprijin, vă rugăm să ne contactați la: asociatiagrafoart@gmail.com”, transmite Asociația Grafoart.

Articolul Casa Dinu Lipatti este în executare silită apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„AUR și POT nu vin la muncă, chiulesc pe banii cetățenilor! Deși urlă peste tot că politicienii, plătiți din banii contribuabililor, nu muncesc și produc cheltuieli și risipă, parlamentarii AUR și POT au inventat o șmecherie, așa zisă „greva parlamentară” nu vin la muncă, dar semnează, în fals(pentru că dacă nu prestezi, nu poți să pretinzi că ai muncit) că sunt prezenți. Ipocrizia AUR și POT se încheie când e vorba de propriul buzunar. Nu vin la muncă, dar vor bani, indemnizații, diurne etc. La sarmale înainte, cu alte cuvinte. Își bat joc de banii voștri”, scrie pe Facebook Adrian Câciu.

El afirmă că Anamaria Gavrilă și George Simion sunt principalii vinovați.

„Au păcălit și păcălesc electoratul dar vin să ia banii deși nu muncesc. La Gavrilă e și mai rău. Partidul său este Partidul Nepotismelor, Rudelor și prietenilor. Traficul de influență pare că nu există acolo! Mă rog, nesimțire politică! Ăștia sunt ei”, încheie Câciu.

AUR și POT au intrat în grevă parlamentară după ce lui Călin Georgescu i-a fost respinsă candidatura la prezidențiale.

Articolul Câciu: AUR și POT nu vin la muncă, chiulesc pe banii cetățenilor apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Activitatea privind copiii ucraineni răpiți în Rusia, desfășurată de Laboratorul de Cercetare Umanitară al Școlii de Sănătate Publică Yale, a fost înghețată atunci când președintele Trump a semnat un ordin executiv la sfârșitul lunii ianuarie prin care a oprit aproape toate cheltuielile pentru ajutor extern.

De atunci, secretarul de stat Marco Rubio și un funcționar din subordinea sa, Pete Marocco, au pus capăt marii majorități a contractelor de ajutor extern, inclusiv celui pentru laboratorul de la Yale.

Scrisoarea Congresului, inițiată de reprezentantul democrat din Ohio Greg Landsman, afirmă că „înghețarea ajutorului extern a pus în pericol și, în cele din urmă, ar putea elimina sprijinul nostru informațional pentru Ucraina pe acest front”.

Departamentul de Stat și centrul de la Yale „au păstrat dovezi privind copiii răpiți din Ucraina pe care i-au identificat, pentru a fi împărtășite cu Europol și guvernul Ucrainei pentru a asigura returnarea lor. Avem motive să credem că datele din depozit au fost șterse definitiv”, se mai arată în scrisoare.

Potrivit sursei citate, o persoană familiarizată cu activitatea Centrului Yale a declarat că detaliile din scrisoare erau exacte.

Laboratorul Yale a fost unul dintre mai mulți beneficiari ai unei finanțări de 26 de milioane de dolari din partea Congresului pe o perioadă de trei ani, prin intermediul Departamentului de Stat, pentru a urmări crimele de război comise de forțele ruse în Ucraina. Această activitate a început în 2022 în cadrul unui program numit Observatorul conflictelor.

Articolul Administrația Trump a oprit finanțarea pentru căutarea copiilor ucraineni răpiți în Rusia apare prima dată în Mediafax.