Mediafax
Au fost derulate toate probele preliminare, inclusiv cea a probei complexe de 72 de ore de funcţionare continuă, fiind pregătite condiţiile pentru trecerea la recepţia hidroagregatului conectat la Sistemul Energetic Naţional.
Proiectul în valoare de aproximativ 55 milioane lei, început în luna iulie 2023, a implicat demontarea completă a hidroagregatului, transportul componentelor la fabrica UCMH din Reşiţa pentru expertiză şi reparaţii, urmat de remontarea şi testarea ansamblului rotor-turbină în fabrică.
Contractul pentru aceste lucrări a fost atribuit societăţii SSH Hidroserv, care a subcontractat execuţia în fabrica UCMH din Reşiţa. Aici, rotorul turbinei – cu un diametru nominal de 9.500 mm – a beneficiat de execuţia unor activităţi de anvergură, inclusiv prelucrări specializate, posibile doar cu ajutorul maşinilor-unelte de mari dimensiuni, unice în ţară.
Procesul reprezintă o premieră pentru Hidroelectrica, în cadrul unui proiect atât de complex, fiind implicate doar Hidroelectrica şi societăţile sale afiliate – SSH Hidroserv şi UCMH Reşiţa.
Centrala Hidroelectrică Porţile de Fier I reprezintă un pilon fundamental în activitatea Hidroelectrica. Situat la graniţa dintre România şi Serbia, pe fluviul Dunărea este una dintre cele mai mari şi mai importante din Europa. Cu o capacitate de producţie semnificativă, Porţile de Fier asigură aproximativ 40% din totalul producţiei Hidroelectrica, fiind astfel un contributor esenţial la îndeplinirea obiectivelor de furnizare a energiei electrice într-un mod fiabil şi eficient.
Centrala Hidroelectrica de la Porţile de Fier I are după retehnologizare o producţie de energie electrică anuală de proiect de 5.241.000 Mwh în anul mediu hidrologic, ceea ce reprezintă circa 10% din producţia la nivel naţional. În plus, centrala asigură aproape jumatate din serviciile tehnologice de sistem din România.
Energia produsă de cele şase hidroegregate la CHE PF I pe ultimii 5 ani este de 25,428GWh şi are o pondere între 31% şi 37% din energia totală produsă de Hidroelectrica în aceşti ani şi între 8% şi 10% din energia produsă la nivel naţional.
Porţile de Fier nu contribuie doar la producţia de energie electrică, ci şi la menţinerea echilibrului şi stabilităţii SEN, prin servicii precum reglajul de frecvenţă şi stabilitatea tensiunii, ajută la integrarea surselor de energie variabile şi la prevenirea fluctuaţiilor.
Construcţia Sistemului Portiţle de Fier I a început la data de 7 septembrie 1964, odată cu inaugurarea oficială a şantierului. Obiectivul este simetric faţă de axa Dunării şi este compus din două centrale hidroelectrice cu câte şase hidroagregate cu turbine Kaplan de mare capacitate, două ecluze cu dimensiuni de 310 m x 34 m (câte una pentru fiecare parte) şi un baraj deversor cu 14 campuri deversoare (câte 7 pentru fiecare parte). Primul obiectiv pus în funcţiune pe partea română a fost ecluza, la data de 14 august 1969.
Agregatele din centrală au fost puse în funcţiune primul în data de 14 august 1970, iar ultimul în decembrie 1971. Inaugurarea oficială a obiectivului s-a realizat la data de 16 mai 1972. Prin dimensiunile şi puterea lor instalată, agregatele din centrale au fost cele mai mari de acest tip din lume. De asemenea, prin dimensiunile sasurilor şi prin cădere, ecluzele de la Porţile de Fier I se înscriu în lista celor mai mari construcţii de acest gen din lume.
Atât la centrală cât şi la ecluză s-au derulat în ultimii 15 ani programe de retehnologizare care au dus la creşterea puterii instalate de la 175 la 194,4 Mw pe fiecare agregat din centrală, creşterea performanţelor tehnice ale echipamentelor şi instalaţiilor, precum şi creşterea siguranţei în exploatare.
Articolul Hidroelectrica redă în funcţiune Hidroagregatul 1 de la CHE Porţile de Fier I apare prima dată în Mediafax.